Zori Noi, februarie 1966 (Anul 19, nr. 5640-5663)
1966-02-23 / nr. 5659
IN PAGINA CULTURA DE MASĂ ORIZONTUL ȘI ADÎNCIMEA PROPAGANDEI CULTURAL - ȘTIINȚIFICE Anul XX nr. 5659, 4 pagini 25 bani miercuri 23 februarie 1966 Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional e Combinatul de celuloză și hîrtie din Suceava, vedere de ansamblu Ce părere aveți despre Ținuta O nouă consfătuire cu populația, organizată la Gura - Humorului, a reunit circa 70—80 de cetățeni care, prin natura muncii lor, răspund ori au tangență cu problemele bunei gospodăriri și înfrumusețării orașului. Toți au apreciat că străzile și trotuarele, parcurile și spațiile verzi, aspectul locuințelor, localurilor, vitrinelor și magazinelor constituie, de fapt, cartea de vizită a localității. Fața acesteia trebuie să fie cu atit mai curată cu cît, în cazul de față, este vorba de un important punct turistic (din care se bifurcă drumurile spre monumentele istorice Voroneț și Mănăstirea Humorului), de un cadru natural înconjurător adaptabil în folosul și spre satisfacția estetică a miilor de oameni ce muncesc și trăiesc în acest oraș. Dar, să dăm cuvîntul humorenilor înșiși. Liviu Macovei, șeful secției mixte energetice , îmi amintesc că la fiecare început de an se întocmește cîte un plan de acțiune defalcat pe întreprinderi și instituții, circumscripții electorale etc. Și de fiecare dată, îndeosebi cînd începe a se desprimăvăra, pornim cu avînt la lucru. Dar toată treaba e ca un foc de paie ude. Elanul scade, inițiativele nu au continuitate, comitetul executiv al sfatului popular și întreprinderea sa de gospodărire orășenească slăbesc preocuparea. Rezultatele sunt dintre cele mai nedorite. Ne-o spune însăși toaleta orașului, descrisă de alți vorbitori, care s-au referit aproape exclusiv la lipsuri : Constantin Sauciuc, de la stația de radioficare . In zilele ploioase e cam neplăcut să străbați străzile, nu numai cele mărginașe, dar și strada de centru. Majoritatea timpului sunt pline de noroi. Luni de zile, constructorii au ținut artera principală în stare de șantier. Săpau unii și acopereau, ca apoi să redeschidă lucrarea alții. (Este vorba de T.R.C. și de întreprinderile lui). Plăcile de piatră de pe trotuare au fost fixate tîrziu, în iarnă , acum sînt denivelate, iar cînd treci peste ele te stropești pe haine. Tot așa, pe strada spre brutărie a fost săpat un canal, după care lucrarea a rămas părăsită. Organele locale competente sînt vinovate în primul rînd de aceasta, deoarece n-au insistat să li se execute lucrări de bună calitate și în termenul fixat. E neplăcut, dar trebuie să reamintim care-i starea parcurilor. Din primăvară pînă toamna tîrziu, cei care doresc să-și petreacă aici clipe de destindere au prilejul să vadă ieșite la păscut păsările și chiar porcii vecinilor din jur. Pentru edificare priviți și acum în parcul din fața sfatului popular al orașului, plin de orătănii. Locurile și instalațiile din parc amenajate pentru joaca copiilor sunt distruse, pre- E. MOREA (Continuare în pag. a III-a) orașului Gura Humorului I Următoarea consfătuire va avea loc joi, 24 februarie a.c., orele 17, la Siret, în sala de ședințe a sfatului popular. Tema: „CE OFERĂ ACTIVITATEA CULTURAL - EDUCATIVĂ LOCUITORILOR ORAȘULUI SIRET“ Invităm populația orașului să participe la consfătuire, spunîndu-și părerea despre activitatea căminului cultural, bibliotecii, cinematografului, a sălilor de cultură și a formațiilor artistice de amatori din unități economice și instituții. OMOLOGAREA UNOR NOI MATERIALE DE CONSTRUCȚII In sectorul de materiale izolatoare și de finisaj din cadrul industriei materialelor de construcții au fost omologate noi produse care vor fi realizate pe scară industrială, începînd din acest an. Iată cîteva dintre ele: carton asfaltat blindat, perforat, destinat hidroizolărilor la terase și acoperișuri pentru hare industriale. Un alt tip de carton asfaltat obișnuit, avind pe una din fețe fixate cu bitum granule minerale provenite din roci naturale, colorate, va fi întrebuințat la acoperirea vilelor, cabanelor și altor construcții. Un alt produs — marmoracul — va fi realizat de