Zori Noi, septembrie 1965 (Anul 18, nr. 5511-5536)
1965-09-16 / nr. 5524
J ) r 1 i y Anul XX nr 55244 pagini 25 bani joi 16 septembrie 1965 Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional Unul dintre numeroasele blocuri ridicate în ultimii ani de constructorii suceveni DEZBATEREA CIFRELOR DE PLAN PE 1966 Ritm și calitate Activitatea constructorilor este prezentă în fiecare colț al regiunii noastre. Cu fiece an se construiește mai mult, mai bine. Planul ce a revenit în acest an trustului regional de construcții va fi realizat. Afirmația are în vedere rezultatele primelor opt luni (planul este realizat în proporție de 104,5 la sută) și perspectiva înfăptuirii prevederilor planului pe primele trei trimestre cu cîteva zile, înainte de termen. Productivitatea muncii pe șantierele trustului regional a crescut în acest an cu 2,4 la sută, iar la prețul de cost s-au înregistrat economii. Ritmul și calitatea sunt acum imperative ale activității constructorilor. Pe seama înfăptuirii acestor obiective, constructorii suceveni își vor realiza prevederile sporite ale planului pe anul viitor. Fata de rezultatele preliminarii ale anului curent, valoarea investițiilor crește cu circa 25 la sută. Trustului regional de construcții îi revine un plan cu 17 la sută mai mare decit în acest an. Se vor construi sute de apartamente, Casa de cultură din Suceava, complexul de panificație, școli, complexe meșteșugărești, noi obiective agricole. Ritmul în care se execută construcție întrunește eficiența mai multor factori. Lucrările recentei ședințe de dezbatere a cifrelor de plan pe ramură, pe anul 1966, au conturat concluzia că, în acest domeniu, predomină o serie de lipsuri. De pe șantierele regiunii n-a dispărut activitatea de campanie. Ritmul de construcție este lent la începutul lucrării și pe timp friguros, pentru ca în apropierea termenului de dare în funcțiune și vara să se intensifice. Prevederile graficelor de execuție întocmite la început și nici cele revăzute nu sunt respectate. Ba, mai există încă șantiere ce lucrează fără să aibă un grafic. Evident, constructorii de aici au rămas de mult în afara lui, iar la altul nu s-a gîndit. Care-s cauzele al căror efect își găsește întruchiparea într-o astfel de situație și ce trebuie făcut în noul an ? Asigurarea documentației din tmp. Alături de alte obligații ce revin beneficiarilor — amplasamente, avizări, deschideri de finanțări — asigurarea documentației constituie prima condiție în care constructorii încep o lucrare. Și cum ziua bună se cunoaște de dimineață, este clar este de important acest lucru. Oamenii execuției știu de la bun început cu ce forțe să se concentreze intr-un punct de lucru, ce mecanisme și materiale să dirijeze ulterior intr-acolo. Pentru anul viitor documentația este asigurată, încă de pe acum, în proporție de 60 la suta. Pînă la sfîrșitul anului, D.C.A.P.C. Suceava va preda constructorului 90 la sută din documentația necesară anului viitor. Se întîmpind încă greutăți în amplasarea unor complexe comerciale în unele orașe ale regiunii. De asemenea, se bate pasul pe loc la capitolul adoptării de noi soluții. Asigurarea frontului de lucru pe timpul friguros. Un factor ce condiționează direct lucrul pe campanii. In lunile călduroase se lucrează intens, constructorii sînt felicitați. Cînd vine frigul, dimpotrivă. Oamenii șantierelor se îndreaptă spre localități unde au de lucru. Primăvara ei ramîn în continuare acolo unde au lucrat iarna. La Suceava, încep iar recrutări, căutări, reorganizări. Cîteva luni din primăvară trec. Planul revenit ultimelor luni ale unui an și primelor din cel ce urmează nu este realizat. In lunile următoare începe bătălia pentru recuperare. De ce așa ? Din cuvîntul constructorilor am reținut hotărîrea de a-și crea front de lucru pentru MARIA FLOREA (Continuare în pag. a III-a) EXAMEN Terenul e pregătit. Dar sămînța? La cooperativa agricola de producție din Sf. Ilie — Suceava, întreaga suprafață de teren (180 ha.) ce urmează a fi însămînțată cu grîu după grîu a fost arată. Pe 102 ha. s-a și