Zori Noi, septembrie 1969 (Anul 22, nr. 6754-6778)
1969-09-19 / nr. 6769
9* Pînă cînd vor rămîne în studiu“ probleme atît de importante pentru muncitori? Fiind organizată în colaborare cu comitetul sindicatului de la I.F. Gura Humorului, consfătuirea a întrunit muncitori din raza de activitate a acestei unități și a relevat realizări și neajunsuri din cadrul cooperativelor de consum Frasin, Stulpicani, Vama și Cacica. In rîndurile ce urmează reproducem, în sinteză, opinia participanților. Aurel Căinar, muncitor la depozitul de cherestea Frasin ,încep prin a face cîteva observații privind aprovizionarea cu articole industriale. Înainte de începerea anului școlar, la magazinul din Frasin lipseau uniformele școlare pentru clasele II—IV". (n.a. Industria a pus la dispoziția comerțului aceste produse, dar comerțul nu și-a asigurat un stoc corespunzător). Ipolit Lazăr, tehnician la aceeași unitate, sugera să se ia măsuri de pe procurarea unor acuma pentru articole de sezon, evitîndu-se, astfel, unele surprize neplăcute. „Repartizarea mărfurilor nu este totdeauna judicioasă, spunea tovarășul Josif Kis, președintele Consiliului popular comunal Frasin. La Ostra se livrează mărfuri deficitare în cantități prea mari. Unii cumpără de acolo căciuli și le vînd apoi la Frasin, cu suprapreț. Evident, Ostra e centru minier. Dar și la noi este centru forestier. Comuna Frasin are 7.000 de locuitori, la care se adaugă 4.000 de cetățeni cu domiciliu flotant“. Discuțiile cele mai multe au vizat, însă, magazinelor cu aprovizionarea produse alimentare. A fost aspru criticat mai ales felul în care se distribuie mălaiul. Ipolit Lazăr : „Gestionarul de la magazinul din Molid au ridicat cota de mălai destinaată muncitorilor tocmai din luna mai. Pentru restul populației își procură acest produs, vînzîndu-i, cu sacii, amicilor săi. La Bucșoaia s-a pus în vînzare mălai alterat". Ioan Dîncovschi afirma că gestionara Rahila Hauca, de la amintitul magazin, a vîndut mălai numai împreună cu untură alterată,n.a. De nenumărate ori a fost criticată această modalitate anacronică de desfacere a unor mărfuri. Faptul că există care o mai practică gestionari denotă atitudinea îngăduitoare, față de asemenea abateri, a factorilor competenți. Cazul de față este edificator. Contabilul șef al cooperativei de consum Frasin, Simion Crețu, și cei doi merceologi, Pavel Florea și Leonte Moroșanu, aflați la consfătuire, a căror atribuție este, după cum se știe, de a asigura buna aprovizionare și servire, erau străini de aceste deficiențe. Modul în care se face distribuirea mălaiului la Frasin nemulțumește pe foarte mulți muncitori forestieri, cărora le este repartizată o anumită cantitate din acest produs. Vasile Gemânaru, muncitor la sectorul de exploatare Braniște, afirma că, deși există tabele cu acei care au dreptul să primească săptămînal o anume cantitate de mălai, totuși, respectă această gestionarii nu decizie. Cu Pe marginea consfătuirii organizate de ziarului nostru la Frasin de la ei putere, și fără a fi controlați, vînd cantitatea destinată forestierilor altor persoane, iar muncitorii, cînd sosesc din pădure, sînt serviți cu... vorbe mincinoase. Alteori, ca să-și primească dreptul, trebuie să fie... atenți cu gestionarul. Așa se întîmplă la Frasin, Doroteia, Bucșoaia etc. E posibil ca muncitorul să-și piardă cota ce-i revine dacă nu se prezintă într-o anume zi ? (n.a. Ne miră că pînă în prezent nimeni de la UJCC sau FILCOOP Gura Humorului nu a sesizat aceste grave deficiențe. Poate criticile muncitorilor vor avea efectul unui duș rece asupra vinovaților). Gheorghe Florea, muncitor la SIL Frasin : „Suntem 80 de țapinari la acest sector. Pînă nu de mult, figuram și