Zori Noi, ianuarie 1970 (Anul 23, nr. 6858-6881)
1970-01-29 / nr. 6879
ZORI NOI IN PAGINA 2 D „Dragii noștri ascultători, ne aflăm cu microfonul radioreportajului nostru cîteva din punctele de lalacru ale șantierului TCMM (cu sediul la Frasin). Suntem prezenți la lotul Broșteni. Ce peisaj tulburător ! Apele Bistriței se zbat în matca lor milenară, evocind legende. Pe aici, poznașul de Nică a dărîmat bojdeuca Irinucui, cea cu caprele. . . cu scabie . . . Aha. . . dar stați puțin. Scuzați că lăsăm deoparte „Amintirile din copilărie“, dar avem o realitate crudă în față : chiar aci, în incinta șantierului, am descoperit 89 de uși depozitate pe pămîntul golgoluț, deși magazia de alături e chiar foarte goală. Ușile au prins mucegai, o ciupercă necomestibilă, care mănîncă lemnul. Atențiune ! Am descoperit și metal: o mulțime de colaci de fier-beton, azvîrliți care încotro, ca la aruncarea cu discul. Șeful lotului trebuie să fie mare campion !. . . Hei, rup ! Știț ce-am făcut ? Am ridicat greutăți, pentru că sub deșeurile de fier vechi, (pentru I. C. M.) am găsit alte rotocoale de fier - beton. . . „Colac peste pupăză — zice șeful. Cine v-a adus ? Numai dv. lipseau, n-aș mai fi conducător aici, să nu mai fiu. . ★ „Continuăm reportajul nostru fonic chiar din incinta depozitului central din Frasin. E o vreme splendidă, cît vezi cu ochii. Nu tu ploaie, nu lapoviță, nici pic de ninsoare. De-ar ține-o așa, maestre Topor! De-o fi să mor, de cord mă prăpădesc ! Mă doare inima de utilajele astea care se distrua sub cerul liber : 20 de aeroterme (84.000 lei), 51 de ventilatoare (86.000 lei), 3 baterii de încălzire. Unele au înfruntat urgiile meteorologice timp de peste 365 de zile. Auziți, oameni buni ! In timp cît pămîntul s-a rotit în jurul soarelui, nici un slujbaș cu leafă bună (o fi avînd și spor de șantier !) nu s-a gîndit să se rotească în preajma mașinăriilor astea nevinovate. Bietele, și-au schimbat culoarea spre maro (pronunțați rugină) și își pierd vopseaua. Noi ne înnegrim văzînd atita pagubă, simțim că ne sare smalțul de atîta supărare. După ce am străbătut cîțiva kilometri, depozitul lotului Tarnița ne primește cu o .. . piramidă de 80 de paturi metalice ruginite. De mic copil, Ștefan Pavel, șeful lotului, a avut fobia metalului lucitor. Văzînd paturile, a hotărît să le lase afară, în umezeală pînă ar rugini ca frunza din vii. Și, în definitiv, mai filozofa dînsul, „fierul rău nu piere“. . . — Păi, de ce e fierul rău ? întrebăm noi. — Ce e altceva dacă nu rezistă la niște intemperii ? Noi nu mai continuăm, că ar ieși un dialog absurd, trăznit. . . ★ In sfîrșit, cuprinși de nostalgii, am poposit și la șantierul exploatării miniere Leșu Ursului. Ne înconjoară un peisaj de basme : apa pîrîului din apropiere susură încetișor, peștișorii aurii dau din codițe. . . Vai nouă! Am spus basme ?. . . Povești și mai multe nu ! Peștii se gudură și sînt voioși pentru că au unde se ascunde de undițari. In vadul apei se află prăvăliți 52 de vagoneți C.U.T. (peste 54.000 lei). Șeful depozitului, Aurelian Ungureanu, aruncă o ancoră ca să prindă o roată de oțel. — Apa trece, vagoneții râmîn — monologhează el. — Trece, trece, dar valorile astează. . . mii, că le-a acoperit mîlul. Le-or descoperi strănepoții noștri și s-ar minuna : „Măi, aici e șantier. . . arheologic, nu glumă!. . .