Zori Noi, februarie 1966 (Anul 19, nr. 5640-5663)

1966-02-23 / nr. 5659

IN PAGINA CULTURA DE MASĂ ORIZONTUL ȘI ADÎNCIMEA PROPA­GANDEI CULTURAL - ȘTIINȚIFICE Anul XX n­r. 5659, 4 pagini 25 bani miercuri 23 februarie 1966 Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional e Combinatul de celuloză și hîrtie din Suceava, vedere de ansamblu Ce părere aveți despre Ținuta O nouă consfătuire cu populația, organizată la Gura - Humorului, a reu­nit circa 70—80 de cetă­țeni care, prin natura muncii lor, răspund ori au tangență cu problemele bunei gospodăriri și înfrumuse­țării orașului. Toți au apre­ciat că străzile și trotuarele, parcurile și spațiile verzi, aspectul locuințelor, localuri­lor, vitrinelor și magazine­lor constituie, de fapt, cartea de vizită a localității. Fața acesteia trebuie să fie cu atit mai curată cu cît, în cazul de față, este vorba de un im­portant punct turistic (din care se bifurcă drumurile spre monumentele istorice Voroneț și Mănăstirea Humoru­lui), de un cadru natural înconjurător adaptabil în fo­losul și spre satisfacția estetică a miilor de oameni ce muncesc și trăiesc în acest oraș. Dar, să dăm cuvîntul humorenilor înșiși. Liviu Macovei, șeful secției mixte energetice , îmi amin­­tesc că la fiecare început de an se întocmește cîte un plan de acțiune defal­cat pe întreprinderi și instituții, circumscripții elec­torale etc. Și de fiecare dată, îndeosebi cînd începe a se desprimăvăra, pornim cu a­­vînt la lucru. Dar toată trea­ba e ca un foc de paie ude. Elanul scade, inițiativele nu au continuitate, comitetul e­xecutiv al sfatului popular și întreprinderea sa de gos­podărire orășenească slăbesc preocuparea. Rezultatele sunt dintre cele mai nedorite. Ne-o spune în­săși toaleta orașului, descri­să de alți vorbitori, care s-au referit aproape exclusiv la lipsuri : Constantin Sauciuc, de la stația de radioficare . In zi­lele ploioase e cam neplăcut să străbați străzile, nu numai cele mărginașe, dar și strada de centru. Majoritatea timpului sunt pline de noroi. Luni de zile, constructorii au ținut artera principală în sta­re de șantier. Săpau unii și acopereau, ca apoi să redes­chidă lucrarea alții. (Este vor­ba de T.R.C. și de întreprin­derile lui). Plăcile de piatră de pe trotuare au fost fixate tîrziu, în iarnă , acum sînt denivelate, iar cînd treci pes­te ele te stropești pe haine. Tot așa, pe strada spre bru­tărie a fost săpat un canal, după care lucrarea a rămas părăsită. Organele locale com­petente sînt vinovate în­ pri­mul rînd de aceasta, deoa­rece n-au insistat să li se e­­xecute lucrări de bună cali­tate și în termenul fixat. E neplăcut, dar trebuie să reamintim care-i starea par­curilor. Din primăvară pînă toamna tîrziu, cei care doresc să-și petreacă aici clipe de destindere au prilejul să vadă ieșite la păscut păsările și chiar porcii vecinilor din jur. Pentru edificare priviți și a­­cum în parcul din fața sfatu­lui popular al orașului, plin de orătănii. Locurile și instalațiile din parc amenajate pentru joa­ca copiilor sunt distruse, pre- E. MOREA (Continuare în pag. a III-a) orașului Gura­ Humorului I Următoarea consfătuire va avea loc joi, 24 februa­rie a.c., orele 17, la Siret, în sala de ședințe a sfatului popular. Tema: „CE OFERĂ ACTIVITATEA CULTU­RAL - EDUCATIVĂ LOCUITORILOR ORAȘULUI SI­RET“ Invităm populația orașului să participe la consfătui­re, spunîndu-și