noi pe faimoasele tabele. De la o vreme, însă, conducerea cooperativei de consum Frasin a găsit de cuviință să ne lipsească de acest drept al nostru“. Ce răspunde Simion Crețu, contabil șef la cooperativa de consum Frasin ? „Nu sînt convins că mălaiul se desface... „pe sprinceană“. Cantitățile livrate sunt mai mici decât cele revenite muncitorilor. De aceea există nemulțumiri.Anton Proca, inspector la filiala Gura Humorului a Băncii Naționale este, însă, de altă părere. Mălaiul desfăcut la Bucșoaia a întrecut cu mult cantitatea înscrisă pe tabelele forestierilor. Cu toate acestea, nu toți muncitorii și-au ridicat cota. O dovadă că produsul a fost vîndut altor persoane, care fac apoi speculă. Nu cunosc cazul țapinarilor", (n.a.. Atît contabilul șef, cit și cei doi merceologi nu cunosc nimic din ceea ce afectează drepturile consumatorilor. Unul dintre ei motivează că a fost numit în funcția de merceolog de numai 3 zile. Celălalt — că a fost depășit de sarcini. Este clar de ce și gestionarii, la rîndul lor, se descurcă cum cred că e mai rentabil pentru ei. Cînd — în cazul de față — lipsește controlul, intră în eclipsă spiritul de îndatorire civică și profesională. Salariații cooperativei de consum așteaptă doar să treacă luna și să-și încaseze salariul. Aurel Căinar : „Aprovizionarea și deservirea la magazinul de carne din Frasin lasă foarte mult de dorit. Gestionarul loan Lipan, fiind pensionar, este preocupat mai mult de pescuit decât de aprovizionarea magazinului". Despre dezinteresul lui loan Lipan, despre deficitara aprovizionare cu carne, despre nerespectarea programului de funcționare a unității a vorbit și Ioan Dîacovschi. Răspunsul contabilului șef ? „Nu am sesizări precise despre abaterile gestionarului". (n.a. Nu are sesizări precise, ori nu a urmărit mai îndeaproape activitatea celui în cauză, spre a se convinge de realitate ?). Și în aprovizionarea cu pîine se manifestă insuficiente. La Doroteia, lunea, de regulă, produsele de panificație sosesc tîrziu. Muncitorii așteaptă ore în șir la magazin, ajungînd la lucru pe la prânz. Pîinea neagră, livrată de brutăria din Ostra, continuă să fie de proastă calitate. Ascultînd, după trei consfătuiri cu populația organizate la Ostra, aceleași aprecieri privind calitatea pîinii, orice comentarii considerăm că sînt de prisos. Petru Andronic, muncitor la Fabrica de cherestea Cacica : „In localitatea noastră se livrează zilnic circa 60 de pîini celor cîteva sute de muncitori. La magazinele din sat lipsesc conservele, mezelurile, brînzeturile. Gestionarii întocmesc comenzi, dar nu li se livrează marfă“. Gh. Buliga, șeful sectorului de exploatare Cacica : „La unele magazine forestiere se aduce pîine doar o singură dată pe săptămână“. „Numai la Varvara, precizează Iacob Șulichi, merceolog la cooperativa de consum Cacica, pentru că e mai departe“. (n.a. Așadar, dacă acești muncitori se află în pădure, izolați, la zeci de kilometri de centrul comunei, ei sunt determinați, prin... bunăvoința salariaților de la cooperativa de consum Cacica, să mănînce pîine numai o dată pe săptămînă. Despre deficiențele care există la Cacica s-a scris, nu de mult, un articol, întrebăm : ce a întreprins UJCC la semnalul critic al organului de presă județean ? Se solicită înființarea unui magazin pentru desfacerea cărnii, se solicită aprovizionarea cu zarzavaturi și legume. Conducerea Salinei Cacica a fost de acord să pună la dispoziția cooperativei de consum chiar și un spațiu de desfacere. Cum s-a răspuns acestor cerințe ale muncitorilor ? Merceologul cooperativei de consum, delegat la consfătuire, — căci președintele nu a binevoit să fie de față —, ne-a informat că problema se află încă... în