“ învelite cu albăstrimea cerului și azvirlite ca în cimitirul de fierărie au mai fost descoperite 980 de dulapuri metalice pentru vestiare (134.384 lei) pe care, intr-un an, rugina nu le-a putut mînca decît în proporție de 50 la sută, 5 aparate CITAC 6000, 6 electromotoare 75 kw., un polarograf H.C. 102 (peste 46.000 lei) ; ultimul a fost atît de hușit, incit i s-au rupt butoanele de voltaj, etalonare, sensibilitate; probabil , a fost confundat cu o cămilă de povară și. . . s-au stivuit lăzi peste el! Colegul meu de emisie mă întreabă: — Ce spui că le-ai face celor vinovați ? — Le-aș pune peste televizoarele proprii câte un bolovan de 5 tone, tocmai în timpul mondialelor de fotbal. Printre altele, am mai zărit aici și o ladă descoperită, cu 3 aparate vacometre cu carcasele sparte. Prospectul lor scrie, negru pe alb, că trebuie să fie protejate împotriva prafului și păstrate în încăperi cu temperatură constantă. Ce să facă oamenii, dacă praful s-a ales de ele și afară nu-i ca înăuntru ?... . . . Sunt prezenți, în fața microfonului nostru, tovarășii mari șefi ai șantierului : Valeriu Ungureanu (director), Irimia Catargiu (inginer șef), David Pînzaru (contabil șef). Țin să răspundă toți în cor, pentru a ne economisi timpul emisiei. (Ce autocritică o să mai fie !. . .). — In general, noi suntem foarte optimiști. Fotbaliștii se vor consacra sigur: „Auziți, iubiți ascultători! Știți ce înseamnă. . . buștean ? Aia e !. . .“ (P.S. Sîntem informați că în urma incursiunii noastre fonice, pe șantiere s-au luat măsuri : au fost adăpostite utilajele, s-a revopsit ce era ruginit etc. Excelent ! Data viitoare ne ducem cu bidinele, mături, aspiratoare și tulumbe. Rezolvăm pe loc !). VICTOR MICU C lTE 5 TONE PE TELEVIZOARELE DUMNEALOR!... (RADIOREPORTAJ CU MULT SONOR, CA SA SE AUDA) ! FOILETON UTARE CA FIERUL ... I* IUTE CA OȚELUL “ b! O verificare efectuata LI J de Direcția teritorială H iz de control și revizie a LI a stabilit că la Combinat 1 titul de celuloză și hirtie LI 1 din Suceava se găsesc n „ utilaje tehnologice des- LI 1 tinate investițiilor, in jl ii valoare de citeva mili- LJ [toane de lei, dar care 1*1 lej stau nefolosite de multă LI J vreme. La data contra j"] iilului, multe dintre aces LI 1 tea erau uitate ca niște Jiri cenușărese, pentru că LJ 1 banii investiți în ele N _ n-au clopoței să sune în LI j urechile celor care le-au |"| TM repudiat. Un pod rulant LI J de 5 tone era azvîrlit la |"| I un loc cu fiarele vechi, LI LI acoperit de rumeguș și [1 ] deșeuri. Cu alte cuvinte, U neglijența se dovedește [1 ]mai tare ca. . . fierul. LI Noi nu vrem decit mă [" 0 sub iuți ca otelul. LIn □„POVARA“ a ILEGALITĂȚILOR... Recent, ofițerii de miliție n din cadrul I feroviare au transporturilor a efectuat un CLI control pe ruta Rădăuți — fiz. Futna. Au fost prezenți și delegați ai regionalei C.F.R. » Iași. în final, după apreciearea celor care au întocmit raportul de concluzii, bine lanțul contravențiilor ar fi fost „fructuos“ : 22 de paasageri găsiți fără bilete de fi călătorie și 17 călătorind la clasa I, deși aveau bilete n pentru a II-a . Cu alte cuvinte, în zilele obișnuite, pe aici locomotiva gifîie trac- nu tind „povara ilegalităților“ și FIUL. . . PIERDUT O Lucrători ai miliției JJ l-au arestat pe infractororul Ilie Urian (zis Lili), originar din Bacău. Deși reîn vîrstă de numai 20 de ani, a intrat cu un ca T Dzier bogat în atenția organelor de urmărire . a vagabondaj prin multe localități, furturi la Moldova Nouă și Suceava, escrocherii la Adjud și l D Bacău. In orașul nostru a deposedat de îmbrălacăminte familii din două blocuri. Mai interesant e faptul că individul provine dintr-o familie care J □ știe ce înseamnă respectul pentru lege : tatăl