Zori Noi, septembrie 1968 (Anul 21, nr. 6442-6466)
1968-09-11 / nr. 6450
> f > V L Proletari din toate țările, unicival Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu Asociațiile locatarilor In municipiul Suceava și In orașele județului se desfășoară o importantă acțiune de masă — constituirea asociațiilor locatarilor, alegerea comitetelor lor și a comisiilor de cenzori. Scopul asociației de locatari este — așa după cum se prevede și în legea nr. 10 privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași — buna gospodărire a părților și instalațiilor de folosință comună ale imobilelor, încasarea la timp a cotelor din contribuția la plata cheltuielilor comune, promovarea unei atitudini corecte față de avutul obștesc, respectarea normelor de conviețuire socialistă. Locatarii principali din imobilele cu mai multe apartamente sau din grupe de imobile, persoane fizice sau juridice, constituie, de fapt, o asociație a locatarilor. Conform proiectului de statut al asociației, aceasta dobîndește personalitate juridică la data cînd are loc adunarea generală de constituire. Desigur, atît pentru locatarii membri ai asociațiilor, cit și pentru organele asociației sînt prevăzute o serie de drepturi și obligații. Toate converg însă către același scop — buna gospodărire a locuințelor proprietate de stat, mixtă sau particulară. Adunările de constituire a asociațiilor trebuie bine pregătite de către actualele comitete de locatari, fiind necesar un sprijin efectiv din partea comitetelor executive ale consiliilor populare, astfel încît să se stabilească de la început numărul și sarcinile persoanelor ce urmează a fi angajate sau care vor lucra pentru asociație în schimbul unor indemnizații, fondul dement, limita cheltuielilor rusce pot fi angajate de comitet în numele asociației, relațiile cu întreprinderile care administrează fondul locativ și cu cele prestatoare de servicii (apă, canal, termoficare, electricitate etc.). Comitetul asociației de locatari e necesar a fi sprijinit și în aplicarea corectă a normelor legale cu privire la stabilirea și repartizarea cheltuielilor comune pe care le suportă locatarii. încă de la primele adunări, cetățenii locatari și-au dovedit grija și preocuparea pentru buna gospodărire a fondului locativ de care beneficiază, interesul de a alege în organele asociației pe cei mai buni locatari, care se bucură de stimă și încredere, care dovedesc inițiativă și pricepere. Bunăoară, în adunarea generală a locatarilor de la blocul K (str. Alexandru cel Bun) din Suceava a fost criticat faptul că acest imobil s-a dat recent în folosință fără să fi fost executate cu grijă toate lucrările de finisaj: pe casa scărilor nu erau puse la punct instalațiile de iluminat, lipseau o parte din jaluzele, instalațiile pentru telefoane și altele. In majoritatea adunărilor s-au făcut observații critice cu privire la neregulile în alimentarea cu apă, mai ales a locatarilor de la etajele superioare, la faptul că I.G.O. nu s-a îngrijit in toate cazurile de zugrăvitul exterior al imobilelor, de executarea izolațiilor hidrofobe (din care cauză apele pluviale se infiltrează în unele apartamente), de funcționarea lifturilor etc. Asemenea aspecte au fost relatate de numeroși cetățeni de la blocurile de pe străzile Mărășești, Aleea „8 Martie“ și din alte părți ale municipiului Suceava. Asociațiilor locatarilor și organelor acestora le revin numeroase obligații cu caracter gospodăresc. De aceea, e necesar ca întreaga lor activitate să se desfășoare în folosul cetățenilor, răspunzîndu-se astfel concret preocupării conducerii de partid și de stat pentru continua îmbunătățire a condițiilor de locuit. EMIL MOREA vremea In ultimele două zile, vremea a fost, în general, frumoasă, dar ușor instabilă, căzînd precipitatii slabe, însoțite pe alocuri de descărcări electrice. Temperatura aerului a fost în creștere ușoară, apoi în scădere treptată. Pentru următoarele zile se prevede, vreme, în general, frumoasă, cu cerul variabil. Vor cădea ploi slabe, izolate. Vint slab puia fi potrivit din nord. Minimele vor fi de 6—14 grade, iar maximele, de 20—26 grade. Fabrica de spirt Rădăuți. Coloana de rafinare Foto î D. VINTILA AGENDA AGRARĂ AU ÎNCEPUT insamintarile de toamna Pînă la data de 9 septembrie, tn 15 cooperative agricole din județ au