studiu. Fiind deosebit de... spinoasă, se cere, probabil, un studiu îndelungat. Au mai luat cuvîntul, criticînd calitatea produselor lactate, a legumelor și zarzavaturilor, anomaliile ce există în aprovizionarea muncitorilor, tergiversarea unor măsuri ce se impun a fi luate: Dumitru Brătianu, Traian Nergheș, Elvira Zbromca, Vasile Strugaru și Ioan Balan. Anton Proca a arătat că una din cauzele neajunsurilor o constituie faptul că multe unități nu posedă registre pentru studiul cererii de consum. Se întocmesc comenzi la întîmplare, numai pentru cîteva articole de strictă necesitate. Numeroase magazine forestiere se aprovizionează după formule perimate. Chiar și repartițiile de mărfuri pe județ nu sunt corespunzătoare, întrucît FILCOOP Gura Humorului, care are o rază de activitate foarte mare, posedă un fond de mărfuri ce nu satisface cerințele. Iosif Kis, președintele Consiliului popular comunal Frasin, afirma că există o clasă lipsă de răspundere din partea conducerii cooperativei de consum. Aceasta este, de altfel, sursa tuturor nemulțumirilor. Spațiul nu ne-a permis să relatăm decit în parte lipsurile semnalate de participanții la consfătuire. Reprezentanții U.J.C.C., ai FILCOOP Gura Humorului, ai cooperativelor de consum au, însă, datoria să le rețină în totalitate și să acționeze în consecință, cu maximă răspundere. Consfătuirea ar trebui să declanșeze un ansamblu de măsuri care să vizeze probleme de organizare, de aprovizionare și de etică profesională. Multitudinea și gravitatea neajunsurilor dezvăluite cu acest prilej impun îndepărtarea oricăror anacronisme din activitatea cooperației de consum. CARMEN PANĂ redacția » s ContracT punct NU VA AMARÎȚI ! Victor Gherasim, din Rădăuți, nu mai vrea să aibă telefon. De ce ? Ii privește, e treaba dumnealui. Face, reglementar, cerere, la 30 iulie a.c., și o depune oficiului poștal din localitate , are chiar cinstea să i-o înregistreze, personal, dirigintele acestuia, sub nr. 3450. Ceea ce nu-i împiedică pe gospodarii convorbirilor pe sîrmă să-i expedieze, la 17 august a.c., notă de plată în continuarea abondamentului. Telefonul stă și azi la locul lui fiindcă nimeni n-a venit să-l ridice, iar despre restituirea garanției depuse, nici vorbă. Nu vă amărîți, tovarășe Gherasim, le-ați căzut cu tronc și nu se pot despărți atît de simplu de dumneavoastră ! I CA-N FILME Ü De cînd Vasile Bordei, a salariat la C.I.L. Suceava, s-a mutat în apartamentul 11 de pe scara C a H blocului A 11 din Aleea Ü Mărășești, vecinii au, periodic, „distracție": țipete, e H injurii, bătăi, sticle care | s zboară prin geam — ca ne e filme ! !§ - fiindcă Luni seara, tîrziu , „spectacolele" j H au loc, de preferință, in g g nocturnă - punerea in și scenă a fost desăvîrșită. g % N-au lipsit expresiile vio jg = lent colorate, musafirii = g tratați cu palme și pumni g g și dați de-a tăvălugul pe g E scări, geamurile sparte, e s S-a trezit tot cartierul. Pe g §etou nu-l trezește la realitate nimeni ? OI Rubrică realizată de g 3= ~i ȘTEFAN STROE ZORI NOI i PAGINA 2 Noul complex de deservire al meșteșugarilor din Suceava și dat de curînd în funcțiune Foto : I. MÎNDRU Călători ciudați (Urmare din pagina I) cursul desfășurării itinerarului respectiv. 