său este, nici mai _ mult nici mai puțin, decît procuror. Nu price _ pem cum de a reușit y J să-și. . . piardă fiul. — O rubrică realizată de “ VICTOR MICU De canaaaacîl Q D v Toată atenția noastră, îndreptată spre valorificarea rezervelor din cooperativa agricolă (Urmare din pagina I) cu inginerul șef al cooperativei, tovarășul Petre Săveanu, privitor la structura culturilor din unitate, a rezultat că introducerea prin plan, atît în 1968 cît și în 1969, a 30 hectare și apoi 50 hectare de muștar, nu a adus nici un venit, ci, din contra, s-au făcut cheltuielii în plus cu lucrarea pămînntului și semănatul suprafeței respective. Calculînd, în condițiile terenurilor din Voitineil, că pe suprafața de 50 ha, s-ar cultivat cartofi și ar fi dat fie și și numai 8.000 kg. la hectar, ar fi rezultat o producție de 400 tone care, valorificată cu 0,60 lei kg., ar fi adus un venit suplimentar celor obținute real de cooperativă, de 240.000 de lei. Și această sumă nu-i de loc neglijabilă. Dacă s-ar fi cultivat un, la o producție de numai 3.000 kg. fibre la hectar, plusul de venituri s-ar fi ridicat cam la aceeași sumă. Iată de ce direcția agricolă, obieritînd judicios planul în acest an, nu a mai atribuit cooperativei cultura de muștar. Cu atît mai bine venită este măsura ce se va lua ca, începînd cu anul viitor, să nu se planifice decît sarcinile de plan ce privesc producția destinată fondului central. La Golănești, cultura de bază este cartoful. Și este firesc să fie așa. Desigur, cultivarea a 280 ha. nu-i un lucru ușor, mai ales că cel puțin 80 ha. teren au o fertilitate naturală mai scăzută. De asemenea, producțiile obținute la porumb în ultimii ani ne obligă ca și în acest an agricol să-i acordăm toată atenția. Iată de ce, în urma hotărîrilor luate în organizațiile de bază și în adunarea generală, zilele acesteia în cîmp se desfășoară o autentică întrecere între brigăzi pentru fertilizarea ogoarelor. La zi, s-au transportat aproape 2.000 tone gunoi de grajd. Pentru cartof, sunt condiții de a asigura cîte 500 kg. îngrășăminte pe bază de azot, fosfor și potasiu, care vor contribui în bună măsură la realizarea producției planificate. In zootehnie, graficul întocmit pe zile, decade, luni și trimestre se urmărește cu multă răspundere. Se prelimină cu certitudine obținerea a 200 hl. lapte - marfă, față de 140 hl. planificați pe luna ianuarie. Grijă deosebită acordăm asigurării efectivelor planificate la taurine și, în special, la vaci de lapte, care vor trebui să crească cu 70 capete pînă la finele anului, reprezentând un procent, din total efective, de 57 la sută. Pentru aceasta, cele 60 de juninci, din care 20 sânt deja montate, se vor bucura de un regim preferențial, fiind un nucleu deosebit de valoros pentru împrospătarea turmei de bază. în acest an, prin introducerea noilor norme de muncă și forme de organizare, vom reuși să înlăturăm multe neajunsuri din economia cooperativei agricole Gălănești. Aceasta, cu atît mai miult, dacă avem în vedere faptul că, în anul trecut, brigada a II-a a realizat, la cartofi, 17.000- 18.000 kg. tuberculi la hectar, în timp ce brigada a III-a — doar 9.000 kg. la hectar. Diferența de produse nu surprinde, deoarece, la aceasta din urmă, alături de greutățile provocate de climă s-au adăugat și cele de proastă organizare, datorate muncii necorespuunzătoare prestate de brigadierul P. Racoviță și care au dus la demobilizarea cooperatorilor, la plecarea acestora în alte locuri de muncă. De aici repercusiunile arătate în diminuarea