Zori Noi, septembrie 1969 (Anul 22, nr. 6754-6778)
1969-09-19 / nr. 6769
y~ > Proletari din toate țările, uniți-vă I Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean DE LA SARCINI NOI, MODAUTATI NOI A GINDI SI ACTIONA Pentru Fabrica de tricotaje .Zimbrul“ din Suceava, anul 1970 reprezintă adevăratul început, plenar, al activității de producție i termenul de punere în funcțiune, 30 noiembrie a.c., marchează — sau trebuie să marcheze — trecerea de la provizorate la stabilitate, de la tatonări la fundamentare științifică, de la scuze la obligații pe măsura fondurilor investite în acest obiectiv industrial de amploare, a cărui contribuție la acoperirea cerințelor pieței e menită să rezolve, cît mai devreme și la cit mai ridicate proporții, sarcini de bază ale industriei bunurilor de consum. Ne-am fi așteptat, de aceea, ca darea de seamă a comitetului său de direcție și dezbaterile în jurul acesteia să întrunească asemenea sensuri, să oglindească asemenea preocupări, ca soluțiile preconizate și modul de abordare a problemelor deloc ușoare aflate în fața colectivului să se acordeze optim cu exigențele unei astfel de etape, punct de plecare hotărîtor pentru întreaga desfășurare a activității fabricii. Principala lipsă a materialelor prezentate adunării a rezidat în nesoluționarea tocmai a nerealizărilor, — spunea, rezumînd atmosfera dezbaterilor, inginerul Gheorghe Onica, secretarul comitetului de partid, șeful serviciului planificare al întreprinderii. Ele s-au mărginit la a scoate în evidență mai ales ce s-a făcut — fapte remarcabile, fără îndoială, dar de domeniul trecutului — trecînd cu ușurință peste ceea ce rămîne de făcut în continuare în vederea realizării tuturor indicatorilor, s-au menținut la suprafața lucrurilor și au dezarmat surprinzător de lesne în fața unor greutăți — obiective, importante, dar nicidecum insurmontabile. De aici, discuții minore, adesea anoste, plutind în jurul unor aspecte nu dintre cele mai semnificative, abundînd de generalități și încheiate cu angajamente de genul „îmi voi îndeplini sarcinile“, ceea ce constituie îndatorire, nu intenție de efort. Tonul dat de darea de seamă risca să priveze adunarea de caracterul de lucru efervescent ce i se cuvenea și să-i confere o aureolă de festivism deloc potrivită cu problemele pe care le are de rezolvat, și nu oricum, tînărul dar puternicul colectiv de la „Zimbrul“. Intervenții lucide, competente au repus, însă, lucrurile pe făgașul lor normal, astfel că ecoul dezbaterilor e de natură să determine, cel puțin de aici încolo, climatul de căutări creatoare pe care îl presupune și îl impune intrarea fabricii în ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAȚILOR deplinul exercițiu al potențelor sale. Ceea ce nu e încă rezolvat de către textiliștii suceveni ține de modul de a gîndi și de a acționa, — spunea adjunctul ministrului industriei ușoare, ing. N. Popescu. Un ajutor de maistru la întreținere, I. Bunduc, vorbea despre oameni care rup mașinile fiindcă... sunt începători, despre faptul că (din lipsa pieselor de schimb) se descompletează mașinile nefolosite și se angaja că va executa „reparații de bunăbiectiv calitate“. Or, la un anou, cu o dotare de ultimă expresie în materie de tehnică, nu de reparații e timpul să se vorbească acum, ci de întreținere, de crearea unei opinii de masă în legătură cu grija pentru utilaj, de încredințarea unui bun care costă zeci de mii de lei numai în mîini îndemînatice, numai minților bine luminate prin calificarea profesională și prin înțelegerea responsabilităților personale. Șeful serviciului de organizare și normare a muncii, ing. Lucrețic Rusu, — îndeosebi, dar nu singura — s-a referit permanent la prevederile proiectului, considerat de comitetul de direcție (din care