Zori Noi, ianuarie 1970 (Anul 23, nr. 6858-6881)

1970-01-14 / nr. 6866

Proletari din toate țările, iniți-va­l Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIV Nr. 6866­­ miercuri 14 ianuarie 1970 4 pagini 30 bani Plenara consiliului Uniunii județene a cooperativelor agricole Ieri, la Suceava, a avut loc plenara consiliului uniunii ju­dețene a cooperativelor agri­cole de producție. La lucrările plenarei au participat tovarășii: Emil Bobu, membru al C.C. al P.C.R., prim - secretar al comi­tetului județean de partid, pre­ședintele comitetului executiv a­l consiliului popular jude­țean, Alexandru Iliescu, mem­bru supleant al C.C. al P.C.R., secretar al comitetului jude­țean de partid, Tudor Done și Ștefan Panaîtu, secretari ai comitetului județean de partid, Nicolae Morariu, prim-vicepre­­ședinte al comitetului execu­tiv al consiliului popular ju­dețean, alți membri ai comite­tului județean de partid și ai comitetului executiv al con­siliului popular județean. La primul punct al ordinei de zi, tovarășul Emil Bobu, prim-secretar al comitetului județean de partid, s-a referit la principalele măsuri adopta­te de conducerea partidului pentru dezvoltarea multilate­rală a agriculturii cooperatis­te, a întregii economii națio­nale. Subliniind hotărîrii Consiliului importanța Uniunii Naționale a Cooperativelor A­­gricole de Producție cu privire la perfecționarea organizării, normării și retribuirii muncii, vorbitorul a arătat că în urma trecerii agriculturii cooperatis­te sub conducerea directă a partidului a devenit o necesi­tate ca în funcția de președin­te al uniunii județene a coo­perativelor agricole de pro­ducție să fie ales un secretar al comitetului județean de partid. Plenara consiliului uniunii județene a cooperativelor agri­cole de producție a hotărît eli­berarea din funcția de preșe­dinte a tovarășului Nicolae Vlad și a ales ca președinte pe tovarășul Tudor Done, se­cretar al comitetului județean de partid. In legătură cu trecerea lor în alte munci, au fost eliberați din funcțiile avute și din ca­drul biroului executiv tovarășii Eduard Gafițeanu, Emanoil Dreer, Constantin Cernescu, Traian Gurguță, Ion Hladiuc și Mihai Căldăruș și au fost aleși noi membri ai biroului execu­tiv. Din componența acestuia fac parte tovarășii Tudor Done — președinte, Nicolae Vlad, Ion Hrenciuc, Nicolae Lupu — (Continuare în pagina a IlI-a) CONSFĂTUIRE DE LUCRU CU CADRELE DIN AGRICULTURA JUDEȚULUI Incepînd de ieri, la Suceava au început lucrările unei con­sfătuiri de lucru cu cadrele care răspund de activitatea din agricultura cooperatistă a județului nostru. Participă pre­ședinții și contabilii șefi ai cooperativelor agricole de producție, inginerii agronomi, zootehniști, horticultori și me­dicii veterinari, secretarii co­mitetelor comunale de partid și președinții consiliilor popu­lare comunale din zona coo­­perativizată, cadre de speciali­tate de la direcția agricolă, lu­crători ai uniunii județene a C.A.P., cadre de conducere din unitățile economice și ban­care ce au relații cu coope­rativele agricole de produc­ție. Mai iau parte activiști ai comitetului județean de par­tid și cadre de la Ministerul Agriculturii și Silviculturii și de la Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole de Producție. Consfătuirea se desfășoară pe grupe de lucru, conduse de către membri ai biroului comitetului județean de par­tid. Cu acest prilej, partici­panții au studiat materialele privind organizarea, normarea și retribuirea muncii. De ase­menea, vor fi analizate rezul­tatele economice obținute de agricultura cooperatistă în a­­nul 1969, cî­t și din prima de­cadă a anului 1970. Cu ace­lași prilej, vor fi dezbătute probleme privind stadiul ac­tual al lucrărilor și al produc­ției animaliere, cît și cel al fertilizării terenurilor. Se vor stabili măsurile ce trebuie luate în vederea unei funda­mentări cît mai judicioase a planului de producție pe 1970, cît și a acțiunilor ce vor fi întreprinse imediat pentru rea­lizarea acestuia încă din pri­mele zile ale anului. In cadrul consfătuirii va fi stabilit planul de acțiune re­feritor la popularizarea în rîndul tuturor cooperatorilor a modului de organizare a pro­ducției și a muncii în fiecare unitate, cît și pregătirea adu­nărilor generale de dări de seamă privind activitatea eco­nomico - financiară pe anul 1969, și aprobarea planului de producție pe 1970. Lucrările consfătuirii conti­nuă. Am­ Important obstacol în calea organizării și eficienței — nenominalizarea termei a producției Cit se va produce, în acest an, la I.R.U.M. Vatra­ Doinei, se știe. Se mai știe că planul este superior celui din anul precedent. Nu se cunoaște însă integral ce se va produ­ce, în ce anume sortimente oui lucrări se vor exprima valo­rile dictate cu ușurință de la