Zori Noi, septembrie 1965 (Anul 18, nr. 5511-5536)

1965-09-16 / nr. 5524

J ) r 1 i y Anul XX nr 5524­4 pagini 25 bani joi 16 septembrie 1965 Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional Unul dintre numeroa­sele blocuri ridicate în ultimii ani de construc­torii suceveni DEZBATEREA CIFRELOR DE PLAN PE 1966 Ritm și calitate Activitatea constructorilor este prezentă­ în fiecare colț al regiunii noastre. Cu fiece an se construiește mai mult, mai bine. Planul ce a revenit în acest an trustului regional de con­strucții va fi realizat. Afirma­ția are în vedere rezultatele primelor opt luni (planul este realizat în proporție de 104,5 la sută) și perspectiva înfăp­tuirii prevederilor planu­lui pe primele trei trimestre cu cîteva zile, înainte de ter­men. Productivitatea muncii pe șantierele trustului regio­­­­nal a crescut în acest an cu 2,4 la sută, iar la prețul de cost s-au înregistrat economii. Ritmul și calitatea sunt acum imperative ale activității con­structorilor. Pe seama înfăp­tuirii acestor obiective, con­structorii suceveni își vor rea­liza prevederile sporite ale planului pe anul viitor. Fata de rezultatele preliminarii ale anului curent, valoarea inves­tițiilor crește cu circa 25 la sută. Trustului regional de construcții îi revine un plan cu 17 la sută mai mare de­cit în acest an. Se vor con­strui sute de apartamente, Casa de cultură din Suceava, complexul de panificație, școli, complexe meșteșugărești, noi obiective agricole.­­ Ritmul în care se execută construcție întrunește efi­ciența mai multor factori. Lu­crările recentei ședințe de dezbatere a cifrelor de plan pe ramură, pe anul 1966, au conturat concluzia că, în a­­cest domeniu, predomină o serie de lipsuri. De pe șantie­rele regiunii n-a dispărut acti­vitatea de campanie. Ritmul de construcție este lent la în­ceputul lucrării și pe timp fri­guros, pentru ca în apropie­rea termenului de dare în funcțiune și vara să se inten­sifice. Prevederile graficelor de execuție întocmite la în­ceput și nici cele revăzute nu sunt respectate. Ba, mai exis­tă încă șantiere ce lucrează fără să aibă un grafic. Evi­dent, constructorii de aici au rămas de mult în afara lui, iar la altul nu s-a gîndit. Care-s cauzele al căror efect își găsește întruchiparea într-o astfel de situație și ce trebuie făcut în noul an ? Asigurarea documentației din tmp. Alături de alte obligații ce revin beneficiarilor — am­plasamente, avizări, deschi­deri de finanțări — asigura­rea documentației constituie prima condiție în care con­structorii încep o lucrare. Și cum ziua bună se cunoaște de dimineață, este clar est­e de important acest lucru. Oa­menii execuției știu de la bun început cu ce forțe să se con­centreze intr-un punct de lu­cru, ce mecanisme și materia­le să dirijeze ulterior intr-a­colo. Pentru anul viitor docu­mentația este asigurată, încă de pe acum, în proporție de 60 la suta. Pînă la sfîrșitul a­­nului, D.C.A.P.C. Suceava va preda constructorului 90 la sută din documentația nece­sară anului viitor. Se întîm­­pind încă greutăți în ampla­sarea unor complexe comer­ciale în unele orașe ale re­giunii. De asemenea, se bate pasul pe loc la capitolul a­­doptării de noi soluții. Asigurarea frontului de lu­cru pe timpul friguros. Un fac­tor ce condiționează direct lu­crul pe campanii. In lunile călduroase se lucrează intens, constructorii sînt felicitați. Cînd vine frigul, dimpotrivă. Oamenii­ șantierelor se în­dreaptă spre localități unde au de lucru. Primăvara ei ra­­mîn în continuare acolo unde au lucrat iarna. La Suceava, încep iar recrutări, căutări, re­organizări. Cîteva luni din pri­măvară trec. Planul revenit ul­timelor luni ale unui an și pri­melor din cel ce urmează nu este realizat. In lunile urmă­toare începe bătălia pentru re­cuperare. De ce așa ? Din cuvîntul constructorilor am reținut hotărîrea de­ a-și crea front de lucru pentru MARIA FLOREA (Continuare în pag. a III-a) EXAMEN Terenul e pregătit. Dar sămînța? La cooperativa agricola de producție din Sf. Ilie — Suceava, întreaga suprafață de teren (180 ha.) ce urmează a fi însămînțată cu grîu după grîu a fost arată. Pe 102 ha. s-a