face parte) ca un etalon absolut, ca cea mai înaltă unitate de măsură a stadiilor pe care le poate atinge întreprinderea. Așa văzute, aspectele insuficient rezolvate ale activității acesteia, în raport cu cerințele actuale, par lucruri de la sine înțelese, pe lîngă care ar urma să trecem fără a ne opri. Proiectul a fost întocmit acum cîțiva ani ; de atunci, sarcinile puse în fața economiei naționale au crescut, s-au amplificat în complexitate și în adîncime. Conferința Națională a partidului a stabilit direcții clare și ascendente pentru parametrii calitativi ai activității de producție. Congresul al X-lea a elaborat un program de dezvoltare a cărui vastitate nu îngăduie jumătățile de măsură nici în evaluarea posibilităților, nici în concretizarea lor. Proiectul este așadar un punct de plecare : prevederile sale reprezintă plafonul minim, obligatoriu, nu limite peste care nu se poate trece. O justă înțelegere și aplicare a concluziilor desprinse din însușirea acestui adevăr ar fi înlăturat autoliniștirea cu care a fost privită neîncadrarea în sarcina de reducere a cheltuielilor la 1.000 lei producție marfă, ar fi făcut imposibilă împăcarea „în compensație valorică“ față cu neîndeplinirea producției în unități naturale pe acest trimestru și previziunea similară pentru totalul anual. Vorbitorii (7 ingineri și economiști, 7 maiștri și ajutori de maiștri, un muncitor — ceea ȘTEFAN STROE (Continuare in pagina a III-a) Nouă urbanistică suceveana Foto : I. NEGREA ANCHETA SOCIALA NĂ, un cîntar mic, mărgele, săpun, flacoane cu colonie, cravate, foarfeci. La o altă tarabă, E.V. „desfăcea“ ciorapi de damă, piese de schimb pentru biciclete, brățare. Puțin mai încolo, A.G. avea, printre altele, un ceas... cu cuc și două cuverturi. Uneori, abilii negustori, pentru a nu fi prinși în flagrant delict, își părăsesc mamfa. Valoarea obiectelor de prove-Domnica G. este surprinsă comercializînd în Suceava diverse produse materiale, aduse în urma unei călătorii efectuate peste graniță. — La întoarcere — declară ea — am luat cu mine șapte baticuri, două ceasuri (tot cu cuc, n.n.), zece sticle de colonie și alte mărunțișuri. Un ceas l-am vîndut lui C.I., altul unei persoane pe care nu o cunosc. I.C.I.L. Vatra Dornei. In secția de prelucrare a șvaițerului Foto : I. MANDRESCU IN AGRICULTURĂ : Lucrări ce solicită o intensă mobilizare a forjelor Cu fiecare zi ce trece, forțele și mijloacele existente în agricultura județului sunt tot mai intens solicitate la executarea lucrărilor agricole de toamnă. în ultimele trei zile, cooperatorii au adunat recolta de cartofi de pe 1.278 ha., iar cea de in pentru fuior de pe 354 ha.; au însilozat 3.420 tone de porumb și au efectuat arături și însămînțări pe mai mult de 2.000 ha. și, respectiv, aproape 4.000 ha. O lucrare agricolă de mare importanță, a cărei executare urgentă este reclamată și de timpul înaintat și — după cum o dovedesc ultimele zile — capricios, o constituie recoltatul cartofilor. Pînă la data de 18 septembrie, această lucrare s-a realizat numai în proporție de 14,9 la sută. In timp ce un număr de 13 cooperative agricole au strîns cartofii de pe 40—65 la sută din terenul ocupat cu această cultură, în alte 31 de unități realizările se situează sub 10 la sută din plan, iar în 12 cooperative (Volovăț, Horodnicu de Sus, Bălăceana, I,1teni, Iacobești, Baineț, Golănești, Pîrtești de Jos, Comănești, Cajvana, Drăgoești și Adîncata), acțiunea nici nu începuse. „Cauzele obiective“ nu mai pot constitui, la inimii, singura scuză. Neajunsuri mari exista în organizarea muncii, în folosirea mașinilor, în activitatea de îndrumare și control. Așa se explică de ce, în condiții pedoclimatice asemănătoare, cooperatorii din Siret au recoltat cartofii de pe numai 3 ha., în vreme ce vecinii