Zori Noi, septembrie 1969 (Anul 22, nr. 6754-6778)

1969-09-19 / nr. 6769

9* Pînă cîn­d vor rămîne în studiu“ probleme atît de importante pentru muncitori? Fiind organizată în colabo­rare cu comitetul sindicatului de la I.F. Gura Humorului, consfătuirea a întrunit munci­tori din raza de activitate a a­­cestei unități și a relevat rea­lizări și neajunsuri din ca­drul cooperativelor de con­sum Frasin, Stulpicani, Vama și Cacica. In rîndurile ce ur­mează reproducem, în sinte­ză, opinia participanților. Aurel Căinar, muncitor la depozitul de cherestea Frasin ,­­încep prin a face cîteva ob­servații privind aproviziona­rea cu articole industriale. Înainte de începerea anului școlar, la magazinul din Fra­sin lipseau uniformele școlare pentru clasele II—IV". (n.a. In­dustria a pus la dispoziția co­merțului aceste produse, dar comerțul nu și-a asigurat un stoc corespunzător). Ipolit Lazăr, tehnician la a­­ceeași unitate, sugera să se ia măsuri de pe procurarea unor acuma pentru articole de sezon, evitîndu-se, astfel, u­­nele surprize neplăcute. „Re­partizarea mărfurilor nu este totdeauna judicioasă, spunea tovarășul Josif Kis, președin­tele Consiliului popular comu­nal Frasin. La Ostra se livrea­ză mărfuri deficitare în can­tități prea mari. Unii cumpă­ră de acolo căciuli și le vînd apoi la Frasin, cu suprapreț. Evident, Ostra e centru minier. Dar și la noi este centru fo­restier. Comuna Frasin are 7.000 de locuitori, la care se adaugă 4.000 de cetățeni cu domiciliu flotant“. Discuțiile cele mai multe au vizat, însă, ma­gazinelor cu aprovizionarea produse ali­mentare. A fost aspru criticat mai ales felul în care se dis­tribuie mălaiul. Ipolit Lazăr : „Gestionarul de la magazinul din Molid au ridicat cota de mălai destina­a­tă muncitorilor tocmai din lu­na mai. Pentru restul popu­lației își procură acest pro­dus, vînzîndu-i, cu sacii, ami­cilor săi. La Bucșoaia s-a pus în vînzare mălai alterat". Ioan Dîncovschi afirma că gestio­nara Rahila Hauca, de la a­­mintitul magazin, a vîndut mălai numai împreună cu un­tură alterată,­­n.a. De nenu­mărate ori a fost criticată a­­ceastă modalitate anacronică de desfacere a unor mărfuri. Faptul că există care o mai practică gestionari denotă atitudinea îngăduitoare, față de asemenea abateri, a facto­rilor competenți. Cazul de față este edificator. Contabi­lul șef al cooperativei de con­sum Frasin, Simion Crețu, și cei doi merceologi, Pavel Flo­­rea și Leonte Moroșanu, aflați la consfătuire, a căror atribu­ție este, după cum se știe, de a asigura buna aprovizionare și servire, erau străini de a­­ceste deficiențe­. Modul în care se face dis­tribuirea mălaiului la Frasin nemulțumește pe foarte mulți muncitori forestieri, căro­ra le este repartizată o a­­numită cantitate din acest produs. Vasile Gemânaru, muncitor la sectorul de ex­ploatare Braniște, afirma că, deși există tabele cu acei care au dreptul să primească săp­­tămînal o anume cantitate de mălai, totuși, respectă această gestionarii nu decizie. Cu Pe marginea consfătuirii organizate de ziarului nostru la Frasin de la ei putere, și fără a fi controlați, vînd cantitatea des­tinată forestierilor altor per­soane, iar muncitorii, cînd so­sesc din pădure, sînt serviți