părerea despre activitatea căminului cultural, bibliotecii, cinematografului, a sălilor de cul­tură și a formațiilor artistice de amatori din unități eco­nomice și instituții. OMOLOGAREA UNOR NOI MATERIALE DE CONSTRUCȚII In sectorul de materiale izo­latoare și de finisaj din cadrul industriei materialelor de con­strucții au fost omologate noi produse care vor fi realizate pe scară industrială, începînd din acest an. Iată cîteva dintre ele: carton asfaltat blindat, perfo­rat, destinat hidroizolărilor la terase și acoperișuri pentru ha­re industriale. Un alt tip de carton asfaltat obișnuit, avind pe una din fețe fixate cu bi­tum granule minerale prove­nite din roci naturale, colorate, va fi întrebuințat la acoperirea vilelor, cabanelor și altor con­strucții. Un alt produs — marmora­­cul — va fi realizat de colec­tivul întreprinderii Marmora din Capitală. Acesta este for­mat dintr-un suport de fibre din sticlă peste care se așterne un strat de granule din roci naturale. AGERPRES TRANSMITE ARTIȘTI ROMÂNI PLECAȚI PESTE HOTARE Marți dimineața au părăsit Capitala alți artiști români care își vor da concursul la diferite manifestări artistice organizate peste hotare. Mezzosoprana Elena Cernei, va apare pentru a treia oară la Metropolitan Opera. Pe lingă „Samson și Dalila“, în care a cîntat și în turneele preceden­te, artista noastră va mai sus­ține spectacole cu „Trubadu­rul“, „Aida“ și „Rigoletto“. Pianistul Valentin Gheorghiu și dirijorul Mir­cea Cristescu vor lua parte la concertul ce­lebrei orchestre „Colonne“ din Paris, care va avea loc în ziua de 27 februarie. DE LA MINISTERUL INVAȚĂMINTULUI Pentru a da posibilitate stu­denților înscriși la învățămîn­­tul fără frecvență,, care sînt membri ai comisiilor pentru recensămîntul general al popu­lației să-și susțină examenele din acest­ an universitar în bu­ne condiții, se face cunoscut că sesiunile de examene pentru a­­cești studenți se organizează după cum urmează : 1 — 20 iulie (cu perioadă de pregătire între 15 și 30 iunie) ; 1 —­­15 septembrie. Pentru studenții din această categorie care nu-și vor putea îndeplini obligațiile în aceste două sesiuni­ se organizează și sesiune de lichidare a exa­menelor în perioada 22 decem­brie 1966 — 8 ianuarie 1967. La aceste sesiuni se pot pre­zenta și studenții admiși în a­­nul I în urma concursului din ianuarie 1966 pentru învățămîn­­tul fără frecvență. I Ieri,­întreprinderea pen­tru industrializarea cărnii Suceava a primit din par­tea Consiliului regional al sindicatelor diploma de întreprindere fruntașă în întrecerea socialistă pe a­­nul 1965. Cîteva cifre — 1.080 tone carne de porc și 94 tone carne de pasăre peste plan, depășirea va­lorică a producției globa­le cu 3,9 la sută — dove­desc hărnicia colectivului de aici și condițiile create pentru ca și în acest an întreprinderea sa se men­țină printre unitățile eco­nomice fruntașe din re­giune. In cadrul concursului regional muzical - core­grafic, recent, a avut loc la căminul cultural din Dol­­hasca o întrecere între for­mațiile artistice de ama­tori din comunele Dol­heștii Mari, Probota și Dol­­hasca. Cei aproape 500 de spectatori, au aplaudat cu multă căldură pe concu­renți. Cu această ocazie au fost prezentate spectatori­lor suite de dansuri popu­lare, bucăți solistice de muzică populară, ușoară, și instrumentală etc. S-au bucurat de mult succes artiștii