și pregătit patul germinativ, iar zilele trecute, îna­intea ultimei ploi, 52 ha. au fost semănate, cu păioase de toamnă. La data de 14 septembrie inginerul agronom a făcut un control­­ în cîmp și a constatat că a doua zi, pe­ unele supra­fețe unde terenul a fost bine pregătit, se poa­te continua cu semănatul griului. Dar să­mînța este condiționată? La această­­ între­bare ni s-a dat un răspuns oarecum neaștep­tat. Pînă acum la Sf. Ilie s-a condiționat doar 50 la sută din sămînța necesară. Și după cîte s-a constatat, nici nu era­ mare grabă pentru executarea acestei operațiuni. Deși cooperatorii de aici nu dispun decit de un singur selector manual, în 14 septembrie nu era nici un om la magazie, la condiționalul seminței. Timpul prielnic pentru semănatul pâioaselor de toamnă a sosit. Or, din timpul favorabil pentru executarea acestei lucrări nu trebuie pierdut nici o oră bună de lucru. Cu atît mai mult cu cit terenul este pregătit. AUTUMNAL Metode „înaintate" In majoritatea coope­rativelor agricole de producție din raionul Ră­dăuți au început însă­­mînțările de toamnă. La data de 13 septembrie a.c. a fost însamînțată suprafața de din care 2.120­2.710 ha. ha. cu grîu­ secara. Vizităm ci­­teva cooperative agrico­le . Tovarășul Constantin Alexei, președintele coo­perativei agricole din Calafindești, ne spune : — Noi am și semănat 265 ha. de teren, din care 30 ha. orz, 20 ha. cu secară masă verde și 215 ha. cu grîu. Semă­năm în continuare cu trei mașini. Avem teren pregătit pentru alte 150 ha., iar restul este în curs de pregătire. Pe 350 hg. teren destinat pentru cultura cerealelor păioase s-au aplicat în­grășăminte chimice. . . La cîțiva kilometri de Calafindești, la Siret, aici treierișul mai continua spre sfîrșitul săptămînii trecute. Alături pentru însămînțări — 350 ha. Pe unele tarlale ce urmea­ză a fi arate și­ însămîn­­țate (10 ha. în brigada a II-a și 25 ha. în briga­da I) mai erau încă paie. . . Dar în această unitate se întîrzie și cu pregătirea seminței. Din 140 de tone, sînt condi­ționate numai 58. Același lucru la Negostina. Ni­­colae Zaschiu, președin­tele unității, spunea că la ei „azi se curăță să­mînța și mîine se însă­­mînțează !“ De unde a­­semenea metode „înain­tate“ ? Și la cooperati­vele agricole din Golă­nești, Marginea, Măriței, Milișăuți, cantitățile de semințe condiționate sînt destul de mici. Cînd vor fi gata pregătirile ? GH. COVATARU p Cum va fi vremea JOI 16 SEPTEMBRIE Vreme în general frumoasă cu cer senin la noroi. Izolat, în nordul Moldovei va ploua slab. Vînt slab din­ sectorul vestic. Temperatura staționară. Minimele vor fi cuprinse între 7—11 grade, iar maximele între 17—22 grade. Pentru următoarele 3 zile Vreme fru­moasă cu cer variabil. Vor cădea ploi slabe în nordul Moldovei. Temperatura în ușoară creștere. Minimele vor fi cuprinse între 7—11 grade, iar maximele între­­ 18 și 22 grade. ________ Vizita în R. P. Bulgaria a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România SOFIA 15 (Agerpres).­­ Tri­mișii noștri speciali transmit : Cea de-a III-a zi a vizitei in R.P. Bulgaria a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România a fost consacrată regiunii și orașului Plevna. Solii poporu­lui român, însoțiți de tovarăși, Todor Jivkov, Boris Velcev Gheorghi Bogdanov, amba­sadorul R.P. Bulgaria la Bucu­rești, au vizitat unități econo­mice și monumente istorice ri­dicate în amintirea faptelor de arme comune româno-bulgare. In drum spre orașul Plevna, coloana oficiala de mașini s-a oprit la Botevgrad unde func­ționează o unitate modernă de înalt nivel tehnic a indus­triei socialiste bulgare — fa­brica de semiconductori. La intrarea în uzină, oaspe­ții au fost salutați cordial de Grigor Stroicikov, prim-secretar al Comitetului regional Sofia al P.C.R.,Nikola Matev, președin­tele sfatului popular regional, inginer Lazar Dancev, directo­rul uzinelor, de numeroși mun­citori și muncitoare. Deasupra intrării se aflau portretele to­varășilor Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov. Pe o pancartă era înscrisă urarea de bun ve­nit solilor poporului român. Nu­meroase drapele ale celor două