Zori Noi, septembrie 1968 (Anul 21, nr. 6442-6466)

1968-09-11 / nr. 6450

> f > V L Proletari din toate țările, unici­va­l Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu Asociațiile locatarilor In municipiul Suceava și In orașele județului se desfășoa­ră o importantă acțiune de masă — constituirea asociații­lor locatarilor, alegerea comi­tetelor lor și a comisiilor de cenzori. Scopul asociației de locatari este — așa după cum se pre­vede și în legea nr. 10 pri­vind administrarea fondului locativ și reglementarea rapor­turilor dintre proprietari și chiriași — buna gospodărire a părților și instalațiilor de fo­losință comună ale imobilelor, încasarea la timp a cotelor din contribuția la plata cheltuieli­lor­ comune, promovarea unei atitudini corecte față de avu­tul obștesc, respectarea norme­lor de conviețuire socialistă. Locatarii principali din imo­bilele cu­ mai multe aparta­mente sau din grupe de imo­bile, persoane fizice sau juri­dice, constituie, de fapt, o a­­sociație a locatarilor. Conform proiectului de statut al asocia­ției, aceasta dobîndește perso­nalitate juridică la data cînd are loc adunarea generală de constituire. Desigur, atît pen­tru locatarii membri ai aso­ciațiilor, cit și pentru organe­le asociației sînt prevăzute o serie de drepturi și obligații. Toate converg însă către ace­lași scop — buna gospodărire a locuințelor proprietate de stat, mixtă sau particulară. Adunările de constituire a asociațiilor trebuie bine pre­gătite de către actualele comi­tete de locatari, fiind nece­sar un sprijin efectiv din par­tea comitetelor executive ale consiliilor populare, astfel în­­cît să se stabilească de la­­ în­ceput numărul și sarcinile per­soanelor ce urmează a fi an­gajate sau care vor lucra pen­tru asociație în schimbul unor indemnizații, fondul de­ment, limita cheltuielilor rus­ce pot fi angajate de comitet în numele asociației, relațiile cu întreprinderile care adminis­trează fondul locativ și cu cele prestatoare de servicii (apă, canal, termoficare, electricita­te etc.). Comitetul asociației de locatari e necesar a fi sprijinit și în aplicarea corectă a nor­melor legale cu privire la sta­bilirea și repartizarea cheltu­ielilor comune pe care le su­portă locatarii. încă de la primele adunări, cetățenii locatari și-au dovedit grija și preocuparea pentru buna gospodărire a fondului locativ de care beneficiază, in­teresul de a alege în organele asociației pe cei mai buni lo­catari, care se bucură de sti­mă și încredere, care dovedesc inițiativă și pricepere. Bună­oară, în adunarea generală a locatarilor de la blocul K (str. Alexandru cel Bun) din Su­ceava a fost criticat faptul că acest imobil s-a dat recent în folosință fără să fi fost exe­cutate cu grijă toate lucrările de finisaj: pe casa scărilor nu erau puse la punct instalații­le de iluminat, lipseau o par­te din jaluzele, instalațiile pen­tru telefoane și altele. In ma­joritatea adunărilor s-au făcut observații critice cu privire la neregulile în alimentarea cu apă, mai ales a locatarilor de la etajele superioare, la fap­tul că I.G.O. nu s-a îngrijit in toate cazurile de zugrăvitul exterior al imobilelor, de exe­cutarea izolațiilor hidrofobe (din care cauză apele pluvia­le se infiltrează în unele apar­tamente), de funcționarea lif­turilor etc. Asemenea aspecte au fost relatate de numeroși cetățeni de la blocurile de pe străzile Mărășești, Aleea „8 Martie“ și din alte părți ale municipiului Suceava. Asociațiilor locatarilor și or­ganelor acestora le revin