Zori Noi, septembrie 1969 (Anul 22, nr. 6754-6778)

1969-09-19 / nr. 6769

y~ >­ Proletari din toate țările, uniți-vă I Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean DE LA SARCINI NOI, MOD­AUT­ATI NOI A GINDI SI ACTIONA Pentru Fabrica de tricotaje .Zimbrul“ din Suceava, anul 1970 reprezintă adevăratul în­ceput, plenar, al activității de producție i termenul de punere în funcțiune, 30 noiembrie a.c., marchează — sau trebuie să marcheze — trecerea de la provizorate la stabilitate, de la tatonări la fundamentare științifică, de la scuze la obli­gații pe măsura fondurilor in­vestite în acest obiectiv indus­trial de amploare, a cărui con­tribuție la acoperirea cerințe­lor pieței e menită să rezolve, cît mai devreme și la cit mai ridicate proporții, sarcini de bază ale industriei bunurilor de consum. Ne-am fi așteptat, de aceea, ca darea de sea­mă a comitetului său de di­recție și dezbaterile în jurul acesteia să întrunească ase­menea sensuri, să oglindească asemenea preocupări, ca so­luțiile preconizate și modul de abordare a problemelor deloc ușoare aflate în fața colecti­vului să se acordeze optim cu exigențele unei astfel de eta­pe, punct de plecare hotărîtor pentru întreaga desfășurare a activității fabricii. Principala lipsă a materia­lelor prezentate adunării a re­zidat în nesoluționarea tocmai a nerealizărilor, — spunea, re­­zumînd atmosfera dezbaterilor, inginerul Gheorghe Onica, se­cretarul comitetului de partid, șeful serviciului planificare al întreprinderii. Ele s-au mărgi­nit la a scoate în evidență mai ales ce s-a făcut — fap­te remarcabile, fără îndoială, dar de domeniul trecutului — trecînd cu ușurință peste ceea ce rămîne de făcut în conti­nuare în vederea realizării tu­turor indicatorilor, s-au menți­nut la suprafața lucrurilor și au dezarmat surprinzător de lesne în fața unor greutăți —­ obiective, importante, dar nici­decum insurmontabile. De aici, discuții minore, adesea anos­te, plutind în jurul unor aspec­te nu dintre cele mai semni­ficative, abundînd de genera­lități și încheiate cu angaja­mente de genul „îmi voi în­deplini sarcinile“, ceea ce con­stituie îndatorire, nu intenție de efort. Tonul dat de darea de seamă risca să priveze a­­dunarea de caracterul de lu­cru efervescent ce i se cuve­nea și să-i confere o aureolă de festivism deloc potrivită cu problemele pe care le are de rezolvat, și nu oricum, tî­­nărul dar puternicul colectiv de la „Zimbrul“. Intervenții lucide, competente au repus, însă, lucrurile pe făgașul lor normal, astfel că ecoul dez­baterilor e de natură să de­termine, cel puțin de aici în­colo, climatul de căutări crea­toare pe care îl presupune și îl impune intrarea fabricii în ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAȚILOR deplinul exercițiu al potențe­­lor sale. Ceea ce nu e încă rezolvat de către textiliștii suceveni ține de modul de a gîndi și de a acționa, — spunea adjunctul ministrului industriei ușoare, ing. N. Popescu. Un ajutor de maistru la întreținere, I. Bun­­duc, vorbea despre oameni care rup mașinile fiindcă... sunt începători, despre faptul că (din lipsa pieselor de schimb) se descompletează mașinile nefolosite și se angaja că va executa „reparații de bună­biectiv calitate“. Or, la un a­­nou, cu o dotare de ultimă expresie în materie de tehnică, nu de reparații e timpul să se vorbească acum, ci de întreținere, de crearea unei opinii de masă în legă­tură cu grija pentru utilaj, de încredințarea unui bun care costă zeci de mii de lei nu­mai în mîini îndemînatice, nu­mai minților bine luminate prin calificarea profesională și prin înțelegerea responsabi­lităților personale. Șeful ser­viciului de organizare și nor­mare a muncii, ing. Lucrețic­ Rusu, — îndeosebi, dar nu singura — s-a referit permanent la prevederile proiectului, con­siderat de comitetul de direc­ție (din care face parte) ca