țări, steaguri roșii, împo­dobeau sărbătorește clădirile întreprinderii. Un grup de mun­citoare, în costume naționale, a oferit membrilor delegației și persoanelor care o însoțesc pîine cu sare, vin și flori. Directorul uzinelor a informat pe oaspeți despre istoricul a­­cestei tinere unități, locul ei în economia socialistă a Bul­gariei. Construită în numai 17 luni, fabrica este prevăzută pentru o capacitate de 28 milioane de semm­iconductori pe an. Cu in­stalațiile și utilajele montate pînă acum, fabrica realizează o producție de peste 14 mi­lioane semiconductori anual. In perioada scurtă de cînd a intrat în funcție, muncitorii și-au însușit cunoștințele nece­sare minunii complicatelor in­stalații, realizînd produse com­parabile cu cele de pe piața internațională. însoțiți de cadre tehnice, membrii­i delegației au vizitat principalele sectoare de pro­ducție, interesîndu-se de pro­cesul de fabricație, însușirea și aplicarea metodelor de pro­ducție care asigură o bună ca­litate. Tovarășul Nicolae Ceaușes­cu, ceilalți membri ai delega­ției române au mulțumit pen­tru primirea călduroasă și cu urat colectivului acestei mo­derne unități industriale noi succese în muncă. Membrii de­­legației au semnat în cartea de onoare a uzinei. Colecti­vului uzinei i-au fost oferite, din partea delegației de partid și guvernamentale, române, ca­douri. In drum spre Plevna, dele­gația română a făcut un scurt popas la gospodăria agricolă cooperativă de muncă din co­muna Praveț, unde președin­tele gospodăriei a rostit un cuvînt de salut. Cooperatorii i-au întîmpinat pe oaspeți cu pîine și sare, aclamînd înde­lung pentru prietenia româno­­bulgară. Pionieri au oferit flori și cravate roșii. ■ In numele delegației române tovarășul Nicolae Ceaușescu a mulțumit pentru primirea fă­cută, urînd cooperatorilor suc­cese în muncă și în viața per­sonală. Asemenea manifestări calde și spontane de prietenie au fost făcute delegației de partid și guvernamentale a țării noastre și în comuna Iabla­­nița și în orășelul Lukoveț, unde înalții oaspeți români s-au oprit pentru a răspunde salutului ce le era adresat de mii de locuitori. Aceste întîl­­niri s-au transformat în mi­tinguri spontane ale prieteniei româno - bulgare. Raspunzînd cuvintelor de prietenie, urărilor adresate poporului român de conducătorii organizațiilor lo­cale de partid, tovarășul Ni­­colae Ceaușescu a mulțumit pentru cuvintele calde cu care au fost întîmpinați solii po­porului­ român. In toate localitățile pe unde a trecut convoiul de mașini, trii și mii de oameni ai muncii au ovaționat și au salutat cu aplauze și nesfîrșite urale de­legația română. Pe tot traseul se vedeau lozinci în cinstea Partidului Comunist Român, a poporului român, a prieteniei româno-bulgare. Erau arbo­rate drapelele celor două sta­te, în balcoanele și ferestrele caselor erau așezate covoare multicolore cu frumoase mo­tive naționale. Miile de oa­meni aliniați la marginea șo­selei fluturau steaguri tricolore și buchete de flori. La hotarul dintre regiunile­ Sofia și Plevna delegația ro­mână a fost întîmpinată de conducători ai organizațiilor de partid și de stat locale, to­varășii Penko Gherganov, prim-secretar al comitetului regional de partid, Gheorghe Petrov, președinte al statului popular regional, Marko Mar­kov, președintele organizației regionale a Frontului Patriei.­Regiunea Plevna, vizitată astăzi, este o regiune indus­­trial-agrară care a cunoscut, asemenea întregii Bulgarii, o puternică dezvoltare în anii puterii populare. Ponderea în producția industrială o dețină industria ușoară și alimenta­ră. In ultimii ani, aici a fost descoperită și pusă în valoa­­­re o zonă petrolieră. Regiu­­­nea este bine cunoscută da­torită numeroaselor ei muzee și monumente istorice, prin­tre care Mausoleul ostașilor români căzuți în Războiul de eliberare a Bulgariei din 1877, aflat la Grivița, Muzeul „Os­tașul român 1877—1878“ din comuna Pordim, și Mausoleul ostașilor ruși și români căzuți în Războiul de eliberare a Bulgariei din 1877—1878 de la Plevna. Locuitorii Plevnei, al cărui nume este legat de glorioa­sele pagini din istoria țării noastre și a