cu... vorbe mincinoase. Alteori, ca să-și primească dreptul, trebuie să fie... atenți cu ges­tionarul. Așa se întîmplă la Frasin, Doroteia, Bucșoaia etc. E posibil ca muncitorul să-și piardă cota ce-i revine dacă nu se prezintă într-o anume zi ? (n.a. Ne miră că pînă în prezent nimeni de la UJCC sau FILCOOP Gura Hu­morului nu a sesizat aceste grave deficiențe. Poate criti­­cile muncitorilor vor avea e­­fectul unui duș rece asupra vinovaților). Gheorghe Florea, muncitor la SIL Frasin : „Suntem­ 80 de țapinari la acest sector. Pînă nu de mult, figuram și noi pe faimoasele tabele. De la o vreme, însă, conducerea coo­perativei de consum Frasin a găsit de cuviință să ne lip­sească de acest drept al nos­tru“. Ce răspunde Simion Crețu, contabil șef la cooperativa de consum Frasin ? „Nu sînt con­vins că mălaiul se desface... „pe sprinceană“. Cantitățile livrate sunt mai mici decât cele revenite muncitorilor. De a­­ceea există nemulțumiri.­­An­ton Proca, inspector la filiala Gura Humorului a Băncii Na­ționale este, însă, de altă pă­rere. Mălaiul desfăcut la Buc­șoaia a întrecut cu mult can­titatea înscrisă pe tabelele fo­restierilor. Cu toate acestea, nu toți muncitorii și-au ridicat cota. O dovadă că produsul a fost vîndut altor persoane, care fac apoi speculă­. Nu cu­nosc cazul țapinarilor", (n.a.. Atît contabilul șef, cit și cei doi merceologi nu cunosc ni­mic din ceea ce afectează drepturile consumatorilor. U­­nul dintre ei motivează că a fost numit în funcția de mer­ceolog de numai 3 zile. Celă­lalt — că a fost depășit de sarcini. Este clar de ce și ges­tionarii, la rîndul lor, se des­curcă cum cred că e mai ren­tabil pentru ei. Cînd — în ca­zul de față — lipsește con­trolul, intră în eclipsă spiritul de îndatorire civică și profe­sională. Salariații cooperativei de consum așteaptă doar să treacă luna și să-și încaseze salariul­. Aurel Căinar : „Aproviziona­rea și deservirea la magazinul de carne din Frasin lasă foar­te mult de dorit. Gestionarul loan Lipan, fiind pensionar, este preocupat mai mult de pescuit decât de aproviziona­rea magazinului". Despre dez­interesul lui loan Lipan, des­pre deficitara aprovizionare cu carne, despre nerespecta­­rea programului de funcționa­re a unității a vorbit și Ioan Dîacovschi. Răspunsul conta­bilului șef ? „Nu am sesizări precise despre abaterile ges­tionarului". (n.a. Nu are sesi­zări precise, ori nu a urmărit mai îndeaproape activitatea celui în cauză, spre a se con­vinge de realitate ?). Și în aprovizionarea cu pîi­­ne se manifestă insuficiente. La Doroteia, lunea, de regulă, produsele de panificație so­sesc tîrziu. Muncitorii așteap­tă ore în șir la magazin, a­­jungînd la lucru pe la prânz. Pîinea neagră, livrată de brută­ria din Ostra, continuă să fie de proastă calitate. Ascultînd, după trei consfătuiri cu popu­lația organizate la Ostra, a­­celeași aprecieri privind cali­tatea pîinii, orice comentarii considerăm că sînt de pri­sos. Petru Andronic, muncitor la Fabrica de cherestea Cacica : „In localitatea noastră se li­vrează zilnic circa 60 de pîini celor cîteva sute de muncitori. La magazinele din sat lipsesc conservele, mezelurile, brînze­­turile. Gestionarii întocmesc comenzi, dar nu li se­­ livrea­ză