2. Dar iată că unii „uită“ de instrucțiunile de care au luat cunoștință, încercînd să strecoare peste graniță bunuri prin contrabandă. Nu de mult, de pildă, la un punct vamal, dintr-un grup de excursioniști, cîțiva purtau cu ei bagaje nepermise, intenționând să le treacă dincolo. Maria C. : pulovere, ciorapi, costumațe pentru copii; Nicolae M. : bluze de nylon, un pardesiu, catrințe, fețe de masă ; Mircea D. : baticuri, costume de damă. Și lista ar putea continua. Dintr-o dată, deci, scopul călătoriei pentru asemenea indivizi se metamorfozează, nemaifiind cel normal. Călătoria devine astfel o sursă de speculă, un „voiaj“ ce urmărește interese personale. Matilda T. din Suceava, spre exemplu, pleacă în martie 1969 într-o excursie organizată de Agenția O.N.T. „Carpați“ în Bulgaria și Turcia. Cu cîteva luni în urmă, întorcîndu-se dintr-o altă excursie, trecuse în mod fraudulos cîteva obiecte de valoare, nedeclarîndu-le organelor vamale. Cu aceste obiecte, plus un aparat foto din import, țigări, salam de Sibiu și altele, ajunge în Turcia. La bazarul oriental din Istanbul se oferă în schimbul unor bijuterii (trei inele, un medallion și o pereche de cercei). Rezultatul ? Deținere ilegală de valută. — La data de 23 martie ■— își „amintește“ un alt voiajor din același grup — am mers în excursie în Bulgaria, de unde am trecut in Turcia, rămînînd în fiecare țară cite 24 de ore. Cu această ocazie am dus din țară 18 pachete cu ceai, două flacoane cu Gerovital H. 3, 10 pachete „Aroma“... pe care mi le-a oprit la graniță. Am trecut totuși (observați regretul păgubașului, n.n.) în Bulgaria 5 sticle cu coniac, un tranzistor, un aparat „Zorki“... Un asemenea „turist“, înainte de a se hotărî să plece într-o excursie, se interesează nu de obiectivele înscrise în programul respectiv, de monumentele istorice și de artă pe care ar putea să le viziteze, ci de „ce se poate duce dincolo“ și „ce se poate aduce de acolo“. Dacă tentativa de contrabandă nu reușește, individul va regreta amarnic „ghinionul“ pe care l-a avut. Ba mai mult, un anume S.H., surprins la controlul organelor vamale cu 9 baticuri înfășurate în jurul corpului, a preferat să se întoarcă furios acasă, renunțînd la excursia pentru care plecase. — Cazuri dintre acestea, bineînțeles singulare și tot mai puține, ne spunea tot tovarășul Alexandru Nanu —■ produc greutăți organizatorilor, ghizilor. Cel venit pentru alte scopuri într-o excursie nu se încadrează in programmul turistic, nu reține lucrurile interesante pe care i le oferă țara gazdă. Și, totuși, unii preferă să se înscrie pentru a doua sau a treia oară într-o excursie cu același itinerar. Curiozitate ? Revenire nostalgică în locuri care le-au produs emoții neuitate ? Nicidecum. De reținut următoarea discuție : — Ce ați văzut a doua oară în Iugoslavia ? — Dar de ce mă întrebați ? (observați evitarea răspunsului, n.n.). — Pentru că, exact cu patru luni în urmă, ați fost într-o excursie similară. — Să știți, nu m-am dus pentru afaceri. M-am dus să mă plimb. (Că această „plimbare“ avea la bază un motiv nu prea turistic, ne-o dovedesc reținerile de la vamă , printre altele, cele peste 15 kg. de nuci ale interlocutoarei. Ce să faci cu o asemenea cantitate de nuci intr-un timp destul de limitat ? Desigur, nu pentru... uz personal). Cîțiva dintre „turiștii“ cu care am discutat ne-au replicat foarte intrigați : — Dar ce, n-ai voie să călătorești ? De ce ONT-ul face atîta reclamă ? Le vom răspunde folosindu-ne de cuvintele unui mare iubitor al călătoriilor, Mihail Ralea. Cunoscutul om de cultură spunea : „A pleca, de cele mai multe ori înseamnă a reînvia“ ; „...ce splendori ar putea înlocui bogăția proiectivă de suflet a zilelor dinaintea călătoriei, cînd totul e înainte și nimic în urmă Drumul spre locuri necunoscute aduce, o dată cu acea neliniște dinaintea entuziasmului, bucuria întîlnirii cu imagini inedite, cu orașe, peisaje, vestigii istorice — știute sau neștiute — desfășurate într-o diversificare continuă și policromă. Dar pentru receptarea lor trebuie să ai sufletul deschis, gîndul curat. Dintotdeauna omul a dorit să cunoască tot mai mult, să afle noi și noi dimensiuni ale lumii. Intîlnirea