un etalon absolut, ca cea mai înaltă unitate de măsură a stadiilor pe care le poate a­­tinge întreprinderea. Așa vă­zute, aspectele insuficient re­zolvate ale activității acesteia, în raport cu cerințele actuale, par lucruri de la sine înțelese, pe lîngă care ar urma să tre­cem fără a ne opri. Proiectul a fost întocmit acum cîțiva ani ; de atunci, sarcinile puse în fața economiei naționale au crescut, s-au amplificat în complexitate și în adîncime. Conferința Națională a parti­dului a stabilit direcții clare și ascendente pentru parame­trii calitativi ai activității de producție. Congresul al X-­lea a elaborat un program de dezvoltare a cărui vastitate nu îngăduie jumătățile de măsu­ră nici în evaluarea posibili­tăților, nici în concretizarea lor. Proiectul este așadar un punct de plecare : prevederi­le sale reprezintă plafo­nul minim, obligatoriu, nu limite peste care nu se poate trece. O justă în­țelegere și aplicare a con­cluziilor desprinse din însuși­rea acestui adevăr ar fi în­lăturat autoliniștirea cu care a fost privită neîncadrarea în sarcina de reducere a chel­tuielilor la 1.000 lei producție marfă, ar fi făcut imposibilă împăcarea „în compensație valorică“ față cu neîndeplini­­rea producției în unități na­turale pe acest trimestru și previziunea similară pentru totalul anual. Vorbitorii (7 ingineri și eco­nomiști, 7 maiștri și ajutori de maiștri, un muncitor — ceea ȘTEFAN STROE (Continuare in pagina a III-a) Nouă urbanistică suceveana Foto : I. NEGREA ANCHETA SOCIALA­ NĂ, un cîntar mic, mărgele, săpun, flacoane cu colonie, cravate, foarfeci. La o altă ta­rabă, E.V. „desfăcea“ ciorapi de damă, piese de schimb pentru biciclete, brățare. Pu­țin mai încolo, A.G. avea, printre altele, un ceas... cu cuc și două cuverturi. Uneori, abilii negustori, pen­tru a nu fi prinși în flagrant delict, își părăsesc mamfa. Va­loarea obiectelor de prove-Domnica G. este surprinsă co­­mercializînd în Suceava di­verse produse materiale, adu­se în urma unei călătorii e­­fectuate peste graniță. — La­ întoarcere — declară ea — am luat cu mine șapte baticuri, două ceasuri (tot cu cuc, n.n.), zece sticle de colo­nie și alte mărunțișuri. Un ceas l-am vîndut lui C.I., altul unei persoane pe care nu o cunosc. I.C.I.L. Vatra Dornei. In secția de prelucrare a șvaițerului Foto : I. MANDRESCU IN AGRICULTURĂ : Lucrări ce solicită o intensă mobilizare a forjelor Cu fiecare zi ce trece, for­țele și mijloacele existente în agricultura județului sunt tot mai intens solicitate la execu­tarea lucrărilor agricole de toamnă. în ultimele trei zile, cooperatorii au adunat recol­ta de cartofi de pe 1.278 ha., iar cea de in pentru fuior de pe 354 ha.; au însilozat 3.420 tone de porumb și au efectuat arături și însămînțări pe mai mult de 2.000 ha. și, respec­tiv, aproape 4.000 ha. O lucrare agricolă de mare importanță, a cărei executa­re urgentă este reclamată și de timpul înaintat și — după cum o dovedesc ultimele zile — capricios, o constituie re­coltatul cartofilor. Pînă la data de 18 septembrie, aceas­tă lucrare s-a realizat numai în proporție de 14,9 la sută. In timp ce un număr de 13 cooperative agricole au strîns cartofii de pe 40—65 la sută din terenul ocupat cu aceas­tă cultură, în alte 31 de uni­tăți realizările se situează sub 10 la sută din plan, iar în 12 cooperative (Volovăț, Horod­­nicu de Sus, Bălăceana, I,1­­teni, Iacobești, Baineț, Golă­nești, Pîrtești de Jos, Comă­­nești, Cajvana, Drăgoești și Adîncata), acțiunea nici nu începuse. „Cauzele obiective“ nu mai pot constitui, la inimii, singu­ra scuză. Neajunsuri mari e­­xista în organizarea muncii, în folosirea mașinilor, în activi­tatea de îndrumare și con­trol. Așa se explică de ce, în condiții pedoclimatice asemă­nătoare, cooperatorii din Si­ret au recoltat cartofii de pe numai 3 ha., în vreme ce ve­cinii lor din Vășcăuți au adu­nat