pregătit patul germinativ, iar zilele trecute, înaintea ultimei ploi, 52 ha. au fost semănate, cu păioase de toamnă. La data de 14 septembrie inginerul agronom a făcut un control în cîmp și a constatat că a doua zi, pe unele suprafețe unde terenul a fost bine pregătit, se poate continua cu semănatul griului. Dar sămînța este condiționată? La această întrebare ni s-a dat un răspuns oarecum neașteptat. Pînă acum la Sf. Ilie s-a condiționat doar 50 la sută din sămînța necesară. Și după cîte s-a constatat, nici nu era mare grabă pentru executarea acestei operațiuni. Deși cooperatorii de aici nu dispun decit de un singur selector manual, în 14 septembrie nu era nici un om la magazie, la condiționalul seminței. Timpul prielnic pentru semănatul pâioaselor de toamnă a sosit. Or, din timpul favorabil pentru executarea acestei lucrări nu trebuie pierdut nici o oră bună de lucru. Cu atît mai mult cu cit terenul este pregătit. AUTUMNAL Metode „înaintate" In majoritatea cooperativelor agricole de producție din raionul Rădăuți au început însămînțările de toamnă. La data de 13 septembrie a.c. a fost însamînțată suprafața de din care 2.1202.710 ha. ha. cu grîu secara. Vizităm citeva cooperative agricole . Tovarășul Constantin Alexei, președintele cooperativei agricole din Calafindești, ne spune : — Noi am și semănat 265 ha. de teren, din care 30 ha. orz, 20 ha. cu secară masă verde și 215 ha. cu grîu. Semănăm în continuare cu trei mașini. Avem teren pregătit pentru alte 150 ha., iar restul este în curs de pregătire. Pe 350 hg. teren destinat pentru cultura cerealelor păioase s-au aplicat îngrășăminte chimice. . . La cîțiva kilometri de Calafindești, la Siret, aici treierișul mai continua spre sfîrșitul săptămînii trecute. Alături pentru însămînțări — 350 ha. Pe unele tarlale ce urmează a fi arate și însămînțate (10 ha. în brigada a II-a și 25 ha. în brigada I) mai erau încă paie. . . Dar în această unitate se întîrzie și cu pregătirea seminței. Din 140 de tone, sînt condiționate numai 58. Același lucru la Negostina. Nicolae Zaschiu, președintele unității, spunea că la ei „azi se curăță sămînța și mîine se însămînțează !“ De unde asemenea metode „înaintate“ ? Și la cooperativele agricole din Golănești, Marginea, Măriței, Milișăuți, cantitățile de semințe condiționate sînt destul de mici. Cînd vor fi gata pregătirile ? GH. COVATARU p Cum va fi vremea JOI 16 SEPTEMBRIE Vreme în general frumoasă cu cer senin la noroi. Izolat, în nordul Moldovei va ploua slab. Vînt slab din sectorul vestic. Temperatura staționară. Minimele vor fi cuprinse între 7—11 grade, iar maximele între 17—22 grade. Pentru următoarele 3 zile Vreme frumoasă cu cer variabil. Vor cădea ploi slabe în nordul Moldovei. Temperatura în ușoară creștere. Minimele vor fi cuprinse între 7—11 grade, iar maximele între 18 și 22 grade. ________ Vizita în R. P. Bulgaria a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România SOFIA 15 (Agerpres). Trimișii noștri speciali transmit : Cea de-a III-a zi a vizitei in R.P. Bulgaria a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România a fost consacrată regiunii și orașului Plevna. Solii poporului român, însoțiți de tovarăși, Todor Jivkov, Boris Velcev Gheorghi Bogdanov, ambasadorul R.P. Bulgaria la București, au vizitat unități economice și monumente istorice ridicate în amintirea faptelor de arme comune româno-bulgare. In drum spre orașul Plevna, coloana oficiala de mașini s-a oprit la Botevgrad unde funcționează o unitate modernă de înalt nivel tehnic a industriei socialiste bulgare — fabrica de semiconductori. La intrarea în uzină, oaspeții au fost salutați cordial de Grigor Stroicikov, prim-secretar al Comitetului regional Sofia al P.C.R.,Nikola Matev, președintele sfatului popular regional, inginer Lazar Dancev, directorul uzinelor, de numeroși muncitori și muncitoare. Deasupra intrării se aflau portretele tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov. Pe o pancartă era înscrisă urarea de bun venit solilor poporului român. Numeroase drapele ale celor două țări, steaguri