lor din Vășcăuți au adunat recolta de pe 100 ha.; cei din Zvoriștea — de pe 12 ha., iar cei din Zamostea — de pe 146 ha. Pe cînd la Stroești sînt recoltate 114 ha. cu cartofi, la Bălăceana se așteaptă. . . Zilele acestea sunt de o importanță hotărîtoare pentru punerea unei baze solide viitoarei recolte de grîu. Ințelegînd acest lucru, membrii a 13 cooperative agricole și mecanizatorii ce-i deservesc au intensificat ritmul semănatului, realizînd 40—54 la sută din plan. La Arbore și Bilca, procentele sînt de 58,3 și, respectiv, 75 la sută. In condiții similare, însă, în alte 14 unități însămînțările totalizează pînă la 10 la sută din plan. La cooperativele agricole de producție din Iacobești, Siminicea și Sf. Ilie, pînă la 18 septembrie, nici nu începuse însămînțatul griului, deși la unele unități vecine se executase această lucrare pe 60— 350 ha. Cauzele deosebirilor sunt multiple : neasigurarea semințelor, lipsă de teren eliberat și pregătit, slabă organizare a muncii la însămînțări, tărăgănare etc. Din cele relatate se desprinde cu acuitate necesitatea ca organele agricole județene, consiliile de conducere și specialiștii din cooperativele agricole, întreprinderile de mecanizare a agriculturii și din secțiile acestora, organizațiile de partid din unități să se ocupe mai îndeaproape de buna organizare și coordonare a muncii ,în actuala campanie agricolă de toamnă, demobilizarea și folosirea tuturor forțelor, în așa fel încît recoltarea culturilor tîrzii și însămînțarea griului, secarei și orzului de toamnă să se efectueze în limitele epocii optime și la un nivel calitativ corespunzător. iac Călători ciudați I.C. își cumpărase un ceas cu cuc. Două pendule și, deasupra, un fel de colivie. La intervale egale de timp, un pocnet scurt și sunetul onomatopeic marca trecerea unei ore (nemailuînd în considerare sferturile și jumătățile). Nimic mai plăcut. Prima zi, prima săptămînă. Dar, de la o bucată de vreme, „pasărea“ limbută devenise sîcîitoare. Mai ales noaptea, cînd era somnul mai dulce. Scula pînă și vecinii. De fapt, totul pornise de la o... coincidență. Un amic îi șoptise că știe pe cineva care ar avea de vînzare un ceas cu cuc. Zis și făcut. De obicei, lucrurile se petrec cam așa. Și pe stradă încep să-și facă apariția purtători de pulovere, haine sau alte accesorii de proveniență dubioasă. De unde ? Din magazinele de stat în nici un caz. „Mărfurile" circulă restrîns, prin aranjamente ciudate, greu de depistat. Alteori, posesorii lor le scot la iveală, devenind vînzători ambulanți. Locul de desfacere (ne referim la Suceava) — piața din Ițcani. Un raid efectuat cu cîtva timp în urmă găsește la D.C. un ceas de mînicură străină, confiscate în urma raidului amintit, de către organele de miliție, se ridică la suma de peste 3.000 lei. Care este, totuși, sursa acestor mărfuri ? Prin ce modalități sunt ele introduse în țară ? 1. In ziua de 3 aprilie 1969, Miliția efectuează o percheziție la domiciliul susnumitei și găsește — curios •— 17 monede străine. D.G. se scuză cu nevinovăție. — ... Le-am introdus în țară pentru a le avea ca amintire. Nu am cunoscut că nu este voie să le dețin și, din această cauză, nu le-am schimbat la bancă. Scuza nu are însă nici un motiv real. Consultîndu-l pe tovarășul Alexandru Nanu, șef de serviciu la Agenția ONT „Carpați“, acesta ne-a precizat : — Fiecare turist, înainte de plecare, completează un formular în care sunt incluse o serie de prevederi. Totodată, el este informat asupra îndatoririlor și condițiilor ce trebuie să le respecte pe par ION BELDEANU (Continuare in pagina a H-a) iini r~ Anul XXIV 4 pagini 6769 vineri 19 septembrie 1969 30 bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane ; redactor șef - 2766 ; redactor șef adjunct - 3198 ; secretariatul