nu­meroase obligații cu caracter gospodăresc. De aceea, e ne­cesar ca întreaga lor activita­te să se desfășoare în folosul cetățenilor, răspunzîndu-se ast­fel concret preocupării condu­cerii de partid și de stat pen­tru continua îmbunătățire a condițiilor de locuit. EMIL MOREA vremea In ultimele două zile, vremea a fost, în general, frumoasă, dar u­­șor instabilă, căzînd precipitatii slabe, însoțite pe alocuri de des­cărcări electrice. Temperatura ae­rului a fost în creștere ușoară, apoi în scădere treptată. Pentru următoarele zile se pre­vede, vreme, în general, frumoa­să, cu cerul variabil. Vor cădea ploi slabe, izolate. Vint slab puia fi potrivit din nord. Minimele vor fi de 6—14 grade, iar maximele, de 20—26 grade. Fabrica de spirt Rădăuți. Coloana de rafinare Foto î D. VINTILA AGENDA AGRARĂ AU ÎNCEPUT insamintarile de toamna Pînă la data de 9 septembrie, tn 15 cooperative agricole din județ au început însămînțările de toam­nă. La Bălcăuți se consemnează 200 ha, semănate cu grîu - secară, la Milișăuți — 189, la Grămești — 170, la Negostina — 130. In total, cooperatorii și mecani­zatorii din cele 15 unități au efec­tuat însămînțuri pe aproape 1.100 ha. 25.000 HA. ARATE Una dintre preocupările actuale ale mecanizatorilor este efectuarea arăturilor pe terenurile destinate cultivării cu cereale păioase de toamnă. Rezultatul — aproape 25.000 ha. arate, ceea ce reprezin­tă 60,9 la sută din plan. Cu cele mai mari suprafețe lucrate se evi­dențiază tractoriștii ce deservesc cooperativele agricole din Dumbră­veni, Costîna, Bălcăuți, Bosanci, Dolhasca, Milișăuți, Adîncata. PE CIND SCHIMBUL SEMINȚELOR? In această toamnă, cooperativele agricole din județul nostru au de schimbat o mare cantitate de se­mințe — peste 2.000 tone. Campa­nia de însămînțări a început. Nor­mal, la această dată, acțiunea ar trebui să fie, dacă nu încheiată, cel puțin pe cale de finalizare. Or, situația este cu totul nesa­tisfăcătoare : abia 24,1 la o sută din sămînță a fost schimbată. Doar 4 cooperative agricole (Calafindești, Probota, Rotunda și Pleșești), au schimbat întreaga cantitate. 50 de unități n-au schimbat nici un bob. Amintim doar cîteva din cele care s-au planificat cu un necesar mai mare (între 70—110 tone) : Șcheia, Reuseni, Dolhasca, Sfîntu Ilie,­­Hănțești, Milișăuți, Dolhești. Pe cînd schimbul semințelor ? Se așteaptă aglomerarea lucrărilor ? CULTURI PENTRU MASA VERDE Spre deosebire de alți ani, de astă dată, cooperativele agricole, pe baza experienței acumulate­­­ a recomandărilor făcute de specia­liști, și­ au planificat să însămin­­țeze pentru masă verde, pe lingi secară, și ceva mai mult greu. Protentul arată, însă, nu­mai 48 la sută. Există și unități în care nu s-a însămînțat nimic. Printre ele se numără cea din Satu Mare. Este necesar ca, în prima ur­gență, să se treacă la însămînța­­rea culturilor destinate pentru masă verde, iar unde se constată tendințe de tărăgănare, să fie lua­te măsuri față de cei vinovați. SPRE FABRICA DE ZAHAR De cîteva zile, în unele coopera­tive agricole s-a trecut la recolta­tul sfeclei de zahăr. Cooperatorii din Dumbrăveni au strîns produc­ția de pe 37 ha., iar cei din Fîntî­­nele — de pe 10 ha. Recolta este bogată , în medie, 25 tone la ha. Spre fabrica de zahăr din Buce­­cea au plecat primele 500 tone de sfeclă din județul nostru. RECOLTATUL CARTOFILOR Cooperatorii din 30 de unități au început recoltatul cartofilor. Lucra­rea a fost efectuată pe 50 ha. la Calafindești, 47 ha. la Grănicești, 45 ha. la Boroaia. In