recolta de pe 100 ha.; cei din Zvoriștea — de pe 12 ha., iar cei din Zamostea — de pe 146 ha. Pe cînd la Stroești sînt recoltate 114 ha. cu cartofi, la Bălăceana se așteaptă. . . Zilele acestea sunt de o im­portanță hotărîtoare pentru punerea unei baze solide vii­toarei recolte de grîu. Ințele­­gînd acest lucru, membrii a 13 cooperative agricole și meca­nizatorii ce-i deservesc au in­tensificat ritmul semănatului, realizînd 40—54 la sută din plan. La Arbore și Bilca, pro­centele sînt de 58,3 și, respec­tiv, 75 la sută. In condiții si­milare, însă, în alte 14 unități însămînțările totalizează pînă la 10 la sută din plan. La coo­perativele agricole de produc­ție din Iacobești, Siminicea și Sf. Ilie, pînă la 18 sep­tembrie, nici nu începuse în­­sămînțatul griului, deși la u­­nele unități vecine se execu­tase această lucrare pe 60— 350 ha. Cauzele deosebirilor sunt multiple : neasigurarea semințelor, lipsă de teren eli­berat și pregătit, slabă orga­nizare a muncii la însămînțări, tărăgănare etc. Din cele relatate se desprin­de cu acuitate necesitatea ca organele agricole județene, consiliile de conducere și spe­cialiștii din cooperativele a­­gricole, întreprinderile de me­canizare a agriculturii și din secțiile acestora, organizațiile de partid din unități să se o­­cupe mai îndeaproape de buna organizare și coordona­re a muncii ,în actuala cam­panie agricolă de toamnă, de­mobilizarea și folosirea tutu­ror forțelor, în așa fel încît recoltarea culturilor tîrzii și în­­sămînțarea griului, secarei și orzului de toamnă să se e­­fectueze în limitele epocii op­time și la un nivel calitativ corespunzător. iac Călători ciudați I.C. își cumpărase un ceas cu cuc. Două pendule și, dea­supra, un fel de colivie. La intervale egale de timp, un pocnet scurt și sunetul ono­matopeic marca trecerea unei ore (nemailuînd în consi­derare sferturile și jumă­tățile). Nimic mai plăcut. Pri­ma zi, prima săptămînă. Dar, de la o bucată de vreme, „pa­sărea“ limbută devenise sîcîi­­toare. Mai ales noaptea, cînd era somnul mai dulce. Scula pînă și vecinii. De fapt, totul pornise de la o... coincidență. Un amic îi șoptise că știe pe cineva care ar avea de vînzare un ceas cu cuc. Zis și făcut. De obicei, lucrurile se petrec cam așa. Și pe stradă încep să-și facă apariția purtători de pulovere, haine­ sau alte accesorii de proveniență dubioasă. De unde ? Din magazinele de stat în nici un caz. „Mărfurile" circulă restrîns, prin aranja­mente ciudate, greu de de­pistat. Alteori, posesorii lor le scot la iveală, devenind vînzători ambulanți. Locul de desfacere (ne referim la Suceava) — piața din Ițcani. Un raid efec­tuat cu cîtva timp în urmă gă­sește la D.C. un ceas de mî­nicură străină, confiscate în urma raidului amintit, de către organele de miliție, se ridică la suma de peste 3.000 lei. Care este, totuși, sursa aces­tor mărfuri ? Prin ce modali­tăți sunt ele introduse în țară ? 1. In ziua de 3 aprilie 1969, Miliția efectuează o perche­ziție la domiciliul susnumitei și găsește — curios •— 17 mo­nede străine. D.G. se scuză cu nevinovăție. — ... Le-am introdus în țară pentru a le avea ca amintire. Nu am cunoscut că nu este voie să le dețin și, din această cauză, nu le-am schimbat la bancă. Scuza nu are însă nici un motiv real. Consultîndu-l pe tova­rășul Alexandru Nanu, șef de serviciu la Agenția ONT „Carpați“, acesta ne-a preci­zat : — Fiecare turist, înainte de plecare, completează un for­mular în care sunt incluse o serie de prevederi. Totodată, el este informat asupra înda­toririlor și condițiilor ce tre­buie să le respecte pe par­ ION BELDEANU (Continuare in pagina a H-a) iini r~ Anul XXIV 4 pagini 6769 vineri 19 septembrie 1969 30 bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane ; redactor șef - 2766 ; redactor șef adjunct - 3198 ; secreta­riatul de redacție - 2692 ; Industrie, viață de