început însămînțările de toamnă. La Bălcăuți se consemnează 200 ha, semănate cu grîu - secară, la Milișăuți — 189, la Grămești — 170, la Negostina — 130. In total, cooperatorii și mecanizatorii din cele 15 unități au efectuat însămînțuri pe aproape 1.100 ha. 25.000 HA. ARATE Una dintre preocupările actuale ale mecanizatorilor este efectuarea arăturilor pe terenurile destinate cultivării cu cereale păioase de toamnă. Rezultatul — aproape 25.000 ha. arate, ceea ce reprezintă 60,9 la sută din plan. Cu cele mai mari suprafețe lucrate se evidențiază tractoriștii ce deservesc cooperativele agricole din Dumbrăveni, Costîna, Bălcăuți, Bosanci, Dolhasca, Milișăuți, Adîncata. PE CIND SCHIMBUL SEMINȚELOR? In această toamnă, cooperativele agricole din județul nostru au de schimbat o mare cantitate de semințe — peste 2.000 tone. Campania de însămînțări a început. Normal, la această dată, acțiunea ar trebui să fie, dacă nu încheiată, cel puțin pe cale de finalizare. Or, situația este cu totul nesatisfăcătoare : abia 24,1 la o sută din sămînță a fost schimbată. Doar 4 cooperative agricole (Calafindești, Probota, Rotunda și Pleșești), au schimbat întreaga cantitate. 50 de unități n-au schimbat nici un bob. Amintim doar cîteva din cele care s-au planificat cu un necesar mai mare (între 70—110 tone) : Șcheia, Reuseni, Dolhasca, Sfîntu Ilie,Hănțești, Milișăuți, Dolhești. Pe cînd schimbul semințelor ? Se așteaptă aglomerarea lucrărilor ? CULTURI PENTRU MASA VERDE Spre deosebire de alți ani, de astă dată, cooperativele agricole, pe baza experienței acumulate a recomandărilor făcute de specialiști, și au planificat să însămințeze pentru masă verde, pe lingi secară, și ceva mai mult greu. Protentul arată, însă, numai 48 la sută. Există și unități în care nu s-a însămînțat nimic. Printre ele se numără cea din Satu Mare. Este necesar ca, în prima urgență, să se treacă la însămînțarea culturilor destinate pentru masă verde, iar unde se constată tendințe de tărăgănare, să fie luate măsuri față de cei vinovați. SPRE FABRICA DE ZAHAR De cîteva zile, în unele cooperative agricole s-a trecut la recoltatul sfeclei de zahăr. Cooperatorii din Dumbrăveni au strîns producția de pe 37 ha., iar cei din Fîntînele — de pe 10 ha. Recolta este bogată , în medie, 25 tone la ha. Spre fabrica de zahăr din Bucecea au plecat primele 500 tone de sfeclă din județul nostru. RECOLTATUL CARTOFILOR Cooperatorii din 30 de unități au început recoltatul cartofilor. Lucrarea a fost efectuată pe 50 ha. la Calafindești, 47 ha. la Grănicești, 45 ha. la Boroaia. In întreg județul, pînă ieri dimineață, cartofii erau recoltați de pe 818 ha. Se constată, ca un fapt îmbucurător, că mașinile de recoltat cartofi funcționează mai bine decât în toamna trecută. Viața economica La întreprinderea minieră „Suceava" CHELTUIELILE NEPRODUCTIVE TIND SA SE PERMANENTIZEZE Un fapt se cuvine consemnat ca pozitiv. Față de anul trecut, sub aspect gospodăresc, la întreprinderea nneră „Suceava“ s-au pus mila punct multe lucruri. Volumul cheltuielilor neproductive a fost substanțial diminuat. Există mai multă preocupare pentru folosirea cu grijă a bunurilor materiale. Aprecierile le însoțim însă de afirmația că, la această importantă unitate, nu s-a întreprins tot ce era posibil pentru realizarea producției în condițiile unei eficiențe economice superioare. Ba mai mult, sunt trecute cu vederea deficiențe generatoare de mari pierderi. Să vedem însă ce ne arată bilanțul activității acestui an. După 7 luni, prețul de cost a fost depășit cu aproape 1,5 milioane lei. La capitolul beneficii, unde normal ar fi fost să se renunțe la cele peste 2 milioane lei dotații de la bugetul statului, volumul acestora din urmă a depășit cifra de 5 milioane. Ne oprim la aceste două exemple. Sunt suficiente pentru a demonstra că, la întreprinderea minieră „Suceava“, activitatea economică este, acum, în urma aplicării a nei numărate măsuri, ineficientă. Nu sunt cunoscute adevăratele cauze ? Nu s-ar putea face o asemenea afirmație. Cert este că nu se intervine hotărît pentru a pune stavilă unor pierderi. Principala sursă a cheltuielilor neproductive o constituie nerealizarea planului la extracție, în abataje. Cheltuieli stabilite inițial pentru o anumită producție sunt repartizate asupra unor rezultate mult mai mici. Productivitatea