întreg județul, pînă ieri dimi­neață, cartofii erau recoltați de pe 818 ha. Se constată, ca un fapt îm­bucurător, că mașinile de recoltat cartofi funcționează mai bine de­cât în toamna trecută. Viața economica La întreprinderea minieră „Suceava" CHELTUIELILE NEPRODUCTIVE TIND SA SE PERMANENTIZEZE Un fapt se cuvine consem­nat ca pozitiv. Față de anul trecut, sub aspect gospodă­resc, la întreprinderea nneră „Suceava“ s-au pus mi­la punct multe lucruri. Volumul cheltuielilor neproductive a fost substanțial diminuat. E­­xistă mai multă preocupare pentru folosirea cu grijă a bunurilor materiale. Aprecierile le însoțim însă de afirmația că, la această importantă unitate, nu s-a în­treprins tot ce era posibil pentru realizarea producției în condițiile unei eficiențe economice superioare. Ba mai mult, sunt trecute cu vederea deficiențe generatoare de mari pierderi. Să vedem însă ce ne arată bilanțul activității acestui an. După 7 luni, pre­țul de cost a fost depășit cu aproape 1,5 milioane lei. La capitolul beneficii, unde nor­mal ar fi fost să se renunțe la cele peste 2 milioane lei dotații de la bugetul statului, volumul acestora din urmă a depășit cifra de 5 milioane. Ne oprim la aceste două e­­xemple. Sunt suficiente pentru a demonstra că, la întreprin­derea minieră „Suceava“, ac­tivitatea economică este, acum, în urma aplicării a ne­­i numărate măsuri, ineficientă. Nu sunt cunoscute adevăra­tele cauze ? Nu s-ar putea­­ face o asemenea afirmație. Cert este că nu se intervine hotă­­rît pentru a pune stavilă unor pierderi. Principala sursă a cheltuie­lilor neproductive o constituie nerealizarea planului la ex­tracție, în abataje. Cheltuieli stabilite inițial pentru o a­­numită producție sunt repar­tizate asupra unor rezultate mult mai mici. Productivita­tea fizică este de numai 82 la sută. Un sondaj asupra chel­tuielilor înregistrate­­ în tri­mestrul II ne arată că, la mi­nereul cuprifer extras, care tonă costă cu 34 de fie­lei mai mult, iar la minereul complex cu 94 de lei. Mergînd mai departe, constatăm, în cel de-al doilea caz, că cele mai mari pierderi se înregis­trează la întreținerea utila­jului (aproape 16 lei în plus la fiecare tonă), cheltuielile secției și cheltuielile generale ale întreprinderii (cu 59 lei mai mult), salarii directe etc. Obligația conducerii între­prinderii constă în a găsi a­­cele măsuri care să asigure realizarea în întregime a pla­nului. In acest sens, se vine să se acționeze atât cu­a­­supra organizării producției și a muncii, cât și a ridicării calificării muncitorilor, urmă­­rindu-se, totodată, folosirea efectivă a timpului de lucru. Cheltuieli mari sunt create prin depășirea­­ consumurilor specifice la o serie de mate­riale. Iată, de exemplu, lem­nul de mină. Consumul plani­ficat a fost depășit, în perioa­da ianuarie — iulie a.c., cu 1580 m.c. Gospodărirea acestui valoros material (deși s-a în­treprins o acțiune în acest sens, iar conducerea între­prinderii s-a angajat că va a­­plica diverse măsuri) este, după cum ne arată faptele, lăsată pe plan secundar.. In loc să se manifeste o grijă deosebită pentru recuperarea lemnului, spre a-l reutiliza, la multe abataje, mari canti­tăți sunt folosite drept ram­bleu. Maiștrii, cadrele ingine­rești trec pe acolo, văd ce se întîmplă, dar pleacă mai de­parte fără să ia vreo măsură. Pînă cînd va dăinui o aseme­nea atitudine de nepăsare față de daunele ce se aduc întreprinderii . Probabil pînă cei vinovați vor suporta pa­gubele ce le provoacă. O in­tervenție în