Zori Noi, februarie 1968 (Anul 21, nr. 6260-6284)

1968-02-14 / nr. 6271

V V. "f* Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional MICA MECA­NIZARE rfrginie economică de mare­fiolență, creditele bancare pentru mica mecanizare s-au dovedit extrem de utile în via­ța întreprinderilor industriale, agrare și comerciale. Aria lor de acțiune este vastă și diver­să : înlăturarea strangulărilor și a locurilor înguste ale pro­ducției, modernizarea procese­lor tehnologice prin utilări și reutilări, îmbunătățirea calită­ții produselor, raționalizarea transporturilor interne etc. Scopul în care sunt folosite este dezideratul firesc al activității productive — sporirea produc­ției și a productivității muncii și odată cu acestea creșterea continuă a eficienței economi­ce, a acumulărilor de benefi­cii. De la an la an, tot mai mul­te întreprinderi apelează la re­sursele micii mecanizări. In 1967, sucursala regională Băncii Naționale și filialele a­ a­cesteia au aprobat și eliberat credite în valoare de aproape 30 milioane lei pentru 265 de lucrări. Concomitent, valoarea medie a creditelor a crescut, ajungînd în anul trecut la 97 mii lei, ceea ce dovedește pre­ocuparea pentru executarea de obiective tot mai importante. Instalația de sortare a celulo­zei cu sortizoare Cowan tip A, lucrare executată din fon­duri de mică mecanizare, adu­ce anual combinatului sucevean de celuloză și hârtie beneficii suplimentare de peste 2 milioa­ne lei. Tot de ordinul milioa­nelor sunt beneficiile aduse de lucrările executate de Fabrica de spirt din Rădăuți (elimina­rea locurilor înguste de la sec­țiile de fermentare și rafi­nare), IRIG Suceava (tunel de congelare), întreprinderea a­­gricolă de stat Dorohoi (dever­­sor în iazul nr. 1 de la Havîr­­na). Și exemplele ar putea con­tinua. Există însă și aspecte negati­ve, legate de folosirea credite­lor de mică mecanizare, care arată că atunci cînd ele nu sînt utilizate cu discernămînt profesional și răspundere, în loc să aducă venituri între­prinderilor, le provoacă însem­nate pagube. Unul dintre a­­cestea, și se pare că e cel mai dăunător, îl constituie neexe­­cutarea în termen a obiective­lor pentru care s-au aprobat și obținut credite. Lipsa tempora­ră de materiale, achiziționarea cu întîrziere a mecanismelor și utilajelor, schimbarea soluțiilor tehnice de execuție și alte cau­ze au făcut ca lucrări reclama­te cu stringență de producție să nu fie date în exploatare la timp, să nu-și aducă mai devreme contribuția la spori­rea eficienței economice. Mai grav e faptul că se în­­tîmplă ca obiective executate în cadrul micii mecanizări să M. OPRIȘAN (Continuare in pagina a Il-a) Luni, 19 februarie, ASTA pre­zintă — în sala „Ciprian Porum­­bescu“, din orașul Suceava, orele 17 și 20, formația de muzică ușoa­ră „Sincron“, își dau întîlnire Anda Călugă­­reanu, Gioni Dimitriu și Horia Șer­­bănescu cu A. Arion, C. Cobîrzan, D. Voinescu, A. Cobîrzan și B. Voicescu Conducer­ea muzicală: Cornel Fugaru. Regia : Val Moldoveanu. • Actorii Teatrului de păpuși „Cravata roșie“ din orașul Boto­șani au început repetițiile la pie­sa „Păcală argat“ de Tudor Ce­tin și Marcel Mureșan. La depozitul I.C.R.M. Șcheia - Suceava au sosit noi produse chi­mice : Cromex — emulsie pentru curățat și întreținut obiecte ni­chelate, cromate sau alte obiecte neferoase ; Stciclin — pastă pentru curățat geamuri, ochelari, crista­le, parbrize, obiecte cromate, ni­chelate sau emailate ; Transpar— pentru curățatul și protejatul len­tilelor pentru ochelari ; Clar — pastă pentru protejatul obiectelor de sticlă contra aburirii ; Luxol — pentru întreținerea încălțămin­tei de piele ; Textil - apret (apret semipreparat) — pentru apretarea țesăturilor