producției. Sîntem nevoiți să arătăm deschis, și de această dată, așa cum am mai făcut-o și în alte ocazii, că atitudinea acelor cooperatori care au dat bir cu fugiții în fața unor greutăți provocate de condiții naturale nefavorabile, este total greșită. Și acest lucru îl dovedesc cel mai bine rezultatele obținute, în aceleași condiții, de brigăzile în care organizarea muncii și regulile agrotehnice au fost respectate. Pornind de la necesitatea îndeplinirii întocmai a tuturor sarcinilor care revin cooperativei agricole Gălănești, comitetul comunal de partid, prin organizațiile de bază din C.A.P., va milita activ ca, prin consecvență și operativitate în aplicarea măsurilor noi, hotărâte de conducerea superioară de partid, acestea să-și arate cît mai repede roadele. Disciplina în muncă duce la mărirea substanțială a veniturilor (Urmare din pagina I)sese găsită bună pe aceste 20 hectare. La cultura anului, pierderile înregistrate, tot datorită slabei participări la muncă a cooperatorilor, se ridică la o sumă și mai mare și anume la peste 375.000 lei. Iată calculul : noi trebuia să obținem de pe cele 120 hectare cultivate cu in, la o producție de cel puțin 3.000 kg. tulpini la hectar, 360 tone. Prețuite la 1,25 lei kilogramul, socotit la categoria a III-a, s-a realizat, din valorificarea a numai 160 tone recoltate, doar 144.000 lei, cu o diferență în minus de 200.000 kg. x 1,25 =306.000 lei. Cauza nerealizării constă în recoltarea mult prea târzie a anului, cînd acesta a fost mult depreciat. Restul de 20 ha, nici măcar n-a fost recoltat, rezultând, de aici, o pierdere de 75.000 lei. Iată că dintr-un singur calcul rezultă un minus la valoarea totală a fondului de consum de 375.000 lei numai de la această cultură și care ar fi adus cel puțin 2,50 lei în plus la fiecare zi . muncă. Am ținut să arăt aceste cîteva neajunsuri, pentru a demonstra tuturor cooperatorilor de la noi din Drăgoești cît de greșită este atitudinea unora de a nu lucra conștiincios terenul, de a nu depune tot interesul pentru aplicarea întocmai a regulilor cerute de agrotehnică. Rezervele de producție și, deci, de venituri au fost mari în anul 1969. Prin disciplină și muncă corectă din partea tuturor cooperatorilor, noi am fi obținut cu siguranță o zi - muncă evaluată la cel puțin 17 lei, în loc de 12 lei cît s-a realizat. Trăgând învățăminte din cele petrecute în 1969, cu prilejul adunării generale avute recent, și în care s-au discutat probleme de organizare și s-au aprobat normele, cooperatorii au hotărât ca anuil 1970 să fie an de mare progres pentru cooperativa noastră. Personal, voi munci în așa fel încît această dorință a tuturor să se realizeze. Magazinul alimentar de pe strada Mihlail Viteazul. Oria 14,05. Opt persoane așteaptă la raionul de lactate - preparate de carne și cinci la pline. Nu servește nimeni. Vinzătoarele au dispărut. Obișnuiții magazinului își dau cu părerea : „Or fi, ca de obicei, in spatele draperiei, în magazia de mină. Așa procedează mai întotdeauna. Abia după ce se formează un șir respectabil, apar și ele și încep să servească“! După un timp, apare tovarășa Georgeta Murea, cu cîteva pîini intermediare. Se așează în raft peste celelalte și se ocupă de primul cumpărător, apoi fie al doilea. Cineva o întreabă de prezența celeilailte vînzătoare. — Vine acum sună răspunsul. Trec mai bine de zece minute. In fine, Veronica Veșniciiuc intră pe ușa magazinului cu o pungă de circa două - trei kilograme în mină. Se oprește puțin la piine, vinzătoarele șoptesc cîtva timp și