acest sens se im­pune de urgență. Este necesar să se analizeze și cauzele care au determinat un consum cu mult în plus, față de can­titățile planificate, la energia electrică, aer comprimat, car­bid, exploziv, precum și la alte materiale la uzina de pre­parare. Gospodărirea chibzuită a bunurilor materiale, aprovi­­ n. GROZA (Continuare în pagina a II-a) Tabloul de pornire și reglare a părții umede a mașinilor de DVUȘANU In acest număr, întărirea numerică și calitativă a organiza­țiilor de partid din cooperativele agricole în pag. 3 ■ SPORT In pag. 2 B FORUM In pag. 3 Din evenimentele zilei: Dezbaterile gene­rale ale conferinței statelor neposesoare de arme nucleare K Convorbiri sovieto­­cehoslovace In pag. A Anul XXII 6450 pagini 30 bani REDACȚIA $1 ADMINISTRAȚIA 1 Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane : redactor șef - 2766 ; redactor șef - adjunct - 3198 ; secreta­riatul de redacție - 2692 ; industrie, viață de partid - 2765 ; agrară. Informații - 2764 ; cultură, admi­nistrație - 3195 ; construcție de stat, scrisori și co­respondenți — 3096. miercuri 11 septembrie 1968 Consfătu­irile cadrelor didactice Ieri, în municipiul Suceava, în orașele Rădăuți și Siret au început consfătuirile cadrelor didactice. La consfătuiri participă mem­bri ai biroului comitetului ju­dețean de partid, ai comitetu­lui executiv al consiliului popular județean provizoriu, reprezentanți ai Ministerului Invățămîntului și ai organiza­țiilor de masă județene. Pe baza referatului­ inspec­toratului școlar județean cu privire la sarcinile actuale ale cadrelor didactice în lumina directivelor C.C. al P.C.R. și a Legii învățămîntului din Re­publica Socialistă România, participanții la consfătuiri au făcut o analiză multilaterală asupra succeselor înregistrate de învățămîntul de stat din județul nostru în procesul de instruire și educare a tinerei generații, reliefînd înaltele în­datoriri care stau în fața șco­lii, ca principal factor de cul­tură și civilizație. Cu prilejul discuțiilor care au avut loc: directori de școli și diriginți, secretari ai orga­nizațiilor de partid și U.T.C. din școli, comandanți ai unită­ților de pionieri, numeroși în­vățători și profesori cu o boga­tă experiență didactică și pe­dagogică s-au referit pe larg la metodele folosite pentru ri­dicarea nivelului procesului instructiv-educativ, au scos în evidență neajunsurile care mai există și au făcut prețioase propuneri. Astăzi consfătuirile continuă cu dezbateri în cercuri pe spe­cialități. Cu ocazia consfătuiri­lor sînt aleși și delegații la a­­propiata adunare județeană a cadrelor didactice. Mîine vor începe consfătui­rile cu cadrele didactice și în alte orașe ale județului, în timpul consfătuirii ce a avut loc în sala „Ciprian Porumbescu" din Suceava Ancheta sociala Rătăciri de moment...? Există o gravitate a gestu­lui și­ a faptei, o sobrietate a gîndului, care ne însoțesc co­tidian, definind o atitudine caracteristică timpului. Se­riozitatea, responsabilitatea deplină în fața noastră înșine și înaintea tovarășilor, pen­tru tot ceea ce facem, dau un sens major împlinirilor, con­feră durabilitate și trăinicie diverselor fapte de viață. Ma­turitatea colectivului se im­primă astfel, firesc, în perso­nalitatea fiecărui individ, sancționînd ușurința, lipsa de luciditate — izvoare ale fan­teziei gratuite, generatoare ale așa-ziselor rătăciri de mo­ment. Ipostaza „însinguratu­­lui* s-a topit definitiv într-o spiritualitate colectivă. In a­­ceas­tă situație, evidentă multiplele și grăitoarele prin ar­gumente, excepțiile trezesc nedumeriri. De la întrebarea : „Cum a fost posibil ?