roșii, împodobeau sărbătorește clădirile întreprinderii. Un grup de muncitoare, în costume naționale, a oferit membrilor delegației și persoanelor care o însoțesc pîine cu sare, vin și flori. Directorul uzinelor a informat pe oaspeți despre istoricul acestei tinere unități, locul ei în economia socialistă a Bulgariei. Construită în numai 17 luni, fabrica este prevăzută pentru o capacitate de 28 milioane de semmiconductori pe an. Cu instalațiile și utilajele montate pînă acum, fabrica realizează o producție de peste 14 milioane semiconductori anual. In perioada scurtă de cînd a intrat în funcție, muncitorii și-au însușit cunoștințele necesare minunii complicatelor instalații, realizînd produse comparabile cu cele de pe piața internațională. însoțiți de cadre tehnice, membriii delegației au vizitat principalele sectoare de producție, interesîndu-se de procesul de fabricație, însușirea și aplicarea metodelor de producție care asigură o bună calitate. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți membri ai delegației române au mulțumit pentru primirea călduroasă și cu urat colectivului acestei moderne unități industriale noi succese în muncă. Membrii delegației au semnat în cartea de onoare a uzinei. Colectivului uzinei i-au fost oferite, din partea delegației de partid și guvernamentale, române, cadouri. In drum spre Plevna, delegația română a făcut un scurt popas la gospodăria agricolă cooperativă de muncă din comuna Praveț, unde președintele gospodăriei a rostit un cuvînt de salut. Cooperatorii i-au întîmpinat pe oaspeți cu pîine și sare, aclamînd îndelung pentru prietenia românobulgară. Pionieri au oferit flori și cravate roșii. ■ In numele delegației române tovarășul Nicolae Ceaușescu a mulțumit pentru primirea făcută, urînd cooperatorilor succese în muncă și în viața personală. Asemenea manifestări calde și spontane de prietenie au fost făcute delegației de partid și guvernamentale a țării noastre și în comuna Iablanița și în orășelul Lukoveț, unde înalții oaspeți români s-au oprit pentru a răspunde salutului ce le era adresat de mii de locuitori. Aceste întîlniri s-au transformat în mitinguri spontane ale prieteniei româno - bulgare. Raspunzînd cuvintelor de prietenie, urărilor adresate poporului român de conducătorii organizațiilor locale de partid, tovarășul Nicolae Ceaușescu a mulțumit pentru cuvintele calde cu care au fost întîmpinați solii poporului român. In toate localitățile pe unde a trecut convoiul de mașini, trii și mii de oameni ai muncii au ovaționat și au salutat cu aplauze și nesfîrșite urale delegația română. Pe tot traseul se vedeau lozinci în cinstea Partidului Comunist Român, a poporului român, a prieteniei româno-bulgare. Erau arborate drapelele celor două state, în balcoanele și ferestrele caselor erau așezate covoare multicolore cu frumoase motive naționale. Miile de oameni aliniați la marginea șoselei fluturau steaguri tricolore și buchete de flori. La hotarul dintre regiunile Sofia și Plevna delegația română a fost întîmpinată de conducători ai organizațiilor de partid și de stat locale, tovarășii Penko Gherganov, prim-secretar al comitetului regional de partid, Gheorghe Petrov, președinte al statului popular regional, Marko Markov, președintele organizației regionale a Frontului Patriei.Regiunea Plevna, vizitată astăzi, este o regiune industrial-agrară care a cunoscut, asemenea întregii Bulgarii, o puternică dezvoltare în anii puterii populare. Ponderea în producția industrială o dețină industria ușoară și alimentară. In ultimii ani, aici a fost descoperită și pusă în valoare o zonă petrolieră. Regiunea este bine cunoscută datorită numeroaselor ei muzee și monumente istorice, printre care Mausoleul ostașilor români căzuți în Războiul de eliberare a Bulgariei din 1877, aflat la Grivița, Muzeul „Ostașul român 1877—1878“ din comuna Pordim, și Mausoleul ostașilor ruși și români căzuți în Războiul de eliberare a Bulgariei din 1877—1878 de la Plevna. Locuitorii Plevnei, al cărui nume este legat de glorioasele pagini din istoria țării noastre și a