marfă“. Gh. Buliga, șeful sectorului de exploatare Cacica : „La unele magazine forestiere se aduce pîine doar o singură dată pe săptămână“. „Numai la Varvara, preci­zează Iacob Șulichi, merceo­log la cooperativa de consum Cacica, pentru că e mai de­parte“. (n.a. Așadar, dacă a­­cești muncitori se află în pă­dure, izolați, la zeci de kilo­metri de centrul comunei, ei sunt determinați, prin... bună­voința salariaților de la coo­perativa de consum Cacica, să mănînce pîine numai o dată pe săptămînă. Despre deficiențele care există la Ca­cica s-a scris, nu de mult, un articol, întrebăm : ce a între­prins UJCC la semnalul critic al organului de presă jude­țean ? Se solicită înființarea unui magazin pentru desface­rea cărnii, se solicită aprovi­zionarea cu zarzavaturi și le­gume. Conducerea Salinei Cacica a fost de acord să pună la dispoziția cooperati­vei de consum chiar și un spa­țiu de desfacere. Cum s-a răs­puns acestor cerințe ale mun­citorilor ? Merceologul coope­rativei de consum, delegat la consfătuire, — căci președin­tele nu a binevoit să fie de față —, ne-a informat că pro­blema se află încă... în studiu. Fiind deosebit de... spinoa­să, se cere, probabil, un studiu îndelungat­. Au mai luat cuvîntul, criti­­cînd calitatea produselor lac­tate, a legumelor și zarzava­turilor, anomaliile ce există în aprovizionarea muncitorilor, tergiversarea unor măsuri ce se impun a fi luate: Dumitru Brătianu, Traian Nergheș, Elvi­ra Zbromca, Vasile Strugaru și Ioan Balan. Anton Proca a a­­rătat că una din cauzele nea­junsurilor o constituie faptul că multe unități nu posedă re­gistre pentru studiul cererii de consum. Se întocmesc comenzi la întîmplare, numai pentru cîteva articole de strictă ne­cesitate. Numeroase magazine forestiere se aprovizionează după formule perimate. Chiar și repartițiile de mărfuri pe județ nu sunt corespunzătoare, întrucît FILCOOP Gura Humo­rului, care are o rază de ac­tivitate foarte mare, posedă un fond de mărfuri ce nu satisfa­ce cerințele. Iosif Kis, pre­ședintele Consiliului popular comunal Frasin, afirma că e­­xistă o clasă lipsă de răspun­dere din partea conducerii co­operativei de consum. Aceas­ta este, de altfel, sursa tuturor nemulțumirilor. Spațiul nu ne-a permis să relatăm decit în parte lipsurile semnalate de participanții la consfătuire. Reprezentanții U.J.C.C., ai FILCOOP Gura Hu­morului, ai cooperativelor de consum au, însă, datoria să le rețină în totalitate și să ac­ționeze în consecință, cu maxi­mă răspundere. Consfătuirea ar trebui să declanșeze un an­samblu de măsuri care să vi­zeze probleme de organizare, de aprovizionare și de etică profesională. Multitudinea și gravitatea neajunsurilor dez­văluite cu acest prilej impun îndepărtarea oricăror anacro­nisme din activitatea coopera­ției de consum. CARMEN PANĂ redacția » s Contra­cT punct NU VA AMARÎȚI ! Victor Gherasim, din Rădăuți, nu mai vrea să aibă telefon. De ce ? Ii privește, e treaba dum­nealui. Face, reglementar, cerere, la 30 iulie a.c., și o depune oficiului poștal din localitate , are chiar cinstea să i-o înregistreze, personal, dirigintele aces­tuia, sub nr. 3450. Ceea ce nu-i împiedică pe gos­podarii convorbirilor pe sîrmă să-i expedieze, la 17 august a.c., notă de