cu tot ceea ce e dincolo de noi înseamnă vibrație, înseamnă asimilare intelectuală, înseamnă cultură. Cele cîteva cazuri ce au făcut obiectul anchetei noastre ni se par ciudate și în discordanță cu ținuta etică a turistului, a cetățeanului îndrăgostit de drumeții, de farmecul ce-i oferă contactul direct cu locuri și priveliști necunoscute. c Concurs ANSAMBLUL DE CÂNTECE ȘI DANSURI „CIPRIAN PORUMBESCU“ din Suceava anunță organizarea unui CONCURS pentru ocuparea următoarelor posturi : — Dirijor cor — studii superioare de specialitate — Dirijor orchestră muzică ușoară — studii superioare de specialitate — Soliști (soliste) muzică populară și estradă — studii medii, vîrsta maximă — 30 ani (f), 35 ani (b) — Coriști (soprane, altiste, tenori, bași), studii — școala generală, vîrsta maximă — 30 ani (f), 40 ani (b) — Dansatori (dansatoare) pentru jocuri populare și estradă, studii — școala generală, vîrsta maximă — fete, 22 ani, băieți — 25 ani — Actori (actrițe) estradă, studii medii, vîrsta maximă — 30 ani (i), 40 ani (b) — Instrumentiști orchestră de acompaniament, orchestră populară și orchestră de muzică ușoară, studii medii, vîrsta maximă — 40 ani Concursul are loc la Suceava, în ziua de 26 septembrie 1969, ora 9. SPORT * SPORT I.W. UJITIJ»——g————o—BM ■ huuimjji uimii n 11umil O nouă etapă în „Cupa României" la fotbal Miercuri, 24 septembrie, va avea loc o nouă etapă în CUPA ROMÂNIEI la fotbal. Din județul nostru, pentru această etapă a popularei competiții fotbalistice, s-au calificat echipele I. R. A. Suceava, Ocrotirea Siret și Foresta Fălticeni, primele două din campionatul județean și ultima din divizia C. I.R.A. Suceava, calificată fără joc, prin neprezentarea divizionarei C. Rarăul Cîmpulung, Campionatul național de juniori — competiție rezervată tinerilor fotbaliști care activează pe lângă echipele divizionare — se află în plină desfășurare. Duminică se va disputa cea de-a treia etapă. Echipele din județul nostru vor susține următoarele înva întîlni pe C.F.R. Pașcani, actuala lideră a seriei I din divizia C, iar Ocrotirea Siret va juca cu Foresta Fălticeni, deținătoarea locului secund din aceeași serie, sunt programate să Meciurile înceapă la ora 15:30. Pentru ca ele să se desfășoare în condiții de deplină sportivitate, e necesar ca atît echipele, cât și suporterii lor să se călăuzească după deviza : „Să învingă cel mai bun !“.tîlniri : Fulgerul Dorohoi — Foresta Fălticeni, Rarăul Cîmpulung — Penicilina Iași, Nicolina Iași — Minobradul Vatra Dornei, Minerul Gura Humorului — Școala sportivă Unirea Iași, Textila Botoșani — Chimia Suceava. A In campionatul national de juniori PROGRAMUL jocurilor de volei (masculin) din campionatul diviziei B, seria a II-a pe anul 1969-1970 București : Medicina București : Aurora Constanța : Farul Piatra Neamț : Viitorul Săvinești Iași : Politehnica Suceava : Constructorul — Electroputere Craiova — Vagonul Ploiești — Știința Petroșani (In numerele viitoare ale ziarului vom publica restul etapelor). In cnazia ac ETAPA I DIN 12 OCTOMBRIE București : Semănătoarea București : Aurora București : Medicina Piatra Neamț : Viitorul Săvinești Iași : Politehnica Constanța : Farul ETAPA a II-a DIN 19 OCTOMBRIE București: Semănătoarea ETAPA a VI-a DIN 26 OCTOMBRIE București : I.E.F.S. București : Universitatea Craiova : Electroputere Petroșani : Știința Ploiești : Vagonul — I.E.F.S. București — Electroputere Craiova — Vagonul Ploiești — Universitatea București — Știința Petroșani — Constructorul Suceava — Aurora București — Constructorul Suceava — Politehnica Iași — Medicina București — Farul Constanța — Viitorul Săvinești — Semănătoarea București — I.E.F.S. București — Universitatea București 