de bumbac, in și cîne­­pă.Ele vor fi puse la dispoziția consumatorilor prin magazinele de specialitate, Sîmbătă după-amiază a avut loc festivitatea inaugurării sediului Centrului de exploatare a sistemului electroenergetic al regiunii Suceava. Reușita încercare, la scară mare, de valorificare a specificului local — cu transpunerea lemnului în be­ton — moderna construcție (avînd ca șef de proiect pe inginerul arhitect Sergiu Hanganu, iar constructor, grupul de șantiere nr. 4 al T.R.C. Suceava­ a primit cali­ficativul „foarte bine“. In afară de dispecerat — de aici va fi dirijat tot sistemul energetic al regiu­nii — în această impunătoare construcție își vor desfășura activitatea serviciile funcțio­nale din cadrul întreprinderii, respectiv, serviciile tehnice , proiectări, P.R.A.M. (pro­tecție, relee și aparate de măsură), producție, mecanic-șef, tehnic, energetic, utili­zarea energiei electrice, investiții, electrificări rurale etc. Aici vor funcționa și casieria orașului și oficiile de deservire a populației, exclusiv deranjamente. Cu noua construcție, arhitectura orașului Suceava se îmbogățește cu un edi­ficiu frumos și modern Foto . I. DORNEANU TRATAREA PIESELOR METALICE PRIN CURENȚI DE ÎNALTA FRECVENȚA La I.M.I.L. Rădăuți se in­stalează o modernă mașină de tratare prin curenți de înaltă frecvență a pieselor de metal lucrate aici. Noua mașină va contribui la creșterea calității pro­duselor, satisfăcînd astfel exigențele beneficiarilor. La începutul lunii martie, mașina va intra în produc­ție cu toată capacitatea. Se prevede ca printre pri­mele produse tratate la a­­ceastă mașină să fie piese­le de schimb pentru auto­vehicule, comandate de M.T.A.N.A., și unele piese necesare reparării tractoa­relor, pentru Uzina de re­parații din Botoșani. REPARAȚII CAPITALE In cursul acestui an două dintre pavilioanele spitalului vechi din Sucea­va (secțiile dermato - ve­nerice și de boli cronice), vor fi reamenajate și lega­te la sistemul de termofi­­care al orașului. Pentru reparațiile nece­sare s-au alocat 400 mii lei, iar pentru încălzirea cen­trală — 500 mii lei. Docu­mentația a fost întocmită de D.S.A.P.C. Suceava, iar lucrările, care vor începe la sfîrșitul lunii martie, vor fi executate de trustul regional de construcții. CENÍ*,‘ am­­* Reportaj Stampă f­ălticeneană Dintr-o veche și cuprinzătoa­re cercetare istorică asupra o­­rașului Fălticeni, întocmită de Artur Gorovei, lucrare migă­loasă și foarte documentată, se constituie, în linii clare, o vastă stampă a locurilor. Pă­trunzi departe în timp, pînă dincolo de acel Stan Pîntece T­oltea, menționat într-un uric de la Ștefan cel Mare și de care se leagă probabil denumi­rea orașului. Cărturarul fălticenean adu­nase cu sirguință și adîncă pri­cepere tot ce se referea la via­ța orașului, mărturii și­ minurc­țioase încrengături genealogice, date demografice, hrisoave, planșe, întimplări stratificate in curgerea veacurilor. Lucrarea, prețioasă și rară, greu de aflat în biblioteci, se citește și azi cu interes și pa­siune. Cu ea în minte străbați orașul contemporan, încercând să descoperi urme și locuri vestite: iată, poate aici, pe strada aceasta cu case tihnite, s-a deschis Școala domneas­că de la 1842, al cărei prim profesor fusese protosinghelul Neofit Scriban, sau dincolo, intr-o baracă încheiată din scînduri, își dădea reprezen­tațiile teatrale, în fiecare vară, pe timpul iarmarocului, trupa lui Matei Millo. Aproape pretutindeni, din­colo de realități și înfățișări prezente, ni se dezvăluie, tul­burător, o uimitor de bogată lume a amintirilor , de la Nică a lui Ștefan a Petrii, năzdrăvanul venit la „fabrica de popi din Folticeni“, de la duiosul povestitor Nicu Gane și poetul N. Beldiceanu, de la ilustrul șir de dascăli N. Apos­tol, G. Stindi Aug. Wagner, V Lovinescu, V. Ciurea, V. Tem­­peanu, pînă la statura masivă și luminoasă a lui Mihail Sa­­doveanu. 