plată în continuare­a abo­ndamentului. Telefonul stă și azi la locul lui fiindcă nimeni n-a venit să-l ridi­ce, iar despre restituirea garanției depuse, nici vorbă. Nu vă amărîți, tovarășe Gherasim, le-ați căzut cu tronc și nu se pot despăr­ți atît de simplu de dum­neavoastră ! I CA-N FILME Ü De cînd Vasile Bordei, a salariat la C.I.L. Suceava,­­ s-a mutat în apartamen­­­­tul 11 de pe scara C a H blocului A 11 din Aleea Ü Mărășești, vecinii au, pe­­­­riodic, „distracție": țipete, e H injurii, bătăi, sticle care |­ s zboară prin geam — ca­ n­e e filme ! !§ - fiindcă Luni seara, tîrziu , „spectacolele" j H au loc, de preferință, in g g nocturnă - punerea in ș­i scenă a fost desăvîrșită. g % N-au lipsit expresiile vio­ jg = lent colorate, musafirii = g tratați cu palme și pumni g g și dați de-a tăvălugul pe g E scări, geamurile sparte, e s S-a trezit tot cartierul. Pe g §­­etou nu-l trezește la rea­­­­litate nimeni ? OI Rubrică realizată de g 3= ~i ȘTEFAN STROE ZORI NOI i PAGINA 2 Noul complex de deservire al meșteșugarilor din Suceav­a și dat de curînd în funcțiune Foto : I. MÎNDRU Călători ciudați (Urmare din pagina I) cursul desfășurării itineraru­lui respectiv. 2. Dar iată că unii „uită“ de instrucțiunile de care au luat cunoștință, încercînd să stre­coare peste graniță bunuri prin contrabandă. Nu de mult, de pildă, la un punct vamal, dintr-un grup de excursioniști, cîțiva purtau cu ei bagaje ne­­permise, intenționând să le treacă dincolo. Maria C. : pu­lovere, ciorapi, costumaț­e pentru copii; Nicolae M. : blu­ze de nylon, un pardesiu, ca­­trințe, fețe de masă ; Mircea D. : baticuri, costume de da­mă. Și lista ar putea continua. Dintr-o dată, deci, scopul călătoriei pentru asemenea in­divizi se metamorfozează, ne­­maifiind cel normal. Călătoria devine astfel o sursă de spe­culă, un „voiaj“ ce urmărește interese personale. Matilda T. din Suceava, spre exemplu, pleacă în martie 1969 într-o excursie organizată de Agen­ția O.N.T. „Carpați“ în Bulga­ria și Turcia. Cu cîteva luni în urmă, întorcîndu-se dintr-o altă excursie, trecuse în mod fraudulos cîteva obiecte de valoare, nedeclarîndu-le or­ganelor vamale. Cu aceste o­­biecte, plus un aparat foto din import, țigări, salam de Sibiu și altele, ajunge în Turcia. La bazarul oriental din Istanbul se oferă în schimbul unor bi­juterii (trei inele, un medallion și o pereche de cercei). Rezul­tatul ? Deținere ilegală de va­lută. — La data de 23 martie ■— își „amintește“ un alt voia­jor din același grup — am mers în excursie în Bulgaria, de unde am trecut in Turcia, rămînînd în fiecare țară cite 24 de ore. Cu această ocazie am dus din țară 18 pachete cu ceai, două flacoane cu Ge­­rovital H. 3, 10 pachete „Aro­ma“... pe care mi le-a oprit la graniță. Am trecut totuși (observați regretul păgubașu­lui, n.n.) în Bulgaria 5 sticle cu coniac, un tranzistor, un apa­rat „Zorki“... Un asemenea „turist“, îna­inte de­ a se hotărî să plece într-o excursie, se interesează nu de obiectivele înscrise în programul respectiv, de mo­numentele istorice și de artă pe care ar putea să le vizi­teze, ci de „ce se poate duce dincolo“ și „ce se poate aduce de acolo“. Dacă tentativa de contrabandă nu reușește, in­dividul va regreta