stabilesc o motivare : — Am fost după bani mărunți — i se spune unui cetățean, revoltat că a trebuit să aștepte atâta vreme. Minciuna era evidentă. In grabă, Vinzătoarele n-au reușit să ticluiască una cît de cît credibilă. Banii mărunți nu se aduc în pungi de două - trei kilograme și nici de la o altă alimentară. Scena descrisă s-a petrecut într-un magazin pe al cărui perete citim următorul anunț : „Stimate consumator, tinerii din această unitate participă la concursul CEA MAI BUNA SERVIRE. Vă rugăm să ne sprijiniți în această acțiune prin sugestii în ceea ce privește : 1. modul în care ați fost servit ; 2. dacă atitudinea lucrătorului fost corespunzătoare ; 3. modul de prezentare și deservire a mărfurilor ; 4. calitatea mărfurilor vîndute ; 5. alte aspecte care să ducă la ridicarea calității muncii tinerilor noștri lucrători. Vă mulțumim“. Să ne conformăm. Primelor două puncte le-am răspuns relatîind prezentul instantaneu. Pentru penultimul , la respectivul magazin se poate cumpăra, aproape întotdeauna, pline veche și smîntână acidulată. La punctul cinci sugerăm personalului magazinului, specializat în efectuarea celor patru operații aritmetice, să înmulțească minutele în care absentează de la tejghea cu numărul persoanelor care așteaptă la rând. Produsul exprimă atitudinea lor față de muncă și de cumpărători, contribuția adusă la „cea mai bună servire“. Totodată, solicităm conducerii C.C.L. Alimentara să treacă mai des pe la respectivul magazin, de altfel foarte bine amplasat, să constate nemijlocit deficiențele și să aplice măsuri disciplinare radicale. M. FLOREA Instantaneu comercial Blocuri de locuințe la Fălticeni Foto : D. VINTILĂ WETI ElIOKK» • • Președintele Consiliului popular al comunei Forăști, tovarășul Vasile Scutaru, ne-a sesizat, după ce în mai multe rânduri a intervenit la Direcția județeană de poștă și telecomunicații, asupra modului defectuos în care-și desfășoară activitatea oficiile poștale care deservesc comuna, fapt ce face ca mandatele poștale, corespondența să parcurgă drumul expeditor - destinatar, in multe cazuri, săptâmîni întregi. Presa cotidiană devine și ea săptămînală pînă cînd ajunge la abonați. Pentru a ne edifica asupra situației, ne-am adresat tovarășului Octavian Grosu, directorul Direcției județene de poștă și telecomunicații. — Cunoașteți felul în care se desfășoară activitatea serviciilor poștale în comuna Forăștii ? — Să controlez procesul verbal al ultimei revizii. Nu cunosc să fi avut sesizări, care să indice defecțiuni în munca poștală de acolo. — Ce oficiii deservesc comuna și în ce mod ? — Comuna aparține de un singur oficiu — agenția Oniceni — unde poșta este trimisă cu mașinile I.T.A., după cartare, de la Fălticeni. — Redacția a fost informată că serviciile poștale sânt asigurate, în comună, de trei oficiui : Dolhești, Drăgușeni și Oniceni, fapt ce creează numeroase încurcături : corespondența, mandatele poștale fac naveta de la Fălticeni la Drăgușeni și retur, apoi la Dolhești etc., navetă care se traduce prin decalaje de săptămâni între data expedierii și data înmînăriii lor. In trimestrul III al anului trecut, au fost sesizați (cu revenire în trimestrul IV) asupra situației și reprezentanții dv., care au stabilit veridicitatea sesizării, au convenit, împreună cu organele locale, să se pună la dispoziție un local pentru înființarea, la centrul de comună, a oficiului poștal. — Da. Nu este singurul caz în care o comună este deservită de mai multe oficii poștale. Noi ne străduim să înființăm oficii pe