1 In umbra livezilor de la Făl­ticeni, a dealurilor larg ondu­late, cu dumbrăvi de vii și ia­zuri limpezi, se proiectează în timp o strălucită tradiție a spi­ritului creator, un fel de aca­demie neoficială a literelor ro­mânești, ale cărei dimensiuni se lărgesc în secolul nostru prin prezența lui Eugen Lo­vinescu, Ion Dragoslav, Anton Hulban, Aurel Băieșu, Nicola­­e Labiș. Nu multe orașe ale pa­triei se pot­ m­îndri cu atîția oameni de seamă. Aspirînd la o prețuire dreap­tă, la acea primenire pe care so­cialismul a asigurat-o firesc tu­turor așezărilor patriei, Fălti­­ceniul de azi, cu aerul său li­niștit și calm, gravitează în jurul a două puternice obiec­tive industriale : combinatul forestier și filatura de in și de cînepă. Spre cel dintîi se re­varsă pădurile de la Rișca, de la Găinești și Slatina, în meta­morfoze utile. Al doilea, adu­­nînd fuioarele m­ăriilor și cî­­nepiștelor din nordul Moldo­vei, se transformă în fire sub­țiri și trainice. De curînd, fila­tura produce un fir special, un amestec cu o fibră sintetică, pentru țesături moderne. Pes­te 1.000 de muncitori s-au cali­ GEORGE SIDOROVICI (Continuare în pagina a Il-a) LINII ELECTRICE DE 20 KV. Au fost puse sub tensiu­ne Liniile electrice de 20 Kv, Fălticeni — Ciprian Porumbescu și Ionășeni — Dersca, care măsoară circa 80 km. Punerea sub tensiu­ne a acestor linii creează condiții pentru electrifica­rea a 50 localități rurale, situate pe aceste trasee. Constructorii au Început lucrările la linia de 110 Kw. Suceava — Botoșani și stației de transformare ca­a­re vor permite o mai bună alimentare cu energie elec­trică a întreprinderilor, u­­nităților socialiste din agri­cultură și locuitorilor din orașul Botoșani și împre­jurimi Pentru extinderea elec­trificărilor rurale, în acest an se construiesc linii elec­trice de 20 Kv, cu o lun­gime­ de aproape 109 km. Lucrările au început pe traseele Săveni — Ripiceni și Ștefănești — Trușești. De asemenea, au început lucrările de introducere luminii electrice în 20 l­­o calități sătești din cele 80 prevăzute în planul pe a­­cest an. Proletari din toate țârile, m­id­-vâl /. știrile zilei: . / FRUNTAȘI IN ÎNTRECEREA SOCIALISTA PE ANUL 1967 • Muncitori, ingineri și tehni­­­­cieni de la C.C.H. Suceava s-au întrunit pentru a analiza rezulta­tele obținute în întrecerea socia­listă desfășurată în cursul anului trecut. Cu acest prilej, au fost declarați „fruntași în întrecerea socialistă pe anul 1967“, 151 munci­tori, 4 ingineri și 6 maiștri, căro­ra li s-au înmînat insigne. Printre cei distinși cu insigna de „frun­taș în întrecerea socialistă pe anul 1967“, sînt și Mihai Paveliuc, jucă­tor șef, Ion Apăvăloaie — mais­tru, Gheorghe Solcan — operator (secția de celuloză), Pavel Mîrț — conducător mașină hîrtie, Veronța Luca, Petru Macovei și Mircea Melinte — muncitori la secția con­fecții. Secțiilor hîrtii și confecții, conduse de către inginerii Con­stantin Grigorincu, Leon Bălan și, respectiv, inginerul Magda Foișo­­reanu, li s-au conferit diploma de „secții fruntașe în întrecerea so­cialistă pe anul 1967“. • La Combinatul de industria­lizare a lemnului Suceava, insig­na de „fruntaș în întrecerea socia­listă pe anul 1967“ a fost acorda­tă unui număr de 156 oameni. Maistrul Gheorghe Sion, dejulo­­riștii Victor Sredineac și Pe­tru Alexandroaie, mecanicul Gheorghe Combert, mașiniștii Du­mitru Crețu și Gh. Cărămidă, muncitoarele Maria Bruja și Ele­na Horac, frezorul Ilie Luchian și alții, primesc această distincție pentru a cincea oară. Colectivelor de muncă de