amarnic „ghinionul“ pe care l-a avut. Ba mai mult, un anume S.H., surprins la controlul organelor va­male cu 9 baticuri înfășu­rate în jurul corpului, a pre­ferat să se întoarcă furios a­­casă, renunțînd la excursia pentru care plecase. — Cazuri dintre acestea, bineînțeles singulare și tot mai puține, ne spunea tot tovarășul Alexandru Nanu —■ produc greutăți organizatori­lor, ghizilor. Cel venit pentru alte scopuri într-o excursie nu se încadrează in programmul turistic, nu reține lucrurile in­teresante pe care i le oferă țara gazdă. Și, totuși, unii preferă să se înscrie pentru a doua sau a treia oară într-o excursie cu același itinerar. Curiozitate ? Revenire nostalgică în locuri care le-au produs emoții neui­tate ? Nicidecum. De reținut următoarea discuție : — Ce ați văzut a doua oară în Iugoslavia ? — Dar de ce mă întrebați ? (observați evitarea răspunsu­lui, n.n.). — Pentru că, exact cu patru luni în urmă, ați fost într-o ex­cursie similară. — Să știți, nu m-am dus pentru afaceri. M-­am dus să mă plimb. (Că această „plim­bare“ avea la bază un motiv nu prea turistic, ne-o dovedesc reținerile de la vamă , printre altele, cele peste 15 kg. de nuci ale interlocutoarei. Ce să faci cu o asemenea canti­tate de nuci intr-un timp des­tul de limitat ? Desigur, nu pentru... uz personal). Cîțiva dintre „turiștii“ cu care am discutat ne-au repli­cat foarte intrigați : — Dar ce, n-ai voie să călă­torești ? De ce ONT-ul face atîta reclamă ? Le vom răspunde folosin­­du-ne de cuvintele unui mare iubitor al călătoriilor, Mihail Ralea. Cunoscutul om de cul­tură spunea : „A pleca, de cele mai multe ori înseamnă a reînvia“ ; „...ce splendori ar putea înlocui bogăția proiecti­vă de suflet a zilelor dinain­tea călătoriei, cînd totul e îna­inte și nimic în urmă Drumul spre locuri necunos­cute aduce, o dată cu acea ne­liniște dinaintea entuziasmului, bucuria întîlnirii cu imagini inedite, cu orașe, peisaje, ves­tigii istorice — știute sau ne­știute — desfășurate într-o di­versificare continuă și policro­mă. Dar pentru receptarea lor trebuie să ai sufletul deschis, gîndul curat. Dintotdeauna omul a dorit să cunoască tot mai mult, să afle noi și noi dimensiuni ale lumii. Intîlnirea cu tot ceea ce e dincolo de noi înseamnă vi­brație, înseamnă asimilare in­telectuală, înseamnă cultură. Cele cîteva cazuri ce au fă­cut obiectul anchetei noastre ni se par ciudate și în dis­cordanță cu ținuta etică a tu­ristului, a cetățeanului îndră­gostit de drumeții, de farme­cul ce-i oferă contactul direct cu locuri și priveliști necunos­cute. c C­oncurs ANSAMBLUL DE CÂNTECE ȘI DANSURI „CIPRIAN PORUMBESCU“ din Sucea­va anunță organizarea unui CONCURS pentru ocuparea următoarelor posturi : — Dirijor cor — studii superioare de specialitate — Dirijor orchestră muzică ușoară — studii superioare de specialitate — Soliști (soliste) muzică populară și estradă — studii medii, vîrsta maximă — 30 ani (f), 35 ani (b) — Coriști (soprane, altiste, tenori, bași), studii — școala generală, vîrsta maximă — 30 ani (f), 40 ani (b) — Dansatori (dansatoare) pentru jocuri populare și estradă, studii — școala generală, vîrsta maximă — fete, 22 ani, băieți — 25 ani — Actori (actrițe) estradă, studii medii, vîrsta