“ — se creionează, în majoritatea ca­zurilor, nu atît fisuri ale me­diului înconjurător cît, mai ales, caractere dificile, ce ne­cesită o atenție sporită. „Rătă­ciții“, totuși se scuză, se apără, vorbesc foarte coerent și dove­desc, în fața judecății, a seve­rității tovarășilor, că nu sînt lipsiți de luciditate ! Acuzatoa­re, faptele nu iartă însă pe acel nelipsit „nu­ mi-am dat seama“. „BAIATUL" „Mă numesc A. S., locuiesc la Suceava, sînt căsătorită și am un copil de doi ani. (Transcriem scrisoarea cuvînt cu cuvînt” — n.n.) Copilul stă la părinții mei, în comuna I. De două ori pe săptămînă merg cu regulari­tate la copii I fiind bolnav, îl­ supraveghez îndeaproape, în ziua de 28 aprilie a.c., m-am pornit la ora 17 din sat, spre halta CFR. Aveam o oră pînă la tren. Mergeam încet, sin­gură. De fiecare dată cînd mergeam la gară, mă însoțea mama sau tatăl meu. In acea duminică, tata era plecat, iar mama a rămas acasă cu co­pilul. Era în plină zi, și mi-am spus că pot merge singură, fără riscuri, mai ales că pînă la gară nu erau deci­ 2 kilo­metri. Drumul trece de-a lungul a două piraie, peste cîmp. La un moment dat, pe șoseaua națională, observ în spatele meu un tînăr. N-am dat nici o importanță acestui lucru, deoarece pe drum trec oameni mulți, în diferite direcții. Cînd am cotit de pe șosea pe cărare, spre haltă, tînărul m-a depășit, luînd-o cu pași repezi înaintea mea. Apoi s-a oprit și a rămas pe loc. Cărarea pe acea porțiune de cîmp merge pe marginea unei gîrle, adinei de circa 10 metri. Individul se oprise în locul unde malul era mai abrupt, și cînd am ajuns în dreptul lui, m-a întrebat : „Mergeți la Suceava ?“ N-am apucat să-i răspund. M-a prins de haine și m-a împins în rîpă. M-am dus de-a berbeleacul pînă jos. Acolo, dînsul s-a aruncat asupra mea și a început lupta. M-a lovit peste față, mi-a­i scrîntit un deget, m-a tras de păr, mi-a smuls un cercel din ureche, mi-a scos un pantof, mi-a rupt în bucăți geanta în care aveam de mîncare și obiecte de îmbrăcăminte, și mi-a cerut bani, încerca să-și bată joc de mine. Scăpînd din mîinile lui, am fugit la vale, spre haltă. M-a ajuns și m-a aruncat din nou din rîpă. A urmat altă luptă. Mă sufoca, pentru că încercam să țip. A doua oară, am scăpat mai greu din mîinile lui. Des­culță, cu hainele sfîșiate, am luat-o la fugă peste arătură. Individul n-a mai venit după mine. Era cîmp deschis și se temea să nu fie văzut. Intre timp, a sosit trenul în stație și au coborît cîțiva oameni din sat... Doi dintre ei au alergat înspre locul pe care l-am ri­dicat. Cînd au ajuns acolo, individul s-a ridicat și luat-o la goană... A fost re­a­cunoscut ca fiind Gheorghe L., fiul lui Petru și al Ilenei A. RUDEANU (Continuare în pagina a Il-a) Constantin Kinder, maistru, este șeful sectorului i producție, de la mina Leșu Ursului. Cunoștințele profesionale, experiența sa, mereu îmbogățite în decursul celor 22 de ani de muncă în subte­ran, le-a pus în slujba îmbunătățirii organizării producției și a muncii. Sub aspectul realizării planului, sectorul lui se situează pe unul din locurile fruntașe. Eforturile maistrului Constantin Binder sunt răsplătite pe de­plin. El se bucură de stima colectivului. „Medaliei Muncii“, pe care a primit-o anul trecut, i s-a alăturat, de curând „Ordinul Muncii“, clasa a III-a. Este un puternic imbold pentru noi rezultate în activi­tatea de viitor Toto­­ I. MINDRESCU \

Next