la secțiile de placaj și P.F.L. conduse de către ingi­nerii Titus Obreja și, respectiv, Gh. Tom­a, li s-au înmînat diplo­ma de „secții fruntașe în întrece­rea socialistă pe anul 1967“. In centrul minier de la Ostra, Gura - Humorului, pe lingă an­samblul de locuințe ce s-a exe­cutat, urmează a se construi în prima etapă încă 132 apartamen­te. De asemenea, se vor mai con­strui : un cămin pentru nefami­­liști cu 225 locuri și dotări social­­culturale , complex comercial, că­min cultural, cantină și dispensar. In clișeu : Remus Popovici, pro­iectant la D.S.A.P.C. Suceava, și Alexandru Dan, machetist, lucrînd la macheta viitorului complex de la Ostra D. VINTILA Ca rezultat al măsurilor întreprinse pentru valori­ficarea superioară a lemnului, la C.I.L. Suceava se fa­brică un nou produs: „parchet din lemn de rășinoa­­se“. Pe lingă alte avantaje, noul sortiment prezintă și acela de a fi mai ieftin decit cele clasice, produse pînă acum Anul XXII 6271­4 pagini 25 bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane i redactor șef - 2766 ; redactor șef-adjunct - 3198; secretar general de redacție - 2692 ; Industrie, Informații - 2765 ; agrară, viață de partid - 2764 ; cultură - 3195 ; construcții de stat, scrisori și corespondenți - 3096, miercuri 14 februarie 1968 Ședința Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România In ziua de 13 februarie 1968, la Palatul Republicii a avut loc ședința Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, prezidată de tovarășul Ni­­colae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. Au luat parte tovarășii Con­stanța Crăciun și Ștefan Pe­­terfi, vicepreședinți ai Consi­liului de Stat, Constantin Stă­­tescu, secretarul Consiliului de Stat, și Anton Breitenhofer, Ion Cosma, Vasile Daju, Con­stantin Drăgan, Suzana Gâdea, Nicolae Hudițeanu, Athanase Joja, Ion Popescu-Puțuri, Cris­­tofor Simionescu, Gheorghe Stoica, Ludovic Takacs și Iacob Teclu, membri ai Consiliului de Stat. Consiliul a examinat proiec­tele de legi pe care urmează să le prezinte Marii Adunări Naționale. Astfel, a fost discutat proiec­tul de lege pentru modificarea unor articole din Constituție, precum și proiectul de lege privind organizarea adminis­trativă a teritoriului Republi­cii Socialiste România. In urma discuțiilor ce au avut loc, Consiliul de Stat a hotărît ca aceste proiecte de legi să fie supuse dezbaterii Marii Adunări Naționale. Viata economica LEMNUL-O BOGĂȚIE CARE TREBUIE UTILIZATA RAȚIONAL Spiritul gospodăresc pe șantiere In construcții, deși s-au a­­doptat în ultimul timp diverse soluții cu implicații favorabi­le asupra consumurilor, lem­nul ocupă încă un loc impor­tant. Șantierele n-au reușit să renunțe la tendința dăunătoa­re de a aduna cît mai multe materiale, cantități uneori în totală discordanță cu necesa­rul real. Ele solicită lemn ro­tund și cherestea de dimen­siuni mari, care, în execuție, capătă de cele mai multe ori o utilizare inferioară. Este mă­runțit, folosit la diverse ame­najări, risipit. Lemnul de di­mensiuni mai mici, cel de diver­se esențe, deși există largi posi­bilități de utilizare, nu prea este „acceptat“. Care ar fi principalele căi de reducere a consumului de lemn pe șantierele de construc­ții ? Folosirea uneia dintre prin­cipalele posibilități depinde de proiectanți. Ei pot hotărî a­­plicarea unor soluții de execu­ție cu efecte pozitive asupra consumului de lemn. Firește, în această direcție s-au obți­nut rezultate bune. Folosirea în construcție a prefabrica­telor, execuția cofrajelor din panouri de inventar, cu durată mare de utilizare etc. au permis o diminuare substan­țială a consumului de lemn. Tot atît de adevărat este că în acest domeniu există încă