maximă — 30 ani (i), 40 ani (b) — Instrumentiști orchestră de acompaniament, orchestră populară și orches­tră de muzică ușoară, studii medii, vîrsta maximă — 40 ani Concursul are loc la Suceava, în ziua de 26 septembrie 1969, ora 9. SPORT * SPORT I.W. UJITIJ»——g————o—BM ■ huuimjji uimii n 11umil O nouă etapă în „Cupa României" la fotbal Miercuri, 24 septembrie, va avea loc o nouă etapă în CUPA ROMÂNIEI la fotbal. Din județul nostru, pentru a­­ceastă etapă a popularei competiții fotbalistice, s-au calificat echipele I. R. A. Su­ceava, Ocrotirea Siret și Fo­­resta Fălticeni, primele două din campionatul județean și ultima din divizia C. I.R.A. Suceava, calificată fără joc, prin neprezentarea diviziona­rei C. Rarăul Cîmpulung, Campionatul național de juniori — competiție rezerva­tă tinerilor fotbaliști care ac­tivează pe lângă echipele di­vizionare — se află în plină desfășurare. Duminică se va disputa cea de-a treia etapă. Echipele din județul nostru vor susține următoarele în­va întîlni pe C.F.R. Pașcani, actuala lideră a seriei I din divizia C, iar Ocrotirea Siret va juca cu Foresta Fălticeni, deținătoarea locului secund din aceeași serie, sunt programate să Meciurile înceapă la ora 15:30. Pentru ca ele să se desfășoare în condiții de deplină sportivitate, e nece­sar ca atît echipele, cât și su­porterii lor să se călăuzească după deviza : „Să învingă cel mai bun !“.­tîlniri : Fulgerul Dorohoi — Foresta Fălticeni, Rarăul Cîmpulung — Penicilina Iași, Nicolina Iași — Minobradul Vatra Dornei, Minerul Gura Humorului — Școala sportivă Unirea Iași, Textila Botoșani — Chimia Suceava. A In campionatul national de juniori PROGRAMUL jocurilor de volei (masculin) din campionatul diviziei B, seria a II-a pe anul 1969-1970 București : Medicina București : Aurora Constanța : Farul Piatra Neamț : Viitorul Săvinești Iași : Politehnica Suceava : Constructorul — Electroputere Craiova — Vagonul Ploiești — Știința Petroșani (In numerele viitoare ale ziarului vom publica restul etapelor). I­­n cn­azi­a ac ETAPA I DIN 12 OCTOMBRIE București : Semănătoarea București : Aurora București : Medicina Piatra Neamț : Viitorul Săvinești Iași : Politehnica Constanța : Farul ETAPA a II-a DIN 19 OCTOMBRIE București: Semănătoarea ETAPA a VI-a DIN 26 OCTOMBRIE București : I.E.F.S. București : Universitatea Craiova : Electroputere Petroșani : Știința Ploiești : Vagonul — I.E.F.S. București — Electroputere Craiova — Vagonul Ploiești — Universitatea București — Știința Petroșani — Constructorul Suceava — Aurora București — Constructorul Suceava — Politehnica Iași — Medicina București — Farul Constanța — Viitorul Săvinești — Semănătoarea București — I.E.F.S. București — Universitatea București 3C=3C=3I □ □CI—K­ Peisaj de toamnă Foto : I. MIHU I­m­porta­n­t­ LICEUL AGRICOL DIN IAȘI face înscrieri pentru școala postliceală de cadastru și organizarea teritoriului. Se primesc absolvenți ai liceului de cultură generală sau ai altor școli echivalente, cu examenul de bacalaureat sau certificat de absol­vire. înscrierile se fac pînă la data de 24 septembrie 1969, pe baza unei cereri însoțite de următoarele acte : certificat de naștere (original și copie) ; diploma de bacalaureat sau certificat de