de redacție - 2692 ; Industrie, viață de partid - 2765 ; cultură, Informații - 2764 ; agrară, administrație - 3195 , construcție de stat, scrisori și corespondenți - 3096. note. La turnătoria fabricii de piese de schimb au fost atinși parametrii proiectați Au trecut doar cîteva luni de la turnarea, la întreprinderea de piese de schimb din Suceava, a primei șarje de fontă. De atunci, colectivul atelierului fontă a obținut succese remarcabile în activitatea sa. Notăm faptul că planul la producția de fontă a fost depășit cu 42,5 la sută. Datorită eforturilor depuse pentru obținerea unor randamente superioare, la turnătoria de fontă au fost atinși, cu 21 de luni mai devreme, parametrii proiectați. Față de producția proiectată acestei perioade, s-au obținut rezultate de 3,3 ori mai mari. Culegere de lucrări științifice A intrat sub tipar o culegere de studii și alte materiale științifice întocmită de către un colectiv al Muzeului din Suceava. In paginile culegerii sînt cuprinse studii și articole pe teme de arheologie și istorie scrise atît de muzeografi și cadre didactice din județul nostru, cit și de unii cercetători de la instituțiile de specialitate din București și Iași. Materialele, rod al preocupărilor științifice ale colaboratorilor muzeelor din această parte a țării, interesează atît pe specialiști, cît și publicul larg. Din cuprinsul volumului spicuim : „Complexul de cetăți traco - getice (VI — III î.e.n), de la Stîncești — Botoșani“ (Adrian C. Florescu și Simion Bata), „Așezarea dacică de la Siliștea Scheii“ (Grigore Foti), „Drumurile „tătărești“ în lumina descoperirilor arheologice din județul Suceava“ (Alexandru Vasilescu), „Aspecte din lupta pentru Unire în vechile județe Fălticeni, Dorohoi și Botoșani“ (Nicolae Corivan), „Așezarea omenească de la Suceava din sec. al XIV-lea în lumina cercetărilor arheologice“ (Mircea D. Matei și Octav Monoranu). SEMINȚE $1 CIMPII Ne apropiem de semințe cu emoție lirică, fermecați de vitalitatea lor miraculoasă. Probabil că va fi întotdeauna așa, sufletul nostru va fi mereu copleșit de vibrația lor puternică, în semințe existînd o uriașă cantitate de încredere și de bucurie. Suntem intr-un timp al semințelor rodnice, proiectate generos in realitatea febrilă a acestui început de toamnă. Rotirea largă a semănătoarelor, ieșite in zori la capăt de țarini, aroma învăluitoare a pămîntului tomnatic, sonora rostogolire a boabelor arămii de grîu în recipiente metalice sînt elemente pe care le aflăm pretutindeni. La Zamostea, la Moara, la Dumbrăveni. Am descoperit însă, recent, semnificația, liniile de forță ale anotimpului, și în geometria austeră a unor încăperi cu rafturi și‘ vase de sticlă,‚ cu străchini rotunde de marmură, cu termostate ’ și aparate Jacobsen. Acolo, pe aria restrînsă, dreptunghiulară, a unor mese scînteietoare, își dădeau întîlnire mii și mii de semințe de pe toate cîmpiile sucevene. Impresia, foarte concretă, că toate cîmpiile au tendința de a se aduna pe aceste mese nu e întru nimic exagerată. In laboratorul controlul județean pentru semințelor se concentrează, cu adevărat, o mulțime de lanuri viitoare. Ele nu se dezvăluie dintr-un calcul limpede și sumar pe care ni-l înfățișează șeful laboratorului. La cele aproximativ 11 mii tone de sămînță ce se vor folosi în această toamnă pe o suprafață de 37 mii hectare, laboratorul efectuează 1.100 probe pentru fi determinarea valorii cu turale și circa 3.000 de analize parțiale. \ Grija deosebită pentru calitatea semințelor e una din dimensiunile esențiale care definesc în toamna aceasta viața cîmpiilor. Iar laboratorul pentru controlul semințelor adulte, în acest sens, cu o neostenită rampă de lansare. ^ Intr-un neîntrerupt dr- GEORGE SIDOROVICI '" (Continuare in pagina a Hl-a) j ---------------------------1 In acest număr: OSCILAȚII PE DIAGRAMA RESPONSABILITĂȚII În pag. 3 • CONTRAPUNCT • SPORT • DIALOG În pag. 2 în pag. 2 în pag. 3 ------------------------------------------- - ■ [UNK] [UNK] 1 -------------------------------------------- \ Economii la prețul de cost Mecanicii și fochiștii de la Depoul C.F.R. Cîmpulung Est urmăresc, în mod deosebit, în activitatea pe care o desfășoară, realizarea unui important obiectiv și anume diminuarea continuă cheltuielilor de producție. Pe luna gă gospodărirea cu grijă a combustibilului și a lubrifianților, la aceasta concură și remorcarea unui număr mare de trenuri cu tonaj sporit. In luna septembrie, în decurs de 10 zile, au fost remorcate alte 6 trenuri al căror tonaj a fost cu 3.400 tone mai mare față de cel normal. Măsurile stabilite pentru reducerea cheltuielilor, acțiunile întreprinse în acest scop au permis ca, de la începutul anului și pînă în prezent, să se realizeze economii la prețul de cost, in plus față de nivelul planificat, în valoare de 850.000 lei. CONSFĂTUIREA JUDEȚEANĂ A CADRELOR MEDII SANITARE Astăzi, la Spitalul unificat din municipiul Suceava, se vor desfășura lucrările consfătuirii județene a cadrelor medii sanitare. Organizată de către filiala Suceava a U.S.S.M. și direcția sanitară, această manifestare științifică va avea ca temă „Rolul cadrelor medii în investigațiile paraclinice“. Programul consfătuirii va cuprinde prezentarea a trei referate și opt comunicări de specialitate. Instantaneu la expoziția de artă plastică a Dimitrie Loghin, deschisă la Casa de cultură piului Suceava pictorului a municl- 1 o LA BUZĂU a început turnarea fundațiilor unui nou obiectiv industrial — primul din zona de vest a orașului: întreprinderea de prefabricate din beton - armat* a nărniri cursui rotii ... anul viitor, de circa 100.000* metri cubi. Noua întreprindere se înscrie în procesul intens de industrializare pe care îl cunoaște orașul Buzău in ultimii ani. • A ÎNCEPUT producția în noua hală de prelucrări mecanice și montaj a Fabricii de rulmenți din Bîrlad. Ocupînd o suprafață de aproape 13.000 m.p., noua construcție, prima din cele prevăzute în planul de extindere a cunoscutei Întreprinderi, a fost dotată cu mașini și utilaje de înalt nivel tehnic, cu un flux tehnologic perfecționat. 0 CONSTRUCTORII de utilaj petrolier de la Uzina „1 Mai“ — Ploiești au realizat primele motopompe de 030 C.P. și dispozitive de avansare automată pentru instalația F — 125. Noile agregate, destinate forajului sondelor pînă la adincimi de 2.500 metri, asigură o viteză sporită de lucru — în condiții diferite de climă și șantier, și o mai mare siguranță în foraj. C LA UZINELE „Tractorul“ din Brașov a intrat în funcțiune un cubilou de 12 tone. Proiectat și construit in uzină de specialiștii întreprinderii, el are o productivitate care îl situează la nivelul celor mai moderne agregate de acest fel. Procesul tehnologic este complet mecanizat și automatizat, fiind dirijat de un singur muncitor cu o calificare ridicată. 0 DE LA ÎNCEPUTUL anului, la uzina „Electroputere“ din Craiova a fost asimilată fabricația a 3 tipuri de transformatoare electrice de forță, jumătate dintre acestea fiind destinate exportului. Un sfert dintre tipurile și variantele de transformatoare incluse in nomenclatura de fabricație a întreprinderii pe anul în curs sunt produse pentru prima oară in uzina craioveană. LA ÎNTREPRINDEREA de poduri metalice și prefabricate de beton din Pitești a intrat în funcțiune o nouă linie tehnologică pentru producerea de containere metalice tip C.F.R. Containerele de acest fel au avantajul unei etanșeități superioare și a unei manipulări ușoare. Ele vor înlocui treptat pe cele din lemn utilizate pînă acum de calea ferată în transportul unor mărfuri.