po­sibilități nefolosite. La exe­cuția multor construcții se mai întîlnesc „păduri dese“ de pomi. Spre exemplificare, am aminti Casa de cultură Su­ceava, Fabrica de mobilă Cîmpulung. Constructorul afirmă că ar putea extinde utilizarea pa­nourilor togo, renunțînd în a­­celași timp la cherestea, dacă proiectanții ar stabili, cînd este vorba de o construcție înaltă, aceleași dimensiuni, ale ele­mentelor similare, de la un nivel la altul. Or, în prezent, sînt dese cazurile cînd, de pil­dă, la un stîlp, dimensiunile diferă. Altă soluție, decît fo­losirea cherestelei, nu există. La sediul IRE constructorii au folosit 90 m.c. material lem­nos. Consumul ar fi fost de vreo cinci ori mai mic dacă se stabilea, de către proiec­tant, execuția din prefabrica­te. Există un construcții proce­dee de execuție avansate care, pe lîngă alte avantaje, asigură utilizarea unei cantități reduse de lemn. Pe această linie con­structorii de la șantierul Su­ceava al ILCM au obținut suc­cese remarcabile. La turnul de răcire de la CCH, prin folosi­rea cofrajelor cățărătoare, s-a întrebuințat o cantitate mini­mă de lemn. Asemenea rezul­tate s-au obținut și la alte o­­biective. Iată însă, nu se știe din ce motive, că în loc să se extindă aceste procedee, la u­­nele puncte de lucru s-a re­venit la soluțiile vechi. Mai precis, la soluții depășite. La obiectul „mașina de hîrtie“, e­­tapa a doua, nu s-a folosit soluția din proiect, care pre­vedea întrebuințarea cofrajelor din panouri. S-au executat co­­fraje din cherestea obișnuită. Pierderea se ridică la 75 m.c. Nu s-a aplicat nici soluția de susținere metalică, ci s-a fo­losit susținerea cu popi. In fe­lul acesta s-a imobilizat, timp îndelungat, o cantitate de pes­te 500 m.c. lemn rotund, din care o bună parte s-a pierdut. Pentru acest an, aceiași con­structori și-au propus măsuri cu efect pozitiv asupra consu­mului de lemn. La hala fabri­cii de plăci înnobilate, de la CIL, a cărei construcție a în­ceput recent, la execuția fun­dației, în locul cherestelei de rășinoase, se vor folosi cofraje metalice prefabricați recuperabile. Stîlpii pentru aceeași hală se execută la atelierul centralizat al întreprinderii. La N. GROZA (Continuare in pagina a Il-a) \\\\\\\\\V\N\\V\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\A\\\\\\\\\\\\\\\W^ In acest număr: Viața de partid Simplificarea nu-i sinonimă cu simplismul in pag. 3 FORUM MOTO In pag. 3 In pag. 3 Evenimentele zilei în: Europa America Asia Africa In pag. A 60.000 LEI INDEMNIZAȚII In comuna Pătrâuți orașul Suceava, procentul­­ de natalitate a crescut simțitor față de anii pre­cedenți. In anul 1967, nu­mai pentru indemnizații de naștere au fost acordate de stat peste 60.000 lei. Printre mamele ce au be­neficiat de acest ajutor bănesc se numără femei, membre ale cooperativei agricole de producție ca: Elisabeta Solomon, mamă a 12 copii, Valeria Havriș­­ciuc, a 10 copii, Raveica Hatman, a 8 copii, Euge­nia Romaș, a 7 copii, pre­cum și Ecaterina Hladiuc, mamă a 2 copii gemeni, I. MÎNDRESCU DISPENSARE VETERINARE In curînd vor fi termi­nate și date în folosință noi dispensare sanitar - veterinare în comunele Vorniceni și Boroaia, care vor contribui la dezvolta­rea bazei materiale și îm­bunătățirea muncii de a­­sistență zoo - veterinară în zonele respective. Anul acesta alte trei dispensare veterinare vor fi construite în comunele Mileanca, Corni și Dol­­hești. Lucrările sunt con­tractate cu întreprinderi de specialitate, care au în­ceput aprovizionarea cu materiale și organizarea de șantier. Produse mult apreciate Anvelopele realizate de citorii Uzinelor „Danubiana“ mun­din București și „Victoria“ din Plo­­iești se bucură de o tot mai bu­nă apreciere peste