3C=3C=3I □ □CI—K Peisaj de toamnă Foto : I. MIHU Important LICEUL AGRICOL DIN IAȘI face înscrieri pentru școala postliceală de cadastru și organizarea teritoriului. Se primesc absolvenți ai liceului de cultură generală sau ai altor școli echivalente, cu examenul de bacalaureat sau certificat de absolvire. înscrierile se fac pînă la data de 24 septembrie 1969, pe baza unei cereri însoțite de următoarele acte : certificat de naștere (original și copie) ; diploma de bacalaureat sau certificat de absolvire ; buletin de analiza singelui și examenul radiologic și pulmonar ; certificat medical eliberat de circumscripția unde se află candidatul în evidență. Concursul se ține între 25 — 30 septembrie 1969. Obiectele de concurs : — matematică — scris și oral ; — desen liniar — probă grafică. Elevii admiși în școadu vor avea posibilitatea să dea pentru învățămîntul superior. Informații suplimentare la telefon 15503 — Iași. examene A întrepRinderea de industrie locală „CHEILE DORNEI" angAjeAzĂ — MUNCITORI NECALIFICAȚI PENTRU CARIERA DE PIATRĂ DIN DORNIȘOARA; SALARIZAREA IN ACORD, CU CÎȘTIGURI DE PESTE 1.500 LEI LUNAR; CAZAREA — GRATUITA, MASA — CONTRA COST. — 3 ESCAVATORIȘTI PENTRU UTILAJE NOI. SALARIZAREA IN ACORD, CU CÎȘTIGURI DE PESTE 2.500 LEI LUNAR. RELAȚII SUPLIMENTARE SE POT OBȚINE LA SEDIUL ÎNTREPRINDERII DIN VATRA DORNEI, STR. 7 NOIEMBRIE, NR. 49, TELEFON 104 SAU 108. SIMBATA 20 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 5.05 Program muzical de dimineață. 5.30 Jurnal agrar. 6.05 — 9.30 Muzică și actualități. 9.30 Miorița. Ipostazele dorului în lirica populară. 10.05 Selecțiuni din operete. 10.30 Din țările socialiste. 11.05 Ciclul „Să înțelegem muzica“. 11.30 Varietăți muzicale. 12.00 Cîntece de dragoste. 12.15 Recital de operă. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Mic magazin muzical. 14.10 Vreau să știu (emisiune de știință și tehnică). 14.35 Din plini,a gramofonului. 15.00 Radio - club turistic. 15.20 TS Muzică ușoară. 15.30 Compozitorul săptămînii. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Formația Hymie Baléson. 16.30 Ce e nou în județul nostru. Prahova. 16.50 Sub steagul partidului - cîntece. 17.05 Antena tineretului. 17.20 Melodii cunoscute și necunoscute. 18.03 Program muzical. 19.00 Gazeta radio. 19.20 La ordinea zilei în agricultură. 19.30 Săptămînă unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Campionatele europene de atletism. Transmisiune directă de la Atena. 20.25 Eminesciana. 20.30 Zece melodii preferate. 21.00 Poșta radio. 21.10 Revista șlagărelor. 21.30 Sport. 21.40 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Parada ritmurilor. 22.55 Moment poetic. 23.00 Expres melodii. 0.03 — 6.00 Estrada nocturnă TELEVIZIUNE VINERI 19 SEPTEMBRIE 10.00 Limba rusă (reluare). 10.25 Limba spaniolă (reluare). 10.50 închiderea emisiunii de dimineață. ■ 17.00 Campionatele europene de atletism. 19.15 Tineri interpreți de muzică populară. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.45 Actualitatea în agricultură. 20.00 Film artistic : „Ape limpezi“ — o producție a studiourilor sovietice. 21.25 Dialog muzical cu Luiza Costache și Dorin Anastasiu. 21.45 Reflector. 22.00 Mult e dulce și frumoasă. Emisiune de limbă română de conf. dr. Sorin Stati. 22.25 Telejurnalul de noapte și buletinul meteorologic. 22.40 Publicitate. 22.45 Cîntă sextetul vocal polonez „Ali Babki“. 23.00 închiderea emisiunii. TIMPUL PROBABIL Pentru următoarele 3 zile , vreme instabilă și răcoroasă cu cerul variabil mai mult noros. Vor cădea ploi locale, slab la potrivit din Vîntul va sufla nord - vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 9 și 12 grade, iar maximele, între 21 și 24 grade. t. <