partid - 2765 ; cultură, Informații - 2764 ; agrară, admi­nistrație - 3195 , construcție de stat, scrisori și co­respondenți - 3096. note. La turnătoria fabricii de piese de schimb au fost atinși parametrii proiectați Au trecut doar cîteva luni de la turnarea, la întreprin­derea de piese de schimb din Suceava, a primei șarje de fontă. De atunci, colectivul atelierului fontă a obținut succese remarcabile în activitatea sa. Notăm faptul că pla­nul la producția de fontă a fost depășit cu 42,5 la sută. Datorită eforturilor depuse pentru obținerea unor randamen­te superioare, la turnătoria de fontă au fost atinși, cu 21 de luni mai devreme, parametrii proiectați. Față de producția proiectată acestei perioade, s-au obținut rezultate de 3,3 ori mai mari. Culegere de lucrări științifice A intrat sub tipar o cu­legere de studii și alte materiale științifice întoc­mită de către un co­lectiv al Muzeului din Su­ceava. In paginile cule­gerii sînt cuprinse studii și articole pe teme de arheo­logie și istorie scrise atît de muzeografi și cadre di­dactice din județul nostru, cit și de unii cercetători de la instituțiile de specia­litate din București și Iași. Materialele, rod al preocu­părilor științifice ale cola­boratorilor muzeelor din a­­ceastă parte a țării, intere­sează atît pe specialiști, cît și publicul larg. Din cuprinsul volumului spicuim : „Complexul de cetăți traco - getice (VI — III î.e.n), de la Stîncești — Botoșani“ (Adrian C. Flo­­rescu și Simion Bata), „A­­șezarea dacică de la Siliș­tea Scheii“ (Grigore Foti), „Drumurile „tătărești“ în lumina descoperirilor ar­heologice din județul Su­ceava“ (Alexandru Vasiles­­cu), „Aspecte din lupta pentru Unire în vechile ju­dețe Fălticeni, Dorohoi și Botoșani“ (Nicolae Cori­­van), „Așezarea omenească de la Suceava din sec. al XIV-lea în lumina cercetă­rilor arheologice“ (Mircea D. Matei și Octav Monora­­nu). SEMINȚE $1 CIMPII Ne apropiem de semin­țe cu emoție lirică, fer­­mecați de vitalitatea lor miraculoasă. Probabil că va fi întotdeauna așa, su­fletul nostru va fi mereu copleșit de vibrația lor puternică, în semințe e­­xistînd o uriașă cantitate de încredere și de bucu­rie. Suntem­ intr-un timp al semințelor rodnice, pro­iectate generos in realita­tea febrilă a acestui în­ceput de toamnă. Rotirea largă a semă­nătoarelor, ieșite in zori la capăt de țarini, aroma învăluitoare a pămîntului tomnatic, sonora rostogo­lire a boabelor arămii de grîu în recipiente meta­lice sînt elemente pe care le aflăm pretutindeni. La Zamostea, la Moara, la Dumbrăveni. Am descoperit însă, re­cent, semnificația, liniile de forță ale anotimpului, și în geometria austeră a unor încăperi cu rafturi și‘ vase de sticlă,‚ cu stră­chini rotunde de marmu­ră, cu termostate ’ și apa­rate Jacobsen. Acolo, pe aria restrînsă, dreptun­ghiulară, a unor­­ mese scînteietoare, își dădeau întîlnire mii și mii de se­mințe de pe toate cîmpi­­ile sucevene. Impresia, foarte concre­tă, că toate cîmpiile au tendința de a se aduna pe aceste mese nu e întru nimic exagerată. In labo­ratorul controlul județean pentru semințelor se concentrează, cu adevă­rat, o mulțime de lanuri viitoare. Ele nu se dez­­­­văluie dintr-un calcul­­ limpede și sumar pe care­­ ni-l înfățișează șeful la­­­­boratorului. La cele apro­­­­ximativ 11 mii tone de­­ sămînță ce se vor folosi­­ în această toamnă pe o­­ suprafață de 37 mii hec­­tare, laboratorul efectu­­­­ează 1.100 probe pentru fi determinarea valorii cu­­­­­ turale și circa 3.000 de a­­nalize parțiale. \ Grija deosebită pentru­­ calitatea semințelor e una­­ din dimensiunile esenția­­­­le care definesc în toam­­­­na aceasta viața cîmpii­­­­lor. Iar laboratorul pentru­­ controlul semințelor adu­­l­te, în acest sens, cu o­­ neostenită rampă de lan­­­­sare. ^ Intr-un neîntrerupt d­r-­­ GEORGE SIDOROVICI '" (Continuare in pagina a Hl-a) j ---------------------------1 In acest număr: OSCILAȚII PE DIAGRAMA RESPONSABILITĂȚII În pag. 3 • CONTRAPUNCT • SPORT • DIALOG În pag. 2 în pag. 2 în pag. 3 ------------------------------------------- - ■ [UNK] [UNK] 1 --------------------------------------------­ \ Economii la prețul de cost Mecanicii și fochiștii de la De­poul C.F.R. Cîmpulung Est­ ur­măresc, în mod deosebit, în acti­vitatea pe care o desfășoară, rea­lizarea unui important obiectiv­­ și anume diminuarea continuă cheltuielilor de producție. Pe lun­a gă gospodărirea cu grijă a com­bustibilului și a lubrifianților, la aceasta concură și remorcarea u­­nui număr mare de trenuri cu to­naj sporit. In luna septembrie, în decurs de 10 zile, au fost remor­cate alte 6 trenuri al căror tonaj a fost cu 3.400 tone mai mare fa­ță de cel normal. Măsurile stabilite pentru reduce­rea cheltuielilor, acțiunile între­prinse în acest scop au permis ca, de la începutul anului și pînă în prezent, să se realizeze economii la prețul de cost, in plus față de nivelul planificat, în valoare de 850.000 lei. CONSFĂTUIREA JUDEȚEANĂ A CADRE­LOR MEDII SANITARE Astăzi, la Spitalul unifi­cat din municipiul Sucea­va, se vor desfășura lucră­rile consfătuirii județene a cadrelor medii sanitare. Or­ganizată de către filiala Suceava a U.S.S.M. și di­recția sanitară, această manifestare științifică va avea ca temă „Rolul cadre­lor medii în investigațiile paraclinice“. Programul con­sfătuirii va cuprinde pre­zentarea a trei referate și opt comunicări de speciali­tate. Instantaneu la expoziția de artă plastică a Dimitrie Loghin, deschisă la Casa de cultură piului Suceava pictorului a municl- 1 o LA BUZĂU a început turna­rea fundațiilor unui nou obiectiv industrial — primul din zona de vest a orașului: întreprinderea de prefabricate din beton - armat* a nărni­r­­i curs­ui ro­t­i­i ... anul viitor, de circa­ 100.000* metri cubi. Noua întreprindere se în­scrie în procesul intens de indus­trializare pe care îl cunoaște ora­șul Buzău in ultimii ani. • A ÎNCEPUT producția în noua hală de prelucrări mecanice și montaj a Fabricii de rulmenți din Bîrlad. Ocupînd o suprafață de aproape 13.000 m.p., noua con­strucție, prima din cele prevăzute în planul de extindere a cunos­cutei Întreprinderi, a fost dotată cu mașini și utilaje de înalt ni­vel tehnic, cu un flux tehnologic perfecționat. 0 CONSTRUCTORII de utilaj petrolier de la Uzina „1 Mai“ — Ploiești au realizat primele moto­­pompe de 030 C.P. și dispozitive de avansare automată pentru in­stalația F — 125. Noile agregate, destinate forajului sondelor pînă la adincimi de 2.500 metri, asigu­ră o viteză sporită de lucru — în condiții diferite de climă și șan­tier, și o mai mare siguranță în foraj. C LA UZINELE „Tractorul“ din Brașov a intrat în funcțiune un cubilou de 12 tone. Proiectat și construit in uzină de specialiștii întreprinderii, el are o producti­vitate care îl situează la nivelul celor mai moderne agregate de acest fel. Procesul tehnologic este complet mecanizat și automatizat, fiind dirijat de un singur munci­tor cu o calificare ridicată. 0 DE LA ÎNCEPUTUL anului, la uzina „Electroputere“ din Cra­iova a fost asimilată fabricația a 3­ tipuri de transformatoare elec­trice de forță, jumătate dintre a­­cestea fiind destinate exportului. Un sfert dintre tipurile și varian­tele de transformatoare incluse in nomenclatura de fabricație a în­treprinderii pe anul în curs sunt produse pentru prima oară in uzi­na craioveană.­­ LA ÎNTREPRINDEREA de po­duri metalice și prefabricate de beton din Pitești a intrat în func­țiune o nouă linie tehnologică pen­tru producerea de containere me­talice tip C.F.R. Containerele de acest fel au avantajul unei etan­șeități superioare și a unei ma­nipulări ușoare. Ele vor înlocui treptat pe cele din lemn utilizate pînă acum de calea ferată în trans­portul unor mărfuri.

Next