amatori Mihai Pavaluc, Cornelia Țurca­­nu, Margareta Maftei, pre­cum și Viorica Agape, cea mai tînără interpretă (5 ani). In vederea pregătirii deschiderii, la 1 martie, a grădinițelor sezoniere, la Săveni, timp de 14 zile s-au desfășurat, sub con­ducerea secției raionale de învățămînt, cursurile speciale cu educatoarele necalificate. Cadre cu experiență au ținut lecții teoretice și practice model. O­A­M­N­I Majoritatea covîrșitoare a lucrătorilor de la IRUM Va­tra Dornei muncesc cu ab­negație în sectoarele lor de activitate, hotărîți fiind, să-și consacre toate forțele, întrea­ga lor energie creatoare în­deplinirii ireproșabile a sar­cinilor ce le revin din planul primului an al noului cinci­nal. Aici, ca pretutindeni, o­­pinia colectivității exercită o puternică înrîurire în direc­ția întăririi disciplinei la locurile de muncă, valorifi­cării la maximum a celor 480 de minute de lucru. Piloni... CAITAN DAVIDOVICI, maistru la secția construcții metalice - montaj, unul din­tre veteranii întreprinderii, ne-a relatat: „In cadrul întreprinderii noastre avem oameni minu­nați, oameni care se rin­d atitu­­­­d­inea lor față de muncă, prin felul lor de a fi, sunt exemple de înaltă moralitate, adevărați piloni ai întreprinderii noastre. Co­munistul Constantin Dinca, șeful echipei de montaj, Li­viu Toth, lăcătuș mecanic, mecanicii Ga­vril Florea și Francisc Nagy sunt doar cîțiva dintre acei oameni cu care întreprinderea noastră se mîndrește. De când lu­crează la noi, și mă refer în mod Diică, deosebit la Constantin care a trecut pe­ al 13-lea an, n-a avut nici o în­târziere la serviciu; întotdeau­na au venit cu citeva minute înainte de începerea progra­mului. Cît privește compor­tarea lor la locul de muncă, pot să afirm că, întotdeauna, au valorificat la maximum fiecare clipă de lucru. T­ovărășește In, secția mașini - unelte, o secție cheie a IRUM, lucrea­ză, de asemenea, oameni des­toinici. Și strungarul PETRU GRIGOROAIE ne vorbește în cuvintele cele mai alese despre tovarășii săi de mun­că: strungarii Iosif Hiriache, Iulian Cobeli, chiar și alții. Tănase Odo- Disciplinați, harnici, ei dau produse de bună calitate, își depășesc cu regularitate sarcinile de plan. De ce n-ați face același lucru și voi, Mihai Pop, Pintilie Carpen ? !... V-ați obișnuit să porniți strungurile cu întîrziere (pen­tru că veniți, întotdeauna, după începerea programului), în schimb le opriți, pentru a le face toaleta, înaintea tu­turora. Alteori însă, se în­­tîmplă să întîrziați cu aceas­tă operațiune, să stingheriți astfel și activitatea tovarăși­lor din schimbul următor. Pentru acest procedeu ați fost criticați uneori. V-o spu­nem și acum, tovărășește, că nu e bine ce faceți, că pro­cedeul vostru nu corespunde ținutei muncitorului indus­trial de tip nou. Risipă de timp CONSTANTIN DINCA . Una dintre preocupările noas­tre de bază este sporirea efi­cienței orelor de lucru. Sunt, însă, unii tovarăși cărora deși li s-a atras atenția în repetate rînduri, continuă să ignoreze această doleanță colectivă, făcînd mare risipă de timp. Astfel, cu concursul unora dintre noi, pauza afec­tată pentru servirea gustării de dimineață (ora 10) se prelungește adeseori pes­te măsură. Dar chiar și O. TEMNEANU (Continuare în pag. a II-a) DESPRE OAMENI Ana Tremură — elevă fruntașă din anul III agri­cultură de la Centrul șco­lar agricol din Șendriceni- Dorohoi