colectivul întreprinderii Marmora din Capitală. Acesta este format dintr-un suport de fibre din sticlă peste care se așterne un strat de granule din roci naturale. AGERPRES TRANSMITE ARTIȘTI ROMÂNI PLECAȚI PESTE HOTARE Marți dimineața au părăsit Capitala alți artiști români care își vor da concursul la diferite manifestări artistice organizate peste hotare. Mezzosoprana Elena Cernei, va apare pentru a treia oară la Metropolitan Opera. Pe lingă „Samson și Dalila“, în care a cîntat și în turneele precedente, artista noastră va mai susține spectacole cu „Trubadurul“, „Aida“ și „Rigoletto“. Pianistul Valentin Gheorghiu și dirijorul Mircea Cristescu vor lua parte la concertul celebrei orchestre „Colonne“ din Paris, care va avea loc în ziua de 27 februarie. DE LA MINISTERUL INVAȚĂMINTULUI Pentru a da posibilitate studenților înscriși la învățămîntul fără frecvență,, care sînt membri ai comisiilor pentru recensămîntul general al populației să-și susțină examenele din acest an universitar în bune condiții, se face cunoscut că sesiunile de examene pentru acești studenți se organizează după cum urmează : 1 — 20 iulie (cu perioadă de pregătire între 15 și 30 iunie) ; 1 —15 septembrie. Pentru studenții din această categorie care nu-și vor putea îndeplini obligațiile în aceste două sesiuni se organizează și sesiune de lichidare a examenelor în perioada 22 decembrie 1966 — 8 ianuarie 1967. La aceste sesiuni se pot prezenta și studenții admiși în anul I în urma concursului din ianuarie 1966 pentru învățămîntul fără frecvență. I Ieri,întreprinderea pentru industrializarea cărnii Suceava a primit din partea Consiliului regional al sindicatelor diploma de întreprindere fruntașă în întrecerea socialistă pe anul 1965. Cîteva cifre — 1.080 tone carne de porc și 94 tone carne de pasăre peste plan, depășirea valorică a producției globale cu 3,9 la sută — dovedesc hărnicia colectivului de aici și condițiile create pentru ca și în acest an întreprinderea sa se mențină printre unitățile economice fruntașe din regiune. In cadrul concursului regional muzical - coregrafic, recent, a avut loc la căminul cultural din Dolhasca o întrecere între formațiile artistice de amatori din comunele Dolheștii Mari, Probota și Dolhasca. Cei aproape 500 de spectatori, au aplaudat cu multă căldură pe concurenți. Cu această ocazie au fost prezentate spectatorilor suite de dansuri populare, bucăți solistice de muzică populară, ușoară, și instrumentală etc. S-au bucurat de mult succes artiștii amatori Mihai Pavaluc, Cornelia Țurcanu, Margareta Maftei, precum și Viorica Agape, cea mai tînără interpretă (5 ani). In vederea pregătirii deschiderii, la 1 martie, a grădinițelor sezoniere, la Săveni, timp de 14 zile s-au desfășurat, sub conducerea secției raionale de învățămînt, cursurile speciale cu educatoarele necalificate. Cadre cu experiență au ținut lecții teoretice și practice model. OAMNI Majoritatea covîrșitoare a lucrătorilor de la IRUM Vatra Dornei muncesc cu abnegație în sectoarele lor de activitate, hotărîți fiind, să-și consacre toate forțele, întreaga lor energie creatoare îndeplinirii ireproșabile a sarcinilor ce le revin din planul primului an al noului cincinal. Aici, ca pretutindeni, opinia colectivității exercită o puternică înrîurire în direcția întăririi disciplinei la locurile de muncă, valorificării la maximum a celor 480 de minute de lucru. Piloni... CAITAN DAVIDOVICI, maistru la secția construcții metalice - montaj, unul dintre veteranii întreprinderii, ne-a relatat: „In cadrul întreprinderii noastre avem oameni minunați, oameni care se rind atitudinea lor față de muncă, prin felul lor de a fi, sunt exemple de înaltă moralitate, adevărați piloni ai întreprinderii noastre. Comunistul Constantin Dinca, șeful echipei de montaj, Liviu Toth, lăcătuș mecanic, mecanicii Gavril Florea și Francisc Nagy sunt doar cîțiva dintre acei oameni cu care întreprinderea noastră se mîndrește. De când lucrează la noi, și mă refer în mod Diică, deosebit la Constantin care a trecut pe al 13-lea an, n-a avut nici o întârziere la serviciu; întotdeauna au venit cu citeva minute înainte de începerea programului. Cît