Bulgariei, au făcut o entuziastă primire delegației de partid și de stat a Republicii Socialiste România. Pe întreg traseul mii de oameni aclamau pentru prietenia româno-bulgară, flutu(Continuare in pag. a III-a) m SUCEAVA Grupul școlar profesional și tehnic din orașul Suceava. Atmosferă emoționantă. Directorul grupului, tovarășul Mihai Cojocaru, vorbește elevilor despre largile posibilități de învățătură oferite tineretului din patria noastră, in funcție de aptitudinile și dorințele lor, de cerințele economiei și culturii noastre socialiste în plin avînt. Conform prevederilor celui de-al IX-lea Congres al partidului — amintea vorbitorul — învățămîntul profesional va cunoaște o largă dezvoltare, el trebuind să corespundă tot mai bine sarcinilor noi și de perspectivă ale economiei naționale, să pregătească viitori muncitori și maiștri capabili să mînuiască cu pricepere instalațiile, mașinile și utilajele perfecționate de care dispun întreprinderile. Aflăm că aici vor învăța în acest an școlar 690 elevi, care vor deveni muncitori calificați în meseriile : zidărie, strungărie, lăcdtușerie și altele. Încă din prima zi ei au făcut cunoștință cu atelierele bine dotate, cu materialul didactic nou, pus la dispoziția școlii. Elevilor le rămîne să învețe, să învețe cît mai bine. Acestea sînt, de altfel, cuvintele exprimate de elevul Pintilie Spiridon din anul II , în numele celor 690 de colegi ai săi. I. BARBU Ü DUMBRĂVENI La Liceul din Dumbrăveni, raionul Botoșani, ziua deschiderii cursurilor era așteptată ca o mare sărbătoare. Rondurile de Hori, așezate simetric, înconjurau din toate părțile localurile liceului care, începînd de azi, iși reiau animația întreruptă cu trei luni în urmă. In uniformele lor noi, cei aproape 1.000 de elevi adunați aici au ascultat cu emoție cuvîntul de bun sosit și spor la învățătură rostit de tovarășii. Paul Sadurschi, directorul liceului. In aplauzele tuturor, elevii din clasa a ÎX-a au oferit buchete de flori celor mai mici, elevilor care azi pășesc pragul școlii pentru prima dată. Sălile de clasă au primit apoi masa veselă de copii, care au intrat astfel la prima oră de curs din acest an școlar. In cărțile așezate pe bănci — darul partidului și statului nostru — copiii deslușesc un simbol încărcat de adînci semnificații. . 1. CAZAN ■ VAMA Locuitorii comunei Vama, din raionul Cîmpulung, au trăit ieri un eveniment deosebit. Sărbătoarea începerii noului an școlar a coincis cu înființarea liceului din comuna lor și cu darea în folosință a noului local pentru această instituție. îmbrăcați în pitorescul lor port național, oamenii au venit în număr mare să participe la acest eveniment. Mulți dintre ei au contribuit prin muncă patriotică la executarea construcției. In cuvinte emoționante, pline de recunoștință, eleva Șisurschi Ilenuța și, în numele părinților, muncitorul Victor Axintoi, au adus mulțumiri partidului și guvernului pentru înlesnirile create copiilor ce vor să-și continue studiile de cultură generală, prin înființarea liceului în comuna lor. ART. IGNATESCU - SIMINICEA In fața Școlii generale din Siminicea s-au adunat, încă din zori, peste 500 de elevi. Emoționați erau și învățătorii și profesorii care, înconjurați de elevi, își împărtășeau unii altora bucuria revederii. Florile pe care cei mai mulți dintre copii le-au adus cu ei se oglindesc, multiplicîndu-se, în privirile care le sclipesc de bucurie. După salutul tovarășului director Constantin Alupoaie, a vorbit, în numele părinților, tovarășul Nicolae Bantaș. Angajamentul luat, în numele tuturor colegilor, de eleva Bidalach Florica, din clasa a VIII-a, are parcă o solemnitate gravă, care atestă că noul an de învățămînt va fi un an de eforturi susținute și, fară îndoială, de izbînzi. M. ȘTEFAN INSTANTANEE Chemarea clopoțelului ORA 7 vilor In așteptarea ele ORA 9 : Cunoștință cu noile manuale, la Școala generală din Stroești ORA 7.30 : Spre Școala generală din Boscmci ORA 10 : La Liceul nr. 2 din Rădăuți au început lecțiile ORA 12 : Elevi ai Școlii generale din Milișăuți, după prima zi de școală i