hotare. Recent, întreprinderea românească comerț exterior „Chimimport“ de a semnat contracte cu firme din Anglia și R. F. a Germaniei, care prevăd exportul în aceste țări de anvelope „Tubeless“ — care se fo­losesc fără camere de aer. Alte contracte au fost încheiate pentru livrarea în Danemarca și Liban a unor anvelope cu flancul alb, so­licitate pentru efectul lor estetic. Tranzacții similare au fost în­cheiate cu firme din Albania, R.P.D. Coreeană, Grecia, Iordania, Suedia și U.R.S.S.Iran. Aparat perfecționat de programare automată a tratamentelor termice pentru sudurile de montaj IASI . A fost omologat un a­­parat perfecționat de programa­re automată a tratamentelor ter­mice pentru sudurile de montaj, conceput de către specialiștii ca­tedrei de tehnologia metalelor a Institutului politehnic din Iași. El e superior aparatelor similare im­portate, avînd o greutate mai mică și un consum de energie e­­lectrică redus. Un nou sistem de calcul și de evidență CLUJ . In serviciul de conta­bilitate al întreprinderii de con­strucții și montaje din Cluj se a­­plică un nou sistem de calcul și de evidență a drepturilor bănești ale salariaților direct productivi. Foaia de lucru în acord, fișa de salarizare, statul de plată pentru alocația de stat cuvenită copiilor și alte cîteva foi, a căror comple­tare consumă mult timp, au fost comasate într-un singur formu­lar. De aici a rezultat, pe lîngă reducerea considerabilă a volu­mului de muncă, și o operativi­tate deosebită în efectuarea plă­ții salariilor. Noul sistem creează, de asemenea, condiții ca norma­­tori să fie scutiți de activitatea de repartizare și calculare a cîș­­tigurilor. Aceștia completează, împreună cu maiștrii și atașa­­mentiștii, numai normele compu­se și cantitățile executate, stabi­lind, totodată, nivelul de îndepli­nire a planului de către echipe. Restul operațiilor se fac de către calculatori și se trec direct în sta­tele de plată. Sistemul poate fi a­­plicat pe toate șantierele de con­­trucții și montaje din țară. Performanță foarte rară CONSTANȚA — Grigore Oxînd, din comuna Beidaud, regiunea Dobrogea, trece drept unul dintre bunii crescători de oi din partea locului. Oile sale fată de două ori pe an, cste do­i miei odată. De curînd, una dintre oile lui a înregistrat o performanță foarte rară : cinci miei la o fătare. Spe­cialiștii apreciază evenimentul ca o consecință a preocupării pentru selecționarea exemplarelor de prăsilă, îngrijirea, adăpostirea și hrănirea acestora. Pregătiri pentru lucrările agricole de primăvară Ia întreprinderile agricole de stat și stațiunile de mașini și tractoare pregătirea utilajelor pentru lucrările agricole de pri­măvară se apropie de sfîrșit. In general, pregătirea parcului de tractoare și mașini agricole este în acest an mai avansată cu circa 10 zile decît în iarna tre­cută,. Există astfel condiții ca pregătirea utilajelor să se termi­ne în următoarele zile în toate unitățile. In zilele de 12—13 februarie, vremea a fost, în general, rece, cu cerul variabil. Au căzut preci­pitații sub formă de ninsoare, în­­registrîndu-se între 0,3 litri/m.p. la Botoșani și 1,0 litri/m.p. la Rău­­seni și Avrămeni. Vîntul a suflat moderat cu intensificări locale din nord-vest. Temperatura aerului în scădere; maximele au fost cuprinse între minus 6 grade la Avrămeni și mi­nus un grad la Cîmpulung, iar minimele, din cursul nopții, între minus 12 grade la Rădăuți, Fălti­ceni și Cîmpulung, în următoarele 3 zile, vreme re­lativ rece, cu cerul variabil. Tem­porar va ninge slab. Vînt potri­vit din sectorul nord-vestic. Temperatura aerului, în gene­ral staționară, minimele vor fi cu­prinse între minus 12 și minus 7 grade, iar maximele, între minus 2 și 2 grade.

Next