structura teritoriului. La Forăști, oficiul trebuia să ia ființă la începutul acestui an, însă anumite cauze obiective ne-au împiedicat să finalizăm acțiunea. O voim face pînă la sfârșitul trimestrului I a.c., înființând oficiul care va cuprinde activitatea de poștă și telecomunicații de pe raza administrativă a comunei, ceea ce va duce, nemijlocit, la îmbunătățirea deservirii populației. Așteptăm concretizarea promisiunii CARMINA MANOLACHE Și De curând, 3« de familii din Vatra Damei s-au mutat in apartamentele proprietate personală din noul bloc de pe strada „Unirii“. Acestea se adaugă unui alt important număr de locuințe noi pe care și le-au construit diverși locuitori ai orașului. PI Prin crearea unor condiții tehnice corespunzătoare, locuitorii orașului Vatra Dornei, recepționează în prezent, în condiții optime, emisiunile studioului de televiziune. Faptul e demn de consemnat și printr-o cifră care, de la o zi la alta, crește. In 4—5 săptămini, domenii și-au cumpărat și instalat peste 600 televizoare. Stadionul din localitate e în curs de reamenajare. Dotările constau din vestiare, club, magazii alte dependințe. împrejmuirea lui conformă cerințelor rămâne, totuși, o necesitate. SPORT • SPORT :....—■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]....... ------------ La Suceava --------—LOTUL NATIONAL MASCULIN DE VOLEI Acum citeva zile, In holul hotelului „Balada“ l-am întâlnit pe Tănase Tănase, antrenorul echipei masculine de volei a țării noastre. — In concediu ? — Nu — mi-a răspuns — cu lotul la pregătire. — La Suceava ? — Da ... E multă liniște aici, există o sală de antrenamente care îmi convine de minune. Douăzeci de zile, cît stăm în această frumoasă localitate, avem suficient timp, cred, pentru omogenizarea, refacerea și rezolvarea unor probleme de ordin tactic ale echipei noastre. ■— Cine a făcut deplasarea ? — Mai întâi să vă spun cine lipsește din lot. Udișteanu, Tîrlici, Rauch și Orosz sunt studenți la cursurile de zi și nu au putut răspunde prezent la apelul meu. De asemenea, Dragan și Dodoi nu au sosit încă la lot. Ei vor veni, însă, în următoarele zile. Sunt, în schimb, la Suceava, Schreiber, Iorga, Stamate, Bartha, Crețu, Stoianu, Duduciuc și Costea. — Vorbeau de omogenizare... — Da, pentru că unii din componenții lotului au fost la tratament, la Herculane. O anumită perioadă, ei nu au mai jucat. Pregătirea fizică generală va fi urmată de două meciuri internaționale pe care le vom susține aici, la Suceava, cu o echipă de club din Republica Populară Bulgaria. — Care sunt obiectivele imediate și de perspectivă ale echipei noastre reprezentative de volei ? — ... Dorim calificarea pentru Olimpiada de la München. Aceasta în cazul în care la campionatele mondiale de volei, ce vor avea loc în toamna acestui an la Sofia, nue vom clasa în rîndul primelor cinci formații din lume. Avem de aparat și un prestigiu: vicecampioni mondiali. Sîntem totuși. Este adevărat că, in ultimul timp, nu am obținut rezultate prea bune în competiții oficiale, dar . . . ne trebuie un loc între primele cinci, la Sofia. — Se pare că, intr-un fel, ați luat-o de la capăt cu echipa națională de volei. De aceea, priviți foarte atent și cu grijă formarea unui lot tânăr, care în următorii ani să atingă o valoare ridicată. — Da. Vom primi în lot cîțiva jucători talentați de la echipa de tineret. Și dacă-i vorba de perspectivă, abia atunci vom ținti — ca acum cîțiva ani — la titlul suprem.. — Acum nu ? — Deocamdată vrem calificarea pentru olimpiadă. Cred că nici nu se