Foto ; ION NEGREA IN MUNȚI LA LUCINA Primul care mi-a dat bi­nețe a fost un ține, de vreo 12 ani, cu o țapină pe u­­meri. - Mai e pînă la Lucina ? - La G.A.S. ? O nimica toată. Cam un ceas și ceva. — Și unde mergi așa gră­bit ? li duc de mîncare iui tai­ca, la corhănit. lut A întins pasul și a dispă­între dealuri. La un răstimp s-au auzit zurgălăi. O sanie luneca prin pul­berea zăpezii. Pădurile ur­cau spre vîrfuri, albe, ireale. Am ajuns la Lucina. Lo­cul seamănă cu o stațiune balneo - climaterică. O sta­­țiune-n munți. Birourile, can­tina, casele se înșiră printre alei de brazi. Zărim graj­durile lungi și caii huțuli, mărunți, puternici, rotunzi. # * * La grajdul nr. 2 l-am cu­noscut pe tehnicianul vete­rinar Radu Zus, îmbrăcat în halatul de protecție alb, ținea într-o mină o mulțime de eprubete. In cealaltă, o seringă și niște ace. Aliniați pe lingă buza celor două iesle, caii păreau adunați la un sobor. — Primește ! Peste 40 de cai și-au a­­plecat pe rînd gîturile în­­comate, supuși. II cunoșteau pe omul a­­cela vesel. Radu Zus lua probe pentru diuzină. Ope­rația era destul de ginga­șă. Trebuia să nimerești vena de la gît, iute și cît mai bine. Să nu simtă calul. - Ce să vă spun despre mine ? începu tehnicianul veterinar. Am absolvit școa­la la Rădăuți și­ am fost re­partizat, după practică, la G.A.S. Lucina. Am lucrat 6 luni cu caii și­ am fost luat apoi la birouri, la Prisaca. Era nevoie de oameni, dar nu acesta era visul meu. Am cerut insistent să mă-ntorc la cai. Și-am izbutit, iată, îi îngrijesc, cu pasiune desigur. Le aplic diferite tratamente. - Alte pasiuni ? - Lectura. Imi place să citesc, mult. Literatură și tratate de specialitate. Iar în timpul liber învățăm cu tovarășul inginer Ion Ionesi... ■ [UNK]engleza ". ... Dar să vă povestesc despre un prieten de-al meu, Dorin Sînzianu. Cînd a sosit aici, în practică, i se părea c­a nimerit intr-un pustiu. E tot în practică. Poartă o pălărie olandeză, cu boruri largi și­ o geantă S. C. CUBLEȘAN (Continuare în pag. a II-a) Foto-informatia pitoreasca stațiune bal­neo - climaterică din Va­tra Dorn­ei și-a cucerit un m­are renume în țară și străinătate. Peisajul fermecător, apele carboni­ce, nămolul de turbă, ex­celentul tratament pe care îl asigură personalul me­dico - sanitar permit ca în tot cursul anului sta­țiunea să cunoască o mare afluență de parimii. In fo­tografie am surprins un grup din cea de-a 3-a se­rie (a c­îte 500 de persoa­ne), sosită de la începutul acestui an pentru trata­ment. Foto: D. VINTILA AMERIDIANE B­e­c­h­u­a­­n­a­l­a­n­d Primțul ministru Seveste Kha­­ma al Bechuanalandului a de­clarat recent că țara sa — în prezent protectorat britanic — își va proclama independența în 30 septembrie a.c. Pe de altă parte, din surse londoneze s-a aflat că guvernul britanic a ho­­tărît, în principiu, să acorde in­dependență protectoratului în cursul acestui an. Trebuie menționat că atît în metropolă, cît și în protectorat au loc pregătiri intense privind viitorul Bechuanalandului. Intre altele, guvernul Khama a elabo­rat un proiect de constituție în care sînt cuprinse articole cu privire la viitorul republicii în cadrul Commonwealthului, cu privire la forul legislativ, la denumirea statului etc. Ocupat de englezi încă în anul 1885, protectoratul Beciuanaland se află situat în Africa de sud, învecinîndu-se cu Republica Sud - Africană (inclusiv terito­riul sub mandat, Africa de sud­­vest), precum și Rhodesia de sud și Zambia. Suprafața pro­tectoratului este de 712.249 km.p., de aproape trei ori mai mare decît a Marii Britanii. Pe acest teritoriu trăiesc 642.000 de locui­tori, dintre care 99 la sută băști­nași — negri bantu, boșimani și hotentoți — și numai cîteva mii de europeni. In subsolul protec­toratului se află resurse natu­rale bogate, ca aur, cărbune, magneziu, azbest etc. Deșertul Kalahari ocupă o buna parte din solul țării. Restul este însă pro­pice agriculturii. Beciuanalan­­dul nu dispune în prezent de nici un fel de industrie locală, ocu­pația de bază a băștinașilor fi­ind păstoritul. încă de la ocupa­rea acestui teritoriu, colonialiș­tii și-au însușit cele mai fertile pămînturi. Celelalte terenuri, a­­proape improprii pentru agricul­tură, le dețin africanii. Băștina­șii au trebuit să aleagă între creșterea vitelor și cutreierarea drumurilor spre R.S.R., în cău­tare de lucru. Aici, din cauza condițiilor inumane existente în mine și a subalimentației, bună parte dintre ei se îmbol­o­năvesc, mulți mor și numai o mică parte se mai pot înapoia în locurile natale. Nepăsarea metropolei în ce privește soarta populației băști­nașe, față de care, potrivit sta­tutului de protectorat, are obli­gații morale și materiale, rezidă în viața înapoiată, de trib, a a­­cestei populații, în analfabetis­mul cronic și lipsa asistenței sa­nitare însoțită de foamete. Este semnificativ faptul că în timp ce pentru instruirea elementară a unui copil european se chel­tuiesc anual 100 de lire, pentru unul african se cheltuiesc numai 7 lire. In ultimii cinci ani, Be­­ciuanalandul a fost lovit de o secetă serioasă care a înrăută­țit și mai mult condițiile de trai ale populației. Dacă s-ar fi luat măsuri pentru conservarea apei (uneori precipitațiile cad în cantități destul de mari, provo­­cînd inundații, alte­ori însă se lasă mult așteptate), situația a­­ceasta ar fi putut fi evitată. Dar nu numai factorii natu­rali sunt de vină în protectorat, și „ar fi greșit să ne închipuim că un an cu ploi suficiente va pune totul în ordine sau chiar le va reda oamenilor nivelul de trai, oricum foarte scăzut, pe care îl aveau anterior 14 — după cum remarcă săptămînalul „New Statesman“. Aceeași publicație subliniază, totodată, că toate formele de viață — vegetală, a­­nimală și umană — au de sufe­rit în permanență pe acest te­ritoriu. Din lipsă de orașe, pe teritoriul protectoratului s-a recurs -- fapt unic în istorie — la fixarea capitalei Beciuanalandului în afara gra­nițelor — la Makesing (R.S.A.), abia anul trecut s-a hotărît mu­tarea ei în interiorul țării, la Gaberones. Dorința de libertate a africa­nilor s-a dovedit însă mai puter­nică decît împrejurările potriv­nice de tot soiul. Colonialiștii au fost nevoiți să accepte să ia loc la masa tratativelor. Acor­darea dreptului la autodetermi­nare a fost un pas important pe calea satisfacerii dezideratelor populației. lui Conferința în problema aces­teritoriu, care s-a în­cheiat luni la Londra este considerată ca avînd o impor­tanță deosebită și a fost aștep­tată cu interes nu numai de africanii din Bechuanaland, ci și de forțele progresiste di­n întrea­ga lume, care văd în menține­rea popoarelor sub colonialism, principala piedică în calea spre progres economic și social a ce­lor dominați. I. ȘERBAN

Next