absolvire ; buletin de analiza sin­gelui și examenul radiologic și pulmonar ; certificat medical elib­erat de circumscripția unde se află candidatul în evidență. Concursul se ține între 25 — 30 septembrie 1969. Obiectele de concurs : — matematică — scris și oral ; — desen liniar — probă grafică. Elevii admiși în școadu vor avea posibilitatea să dea pentru învățămîntul superior. Informații suplimentare la telefon 15503 — Iași. examene A întrepRinderea de industrie locală „CHEILE DORNEI" angAjeAzĂ — MUNCITORI NECALIFICAȚI PENTRU CARIERA DE PIATRĂ DIN DOR­­NIȘOARA; SALARIZAREA IN ACORD, CU CÎȘTIGURI DE PESTE 1.500 LEI LUNAR; CA­ZAREA — GRATUITA, MASA — CONTRA COST. — 3 ESCAVATORIȘTI PENTRU UTILAJE NOI. SALARIZAREA IN ACORD, CU CÎȘTIGURI DE PESTE 2.500 LEI LUNAR. RELAȚII SUPLIMENTARE SE POT OBȚINE LA SEDIUL ÎNTREPRINDERII DIN VATRA DORNEI, STR. 7 NOIEMBRIE, NR. 49, TELEFON 104 SAU 108. SIMBATA 20 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 5.05 Program muzical de dimi­neață. 5.30 Jurnal agrar. 6.05 — 9.30 Muzică și actualități. 9.30 Miorița. Ipostazele dorului în lirica populară. 10.05 Selecțiuni din operete. 10.30 Din țările socialiste. 11.05 Ciclul „Să înțelegem muzi­ca“. 11.30 Varietăți muzicale. 12.00 Cîntece de dragoste. 12.15 Recital de operă. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Mic magazin muzical. 14.10 Vreau să știu (emisiune de știință și tehnică). 14.35 Din plini,a gramofonului. 15.00 Radio - club turistic. 15.20 TS Muzică ușoară. 15.30 Compozitorul săptămînii. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Formația Hymie Baléson. 16.30 Ce e nou în județul nostru. Prahova. 16.50 Sub steagul partidului - cîntece. 17.05 Antena tineretului. 17.20 Melodii cunoscute și necu­noscute. 18.03 Program muzical. 19.00 Gazeta radio. 19.20 La ordinea zilei în agricul­tură. 19.30 Săptămînă unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Campionatele europene de atletism. Transmisiune di­rectă de la Atena. 20.25 Eminesciana. 20.30 Zece melodii preferate. 21.00 Poșta radio. 21.10 Revista șlagărelor. 21.30 Sport. 21.40 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Parada ritmurilor. 22.55 Moment poetic. 23.00 Expres melodii. 0.03 — 6.00 Estrada nocturnă TELEVIZIUNE VINERI 19 SEPTEMBRIE 10.00 Limba rusă (reluare). 10.25 Limba spaniolă (reluare). 10.50 închiderea emisiunii de di­mineață. ■ 17.00 Campionatele europene de atletism. 19.15 Tineri interpreți de muzică populară. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.45 Actualitatea în agricultură. 20.00 Film artistic : „Ape limpezi“ — o producție a studiourilor sovietice. 21.25 Dialog muzical cu Luiza Cos­­tache și Dorin Anastasiu. 21.45 Reflector. 22.00 Mult e dulce și frumoasă. Emisiune de limbă română de conf. dr. Sorin Stati. 22.25 Telejurnalul de noapte și buletinul meteorologic. 22.40 Publicitate. 22.45 Cîntă sextetul vocal polonez „Ali­­ Babki“. 23.00 închiderea emisiunii. TIMPUL PROBABIL Pentru următoarele 3 zile , vre­me instabilă și răcoroasă cu cerul variabil mai mult noros. Vor că­dea ploi locale, slab la potrivit din Vîntul va sufla nord - vest. Temperaturile minime vor fi cu­prinse între 9 și 12 grade, iar ma­ximele, între 21 și 24 grade. ­t. <

Next