fizică este de numai 82 la sută. Un sondaj asupra cheltuielilor înregistrate în trimestrul II ne arată că, la minereul cuprifer extras, care tonă costă cu 34 de fielei mai mult, iar la minereul complex cu 94 de lei. Mergînd mai departe, constatăm, în cel de-al doilea caz, că cele mai mari pierderi se înregistrează la întreținerea utilajului (aproape 16 lei în plus la fiecare tonă), cheltuielile secției și cheltuielile generale ale întreprinderii (cu 59 lei mai mult), salarii directe etc. Obligația conducerii întreprinderii constă în a găsi acele măsuri care să asigure realizarea în întregime a planului. In acest sens, se vine să se acționeze atât cuasupra organizării producției și a muncii, cât și a ridicării calificării muncitorilor, urmărindu-se, totodată, folosirea efectivă a timpului de lucru. Cheltuieli mari sunt create prin depășirea consumurilor specifice la o serie de materiale. Iată, de exemplu, lemnul de mină. Consumul planificat a fost depășit, în perioada ianuarie — iulie a.c., cu 1580 m.c. Gospodărirea acestui valoros material (deși s-a întreprins o acțiune în acest sens, iar conducerea întreprinderii s-a angajat că va aplica diverse măsuri) este, după cum ne arată faptele, lăsată pe plan secundar.. In loc să se manifeste o grijă deosebită pentru recuperarea lemnului, spre a-l reutiliza, la multe abataje, mari cantități sunt folosite drept rambleu. Maiștrii, cadrele inginerești trec pe acolo, văd ce se întîmplă, dar pleacă mai departe fără să ia vreo măsură. Pînă cînd va dăinui o asemenea atitudine de nepăsare față de daunele ce se aduc întreprinderii . Probabil pînă cei vinovați vor suporta pagubele ce le provoacă. O intervenție în acest sens se impune de urgență. Este necesar să se analizeze și cauzele care au determinat un consum cu mult în plus, față de cantitățile planificate, la energia electrică, aer comprimat, carbid, exploziv, precum și la alte materiale la uzina de preparare. Gospodărirea chibzuită a bunurilor materiale, aprovi n. GROZA (Continuare în pagina a II-a) Tabloul de pornire și reglare a părții umede a mașinilor de DVUȘANU In acest număr, întărirea numerică și calitativă a organizațiilor de partid din cooperativele agricole în pag. 3 ■ SPORT In pag. 2 B FORUM In pag. 3 Din evenimentele zilei: Dezbaterile generale ale conferinței statelor neposesoare de arme nucleare K Convorbiri sovietocehoslovace In pag. A Anul XXII 6450 pagini 30 bani REDACȚIA $1 ADMINISTRAȚIA 1 Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane : redactor șef - 2766 ; redactor șef - adjunct - 3198 ; secretariatul de redacție - 2692 ; industrie, viață de partid - 2765 ; agrară. Informații - 2764 ; cultură, administrație - 3195 ; construcție de stat, scrisori și corespondenți — 3096. miercuri 11 septembrie 1968 Consfătuirile cadrelor didactice Ieri, în municipiul Suceava, în orașele Rădăuți și Siret au început consfătuirile cadrelor didactice. La consfătuiri participă membri ai biroului comitetului județean de partid, ai comitetului executiv al consiliului popular județean provizoriu, reprezentanți ai Ministerului Invățămîntului și ai organizațiilor de masă județene. Pe baza referatului inspectoratului școlar județean cu privire la sarcinile actuale ale cadrelor didactice în lumina directivelor C.C. al P.C.R. și a Legii învățămîntului din Republica Socialistă România, participanții la consfătuiri au făcut o analiză multilaterală asupra succeselor înregistrate de învățămîntul de stat din județul nostru în procesul de instruire și educare a tinerei generații, reliefînd înaltele îndatoriri care stau în fața școlii, ca principal factor de cultură și civilizație. Cu prilejul discuțiilor care au avut loc: directori de școli și diriginți, secretari ai organizațiilor de partid și U.T.C. din școli, comandanți ai unităților de pionieri, numeroși învățători și profesori cu o bogată experiență didactică și pedagogică s-au referit pe larg la metodele folosite pentru ridicarea nivelului procesului instructiv-educativ, au scos în evidență neajunsurile care mai există și au făcut prețioase propuneri. Astăzi consfătuirile continuă cu dezbateri în cercuri pe specialități. Cu ocazia consfătuirilor sînt aleși și delegații la apropiata adunare județeană a cadrelor didactice. Mîine vor începe consfătuirile cu cadrele