Bulgariei, au fă­cut o entuziastă primire de­legației de partid și de stat a Republicii Socialiste Româ­nia. Pe întreg traseul mii de oameni aclamau pentru prie­tenia româno-bulgară, flutu­(Continuare in pag. a III-a) m SUCEAVA Grupul școlar profesional și tehnic din orașul Sucea­va. Atmosferă emoționantă. Directorul grupului, tovarășul Mihai Cojocaru, vorbește e­­levilor despre largile posibi­lități de învățătură oferite ti­neretului din patria noastră, in funcție de aptitudinile și dorințele lor, de cerințele e­­conomiei și culturii noastre socialiste în plin avînt. Con­form prevederilor celui de-al IX-lea Congres al partidului — amintea vorbitorul — în­­vățămîntul profesional va cu­noaște o largă dezvoltare, el trebuind să corespundă tot mai bine sarcinilor noi și de perspectivă ale economiei naționale, să pregătească viitori muncitori și maiștri capabili să mînuiască cu pricepere instalațiile, mași­nile și utilajele perfecționate de care dispun întreprinde­rile. Aflăm că aici vor învăța în acest an școlar 690 elevi, care vor deveni muncitori calificați în meseriile : zidă­rie, strungărie, lăcdtușerie și altele. Încă din prima zi ei au făcut cunoștință cu ate­­lierele bine dotate, cu mate­rialul didactic nou, pus la dispoziția școlii. Elevilor le rămîne să învețe, să învețe cît mai bine. Acestea sînt, de altfel, cuvintele exprima­te de elevul Pintilie Spiri­don din anul II , în numele celor 690 de colegi ai săi. I. BARBU Ü DUMBRĂVENI La Liceul din Dumbrăveni, raionul Botoșani, ziua deschi­derii cursurilor era așteptată ca o mare sărbătoare. Ron­durile de Hori, așezate si­metric, înconjurau din toate părțile localurile liceului care, începînd de azi, iși reiau animația întreruptă cu trei luni în urmă. In unifor­mele lor noi, cei aproape 1.000 de elevi adunați aici au ascultat cu emoție cuvîntul de bun sosit și spor la în­vățătură rostit de tovarășii. Paul Sadurschi, directorul li­ceului. In aplauzele tuturor, elevii din clasa a ÎX-a au oferit buchete de flori celor mai mici, elevilor care azi pășesc pragul școlii pentru prima dată. Sălile de clasă au primit apoi masa veselă de copii, care au intrat ast­fel la prima oră de curs din acest an școlar. In cărțile așezate pe bănci — darul partidului și statului nostru — copiii deslușesc un simbol încărcat de adînci semnifi­cații. . 1. CAZAN ■ VAMA Locuitorii comunei Vama, din raionul Cîmpulung, au trăit ieri un eveniment deo­sebit. Sărbătoarea începerii noului an școlar a coincis cu înființarea liceului din comu­na lor și cu darea în folosin­ță a noului local pentru a­­ceastă instituție. îmbrăcați în pitorescul lor port național, oamenii au ve­nit în număr mare să parti­cipe la acest eveniment. Mulți dintre ei au contribuit prin muncă patriotică la e­­xecutarea construcției. In cuvinte emoționante, pli­ne de recunoștință, eleva Și­­surschi Ilenuța și, în numele părinților, muncitorul Victor Axintoi, au adus mulțumiri partidului și guvernului pen­tru înlesnirile create copiilor ce vor să-și continue studiile de cultură generală, prin în­ființarea liceului în comuna lor. ART. IGNATESCU - SIMINICEA In fața Școlii generale din Siminicea s-au adunat, încă din zori, peste 500 de elevi. Emoționați erau și învățăto­rii și profesorii care, încon­jurați de elevi, își împărtă­șeau unii altora bucuria re­vederii. Florile pe care cei mai mulți dintre copii le-au adus cu ei se oglindesc, mul­­tiplicîndu-se, în privirile care le sclipesc de bucurie. După salutul tovarășului director Constantin Alupoaie, a vorbit, în numele părinților, tovarășul Nicolae Bantaș. Angajamentul luat, în numele tuturor colegilor, de eleva Bidalach Florica, din clasa a VIII-a, are parcă o solemni­tate gravă, care atestă că noul an de învățămînt va fi un an de eforturi susți­­­nute și, fară îndoială, de iz­­­bînzi. M. ȘTEFAN INSTANTANEE Chemarea clopoțelului ORA 7 vilor In așteptarea ele­ ORA 9 : Cunoștință cu noile manuale, la Școala generală din Stroești ORA 7.30 : Spre Școala ge­nerală din Boscmci ORA 10 : La Liceul nr. 2 din Rădăuți au început lecțiile ORA 12 : Elevi ai Școlii generale din Milișăuți, după prima zi de școală i

Next