poate mai mult. — De ce ? — Nu mai avem echipa de volei de acum cîțiva ani. Suntem în formare. Nu mai avem valori deosebite. Vă amintiți, desigur, de jucători ca Ștefan Roman, Jan Ponova, Horațiu Nicolau. Ne trebuie jucători de felul acestora. Nu-i avem încă, în aceste condiții, ne profilăm pe omogenizarea echipei. Noi nu avem aceeași forță în atac ca acum cîțiva ani, de aceea folosim jocul combinativ sau, cum îi spune publicul, fantezist. Ne punem însă mari speranțe în tinerii veniți la lot, care — ca de altfel membrii echipei naționale toți — sînt foarte serioși, dornici de afirmare, cu poftă de lucru. Sperăm ca în timpul petrecut la Suceava, precum și în urma antrenamentelor ulterioare pe care le vom face la București, să ajungem la un stadiu pregătire acceptabil, pentru de ne prezenta la valoarea recunoscută a voleiului românesc la competițiile care urmează : Balcaniada de la Atena și campionatele mondiale de la Sofia — competiții care vor avea loc în acest an. — Vorbeați de două meciuri internaționale pe care le veți susține la Suceava. — Ele vor avea loc în zilele de 12 și 14 februarie. — Ce părere aveți despre echipa locală de volei ? — Echipa de aici, care activează într-una din seriile B ale diviziei naționale de volei, poate profita din plin de prezența lotului, a celor mai buni jucători de volei din țara noastră, urmărindu-i pe aceștia la antrenamentele zilnice, desigur, aceasta va contribui la stimularea lor în ce privește activitatea sportivă de performanță, și cred că prezența noastră la Suceava va fi o bună propagandă pentru acest frumos sport care este voleiul. C OPRIȘIU Echipa Școlii generale nr. 4 din Cîmpulung, clasată pe locul III in campionatul județean de handbal * r \\s \ \\\s s ȘAH Șahiștii din județul Suceava vor lua startul în cea de-a doua etapă a campionatului republican (optimi de finală), la care vor participa jucătorii calificați în etapa șaisprezecimi de finală, cărora li se vor adăuga șahiștii de categoriile I și a II-a. In grupa de la Gura Humorului, concursul a început. Printre participanți se numără și Emil Altman, Nicolae Roșea, șahiști de categoria I. La Suceava, întrecerile vor începe la 1 februarie. Aici vor fi constituite patru grupe cîte 12 jucători fiecare. a Pe lingă cunoscuții și consacrații Andrei Ghilea, Corneliu Mitrofan, Traian Voronca, Ananie Colina, Nicolae Doroftei — toți jucători de prima categorie — vor debuta și tinerii șahiști Ion Paraschineț (campionul județean de juniori) Florin Urian, ambii compiponenți ai cercului de șah de la Casa pionierilor din localitate. Etapa optimi de finală se va încheia pe 15 februarie. Primii doi jucători din fiecare grupă vor participa la etapa sferturi de finală, ce se va desfășura în municipiul Suceava în cursul lunii aprilie 1970. De la DIETER KLOSTERMAN secretarul comisiei județene de șah TENIS Recent, în sala de gimnastică a Liceului din Siret s-a desfășurat campionatul pe școală la tenis de masă. La acest campionat au participat peste 30 de elevi din clasele IX—XII. Pentru buna desfășurare, concurenții au fost împărțiți în două serii, iar sistemul de desfășurare fost cel eliminatoriu, în trecerile au fost viu disputate mai ales în semifinală și finală. Campionatul pe școală la tenis de masă, pe anul școlar 1969/1970, a fost cîștigat de elevul Malinovschi Liviu, din clasa a X-a C, care în finală l-a învins pe Zebreniuc Ioan. Elevilor clasați pe primele trei locuri li s-au oferit premii în obiecte sportive și diplome. Prof. N. MAIDANIUC Șiret I___ 4I i r I, f i