didactice și în alte orașe ale județului, în timpul consfătuirii ce a avut loc în sala „Ciprian Porumbescu" din Suceava Ancheta sociala Rătăciri de moment...? Există o gravitate a gestului și a faptei, o sobrietate a gîndului, care ne însoțesc cotidian, definind o atitudine caracteristică timpului. Seriozitatea, responsabilitatea deplină în fața noastră înșine și înaintea tovarășilor, pentru tot ceea ce facem, dau un sens major împlinirilor, conferă durabilitate și trăinicie diverselor fapte de viață. Maturitatea colectivului se imprimă astfel, firesc, în personalitatea fiecărui individ, sancționînd ușurința, lipsa de luciditate — izvoare ale fanteziei gratuite, generatoare ale așa-ziselor rătăciri de moment. Ipostaza „însinguratului* s-a topit definitiv într-o spiritualitate colectivă. In această situație, evidentă multiplele și grăitoarele prin argumente, excepțiile trezesc nedumeriri. De la întrebarea : „Cum a fost posibil ?“ — se creionează, în majoritatea cazurilor, nu atît fisuri ale mediului înconjurător cît, mai ales, caractere dificile, ce necesită o atenție sporită. „Rătăciții“, totuși se scuză, se apără, vorbesc foarte coerent și dovedesc, în fața judecății, a severității tovarășilor, că nu sînt lipsiți de luciditate ! Acuzatoare, faptele nu iartă însă pe acel nelipsit „nu mi-am dat seama“. „BAIATUL" „Mă numesc A. S., locuiesc la Suceava, sînt căsătorită și am un copil de doi ani. (Transcriem scrisoarea cuvînt cu cuvînt” — n.n.) Copilul stă la părinții mei, în comuna I. De două ori pe săptămînă merg cu regularitate la copii I fiind bolnav, îl supraveghez îndeaproape, în ziua de 28 aprilie a.c., m-am pornit la ora 17 din sat, spre halta CFR. Aveam o oră pînă la tren. Mergeam încet, singură. De fiecare dată cînd mergeam la gară, mă însoțea mama sau tatăl meu. In acea duminică, tata era plecat, iar mama a rămas acasă cu copilul. Era în plină zi, și mi-am spus că pot merge singură, fără riscuri, mai ales că pînă la gară nu erau deci 2 kilometri. Drumul trece de-a lungul a două piraie, peste cîmp. La un moment dat, pe șoseaua națională, observ în spatele meu un tînăr. N-am dat nici o importanță acestui lucru, deoarece pe drum trec oameni mulți, în diferite direcții. Cînd am cotit de pe șosea pe cărare, spre haltă, tînărul m-a depășit, luînd-o cu pași repezi înaintea mea. Apoi s-a oprit și a rămas pe loc. Cărarea pe acea porțiune de cîmp merge pe marginea unei gîrle, adinei de circa 10 metri. Individul se oprise în locul unde malul era mai abrupt, și cînd am ajuns în dreptul lui, m-a întrebat : „Mergeți la Suceava ?“ N-am apucat să-i răspund. M-a prins de haine și m-a împins în rîpă. M-am dus de-a berbeleacul pînă jos. Acolo, dînsul s-a aruncat asupra mea și a început lupta. M-a lovit peste față, mi-ai scrîntit un deget, m-a tras de păr, mi-a smuls un cercel din ureche, mi-a scos un pantof, mi-a rupt în bucăți geanta în care aveam de mîncare și obiecte de îmbrăcăminte, și mi-a cerut bani, încerca să-și bată joc de mine. Scăpînd din mîinile lui, am fugit la vale, spre haltă. M-a ajuns și m-a aruncat din nou din rîpă. A urmat altă luptă. Mă sufoca, pentru că încercam să țip. A doua oară, am scăpat mai greu din mîinile lui. Desculță, cu hainele sfîșiate, am luat-o la fugă peste arătură. Individul n-a mai venit după mine. Era cîmp deschis și se temea să nu fie văzut. Intre timp, a sosit trenul în stație și au coborît cîțiva oameni din sat... Doi dintre ei au alergat înspre locul pe care l-am ridicat. Cînd au ajuns acolo, individul s-a ridicat și luat-o la goană... A fost reacunoscut ca fiind Gheorghe L., fiul lui Petru și al Ilenei A. RUDEANU (Continuare în pagina a Il-a) Constantin Kinder, maistru, este șeful sectorului i producție, de la mina Leșu Ursului. Cunoștințele profesionale, experiența sa, mereu îmbogățite în decursul celor 22 de ani de muncă în subteran, le-a pus în slujba îmbunătățirii organizării producției și a muncii. Sub aspectul realizării planului, sectorul lui se situează pe unul din locurile fruntașe. Eforturile maistrului Constantin Binder sunt răsplătite pe deplin. El se bucură de stima colectivului. „Medaliei Muncii“, pe care a primit-o anul trecut, i s-a alăturat, de curând „Ordinul Muncii“, clasa a III-a. Este un puternic imbold pentru noi rezultate în activitatea de viitor Toto I. MINDRESCU \