privește comportarea lor la locul de muncă, pot să afirm că, întotdeauna, au valorificat la maximum fiecare clipă de lucru. Tovărășește In, secția mașini - unelte, o secție cheie a IRUM, lucrează, de asemenea, oameni destoinici. Și strungarul PETRU GRIGOROAIE ne vorbește în cuvintele cele mai alese despre tovarășii săi de muncă: strungarii Iosif Hiriache, Iulian Cobeli, chiar și alții. Tănase Odo- Disciplinați, harnici, ei dau produse de bună calitate, își depășesc cu regularitate sarcinile de plan. De ce n-ați face același lucru și voi, Mihai Pop, Pintilie Carpen ? !... V-ați obișnuit să porniți strungurile cu întîrziere (pentru că veniți, întotdeauna, după începerea programului), în schimb le opriți, pentru a le face toaleta, înaintea tuturora. Alteori însă, se întîmplă să întîrziați cu această operațiune, să stingheriți astfel și activitatea tovarășilor din schimbul următor. Pentru acest procedeu ați fost criticați uneori. V-o spunem și acum, tovărășește, că nu e bine ce faceți, că procedeul vostru nu corespunde ținutei muncitorului industrial de tip nou. Risipă de timp CONSTANTIN DINCA . Una dintre preocupările noastre de bază este sporirea eficienței orelor de lucru. Sunt, însă, unii tovarăși cărora deși li s-a atras atenția în repetate rînduri, continuă să ignoreze această doleanță colectivă, făcînd mare risipă de timp. Astfel, cu concursul unora dintre noi, pauza afectată pentru servirea gustării de dimineață (ora 10) se prelungește adeseori peste măsură. Dar chiar și O. TEMNEANU (Continuare în pag. a II-a) DESPRE OAMENI Ana Tremură — elevă fruntașă din anul III agricultură de la Centrul școlar agricol din Șendriceni- Dorohoi Foto ; ION NEGREA IN MUNȚI LA LUCINA Primul care mi-a dat binețe a fost un ține, de vreo 12 ani, cu o țapină pe umeri. - Mai e pînă la Lucina ? - La G.A.S. ? O nimica toată. Cam un ceas și ceva. — Și unde mergi așa grăbit ? li duc de mîncare iui taica, la corhănit. lut A întins pasul și a dispăîntre dealuri. La un răstimp s-au auzit zurgălăi. O sanie luneca prin pulberea zăpezii. Pădurile urcau spre vîrfuri, albe, ireale. Am ajuns la Lucina. Locul seamănă cu o stațiune balneo - climaterică. O stațiune-n munți. Birourile, cantina, casele se înșiră printre alei de brazi. Zărim grajdurile lungi și caii huțuli, mărunți, puternici, rotunzi. # * * La grajdul nr. 2 l-am cunoscut pe tehnicianul veterinar Radu Zus, îmbrăcat în halatul de protecție alb, ținea într-o mină o mulțime de eprubete. In cealaltă, o seringă și niște ace. Aliniați pe lingă buza celor două iesle, caii păreau adunați la un sobor. — Primește ! Peste 40 de cai și-au aplecat pe rînd gîturile încomate, supuși. II cunoșteau pe omul acela vesel. Radu Zus lua probe pentru diuzină. Operația era destul de gingașă. Trebuia să nimerești vena de la gît, iute și cît mai bine. Să nu simtă calul. - Ce să vă spun despre mine ? începu tehnicianul veterinar. Am absolvit școala la Rădăuți și am fost repartizat, după practică, la G.A.S. Lucina. Am lucrat 6 luni cu caii și am fost luat apoi la birouri, la Prisaca. Era nevoie de oameni, dar nu acesta era visul meu. Am cerut insistent să mă-ntorc la cai. Și-am izbutit, iată, îi îngrijesc, cu pasiune desigur. Le aplic diferite tratamente. - Alte pasiuni ? - Lectura. Imi place să citesc, mult. Literatură și tratate de specialitate. Iar în timpul liber învățăm cu tovarășul inginer Ion Ionesi... ■ [UNK]engleza ". ... Dar să vă povestesc despre un prieten de-al meu, Dorin Sînzianu. Cînd a sosit aici, în practică, i se părea ca nimerit intr-un pustiu. E tot în practică. Poartă o pălărie olandeză, cu boruri largi și o geantă S. C. CUBLEȘAN (Continuare în pag. a II-a) Foto-informatia pitoreasca stațiune balneo - climaterică din Vatra Dornei și-a cucerit un mare renume în țară și străinătate. Peisajul fermecător, apele carbonice, nămolul de turbă, excelentul tratament pe care îl asigură personalul medico - sanitar permit ca în tot cursul anului stațiunea să cunoască o mare afluență de parimii. In fotografie am surprins un grup din cea de-a 3-a serie (a cîte 500 de persoane), sosită de la începutul acestui an pentru tratament. Foto: D. VINTILA AMERIDIANE Bechuanaland Primțul ministru Seveste Khama al Bechuanalandului a declarat recent că țara sa — în prezent protectorat britanic — își va proclama independența în 30 septembrie a.c. Pe de altă parte, din surse londoneze s-a aflat că guvernul britanic a hotărît, în principiu, să acorde independență protectoratului în cursul acestui an. Trebuie menționat că atît în metropolă, cît și în protectorat au loc pregătiri intense privind viitorul Bechuanalandului. Intre altele, guvernul Khama a elaborat un proiect de constituție în care sînt cuprinse articole cu privire la viitorul republicii în cadrul Commonwealthului, cu privire la forul legislativ, la denumirea statului etc. Ocupat de englezi încă în anul 1885, protectoratul Beciuanaland se află situat în Africa de sud, învecinîndu-se cu Republica Sud - Africană (inclusiv teritoriul sub mandat, Africa de sudvest), precum și Rhodesia de sud și Zambia. Suprafața protectoratului este de 712.249 km.p., de aproape trei ori mai mare decît a Marii Britanii. Pe acest teritoriu trăiesc 642.000 de locuitori, dintre care 99 la sută băștinași — negri bantu, boșimani și hotentoți — și numai cîteva mii de europeni. In subsolul protectoratului se află resurse naturale bogate, ca aur, cărbune, magneziu, azbest etc. Deșertul Kalahari ocupă o buna parte din solul țării. Restul este însă propice agriculturii. Beciuanalandul nu dispune în prezent de nici un fel de industrie locală, ocupația de bază a băștinașilor fiind păstoritul. încă de la ocuparea acestui teritoriu, colonialiștii și-au însușit cele mai fertile pămînturi. Celelalte terenuri, aproape improprii pentru agricultură, le dețin africanii. Băștinașii au trebuit să aleagă între creșterea vitelor și cutreierarea drumurilor spre R.S.R., în căutare de lucru. Aici, din cauza condițiilor inumane existente în mine și a subalimentației, bună parte dintre ei se îmbolonăvesc, mulți mor și numai o mică parte se mai pot înapoia în locurile natale. Nepăsarea metropolei în ce privește soarta populației băștinașe, față de care, potrivit statutului de protectorat, are obligații morale și materiale, rezidă în viața înapoiată, de trib, a acestei populații, în analfabetismul cronic și lipsa asistenței sanitare însoțită de foamete. Este semnificativ faptul că în timp ce pentru instruirea elementară a unui copil european se cheltuiesc anual 100 de lire, pentru unul african se cheltuiesc numai 7 lire. In ultimii cinci ani, Beciuanalandul a fost lovit de o secetă serioasă care a înrăutățit și mai mult condițiile de trai ale populației. Dacă s-ar fi luat măsuri pentru conservarea apei (uneori precipitațiile cad în cantități destul de mari, provocînd inundații, alteori însă se lasă mult așteptate), situația aceasta ar fi putut fi evitată. Dar nu numai factorii naturali sunt de vină în protectorat, și „ar fi greșit să ne închipuim că un an cu ploi suficiente va pune totul în ordine sau chiar le va reda oamenilor nivelul de trai, oricum foarte scăzut, pe care îl aveau anterior 14 — după cum remarcă săptămînalul „New Statesman“. Aceeași publicație subliniază, totodată, că toate formele de viață — vegetală, animală și umană — au de suferit în permanență pe acest teritoriu. Din lipsă de orașe, pe teritoriul protectoratului s-a recurs -- fapt unic în istorie — la fixarea capitalei Beciuanalandului în afara granițelor — la Makesing (R.S.A.), abia anul trecut s-a hotărît mutarea ei în interiorul țării, la Gaberones. Dorința de libertate a africanilor s-a dovedit însă mai puternică decît împrejurările potrivnice de tot soiul. Colonialiștii au fost nevoiți să accepte să ia loc la masa tratativelor. Acordarea dreptului la autodeterminare a fost un pas important pe calea satisfacerii dezideratelor populației. lui Conferința în problema acesteritoriu, care s-a încheiat luni la Londra este considerată ca avînd o importanță deosebită și a fost așteptată cu interes nu numai de africanii din Bechuanaland, ci și de forțele progresiste din întreaga lume, care văd în menținerea popoarelor sub colonialism, principala piedică în calea spre progres economic și social a celor dominați. I. ȘERBAN