bi­rou. Acum, la început de an, numai 55 la sută din produc­ția ce urmează a se realiza este miominttalizația. Restul, ca și în anii trecuți, se va com­pleta „pe parcurs“ cu diverse lucrări. Și, tot ca în anii tre­cuți, se vor depune eforturi foarte mari pentru a asigura, cît decit , materialele nece­sare. Vor fi dese perioadele de „asalt“, spre a recupera restanțele din momentele cînd „n-am fost acoperiți cu lu­crări“. Ori unele produse vor face stadii îndelungate în u­­zină, fiindcă lipsește un anu­me material din care să se execute o piesă, mică, drept, dar absolut necesară, e umflînd din nou stocul la producția neterminată. De ce o asemenea situație, care, știe oricine, influențează negativ asupra eficienței eco­nomice ? Ing. Alexandru Ivănescu, directorul întreprinderii : _ Noi depindem de Grupul întreprinderilor de reparații și construcții de utilaje pentru industria lemnului (GIRCUIL București). N-am reușit să re­zolvăm aceste probleme. Sun­tem­ informați, verbal, că vom avea lucrări. Sîntem, însă, în același timp, îngrijorați. Ra­­portînd planul valoric anual la primul trimestru, rezultă că în acest interval trebuie să realizăm o producție de cel puțin 8 milioane. Or, avem comenzi ferme pentru un plan valoric cu ceva peste 2 mili­oane lei. Am informat forul tutelar­­. . . După cum se vede, situația depășește posibilitățile con­ducerii întreprinderii de a in­terveni cu remediile cuvenite. Dar, tocmai de aceea, comite­tul de direcție nu trebuie să se mulțumească numai cu in­formarea forului tutelar. Este nevoie de intervenții repetate, spre a găsi rezolvare tuturor problemelor ivite. Lucrări se vor găsi, dar cînd se vor pro­cura materialele necesare . Căci, pentru asigurarea lor este nevoie de un interval ce variază între 45—100 de zile. Corneliu Nanu, șeful servi­ciului aprovizionare : — Pentru unele materiale, am stabiliți necesarul „pe ghi­cite“, luînd ca bază valoarea de plan. Dar nu există sigu­ranță, aceasta constituind o sursă permanentă de stocuri N. GROZA (Continuare în pagina a IlI-a) La I.M.A. Ilișești, reparațiile la tractoare se fac in flux tehnologic, pe posturi specializate Combinatul de celuloză și hîrtie din Suceava. Ing. Mircea Mitici verifică buna funcționare a in­stalației hîrtie nr. 2 panoului de comandă de la mașina de Foto . I. MlNDRESCU Vizita președintelui Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, în R.S.F. Iugoslavia Convorbiri oficiale BELGRAD 13. — Trimișii spe­ciali Agerpres, Nicolae Iones­­cu și Nicolae Plopeanu, trans­mit : La sediul guvernului federal au început, marți dimineață, convorbirile oficiale dintre președintele Consiliului de Mi­niștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Mau­rer, și președintele Vecei Exe­cutive Federale a R.S.F. Iugo­slavia, Mitia Bibicici. La convorbiri participă, din partea română, Emil Drăgă­­nescu, vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, președinte­le părții române în Comisia mixtă româno - iugoslavă de colaborare economică, Gheor­­ghe Buzdugan, președintele Consiliului Național al Cerce­tării Științifice, Nicolae Eco­­bescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Șan­­dru, ambasadorul României la Belgrad, Grigore Bârgăoanu, vicepreședinte al Comisiei guvernamentale de colabora­re și cooperare economică și tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei con­strucțiilor de mașini, Ion Mi­­ncu, adjunct al ministrului mi­nelor, și alte persoane oficiale. Din partea iugoslavă parti­cipă Stepan Marușici, preșe­dintele Vecei Executive a Pro­vinciei Autonome Socialiste Voivodina, Dușan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă iu­goslavo - română de colabo­rare economică, Anton Vratu­­șa, locțiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Dolje Vogelnik, președintele Consiliului Federal pentru Co­ordonarea Activității Științifice, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la București, Ha­san Șiliak, adjunct al secreta­rului federal pentru probleme­le economice, și alte persoane oficiale. S-a procedat la o amplă tre­cere în revistă a stadiului ac­tual al relațiilor româno-iugo­­slave de prietenie, colabora­re economică și tehnico-știin­­țifică, cele două părți expri­­mîndu-și satisfacția în legătu­ră cu amplificarea constantă a acestor relații. Totodată, participanții la convorbiri și-au concentrat atenția asu­pra evidențierii unor noi po­sibilități de extindere a cola­borării și cooperării în dife­rite domenii de activitate, în interesul și avantajul celor două țări, al întăririi și adîn­­cirii prieteniei dintre popoa­rele român și iugoslave. In continuare, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer și președin­tele Vecei Executive Federale, Mitia Bibicici, au abordat prin­cipalele aspecte ale situației politice internaționale prin prisma dorinței celor două țări de a-și aduce contribuția, alături de toate statele lumii, la opera de cooperare inter­națională, de promovare a pă­cii, la statornicirea unui cli­mat de înțelegere și securita­te, la soluționarea tuturor pro­blemelor pe cale pașnică, pe baza respectării ferme a prin­cipiilor de relații internaționa­le. La aceste convorbiri au participat Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afaceri­lor externe, Vasile Șandru, am­basadorul României la Bel­grad, și Anton Vratușa, loc­țiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, și Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la București. BELGRAD 13 (Agerpres). Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și N. Plopea­nu, transmit­­ la 13 ianuarie a fost semnat la Belgrad acor­dul între guvernul Republicii Socialiste România și guver­nul Republicii Socialiste Fede­rative Iugoslavia cu privire la micul trafic de călători în zona de frontieră. Din partea guvernului român acordul a fost semnat de Eu­gen Luchian, șef de secție la Consiliul de Miniștri, iar din partea guvernului iugoslav, de Franjo Micetici, director în Se­cretariatul federal pentru Afa­cerile Interne. La semnare au fost prezenți Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vladimir Rolovici, adjunct al secretarului de stat pentru afa­cerile externe, și alte persoa­ne oficiale. ­h Ini­ia decadă din acest an: I PRIM SUCCES, DAU ȘI OBLIGAȚII NEONORAIE Evidențele statistice, ex­primând, prin intermediul cifrelor, rezultatul eforturi­lor, priceperii și hărniciei collectivelor de muncă din întreprinderile județului, ne prilejuiesc și consem­năm, la încheierea întîiei decade a anului, obține­rea unor succese de sea­mă. Minerii dorneni își justifică prin fapte noi re­­numele dobândit, de co­lectiv bine închegat, care își realizează cu regula­ritate sarcinile ce le re­vin, obținând în acest in­terval, peste prevederi, 551 tone minereu de man­gan. Un succes de seamă au obținut și minerii de la Leșu Ursului , la sorti­mentele de plumb, zinc și cupru, la care anul trecut notam existența unor mari restanțe, se înscriu, de a­­ceastă dată, depășiri. Aici eforturile se cer concen­trate spre a menține și­­ consolida acest succes, pentru realizarea în conti­nuare, în mod ritmic, zi de zi și decadă cu decadă, a planului, atît la extrac­ție, cît și la preparare. Forestierii, continuînd ac­tivitatea pentru valorifica­rea la un nivel superior a uneia dintre cele mai mari bogății a județului, au obținut rezultate ce se cuvin menționate. Ei au produs, suplimentar, 660 m.c. cherestea de rășinoa­­se și foioase, 5.400 m.c bușteni, 1.590 m.c. lemn pentru celuloză și pentru exploatările miniere, 645 mjp. uși­­ ferestre. Notăm, de asemenea, obținerea peste prevederi a 12 tone lapte praf, 12 tone conserve de fructe, precum și 18 mașini pen­tru forjare, 27 de poliizoa­­re etc. Bilanțul primei decade a lunii ianuarie arată că majoritatea colectivelor de muncă au pășit în noul an bine pregătite sub aspec­tul organizării producției și a muncii, că sunt hotă­­rite să depună toate efor­turile pentru a-și îndepli­ni cu regularitate sarcini­le. Același bilanț arată, însă, perpetuarea unor deficiențe a căror exis­tență se reflectă în înscri­erea unor restanțe. Mine­rii de la Ostra și-au rea­lizat planul la barită flo­tată doar în procent de 83,7 la s­ută. Cauza e de­terminată de neîn­lătura­­rea unor defecțiuni tehni­ce existente la instalația de preparare. In perioada la care ne referim au a­­părut defecțiuni la venti­latorul principal, la ele­vator, iar la calcinate s-a produs avarierea a două benzi. Se constată aici de­fecțiunii și în ce privește reglarea fluxului tehnolo­gic. La separarea baritei de steril nu se realizează concentrația planificată, rezultatele fiind, din a­­ceasta cauză, și sub ra­port cantitativ, sub cele stabilite. Consiliului de administrație al combina­tului minier din Gura Hu­morului îi revine obligația ca, acționînd pentru îm­bunătățirea calității barb­­­ei flotate, să ia măsuri și în vederea asigurării des­facerii acestui produs. Există și alte exemple care arată că producția (Continuare în pagina a II-a) In cadrul Uzinei de reparații auto din Suceava a intrat în funcțiune, la sfîrșitul anului trecut, o modernă stație de acope­riri galvanice. Dotată cu utilaj perfecționat, noua stație permite recondiționarea pieselor auto prin cromarea dură și prin niche­­lare decorativă. Prin aceasta sporește considerabil calitatea repa­rațiilor, se reduce consumul de materiale și piese, scurtindu-se, in același timp, termenele de imobilizare a autocamioanelor aflate în reparație. Eficiența economică — peste 1.500.000 lei a­­nual și importante reduceri la prețul de cost. În județul nostru, „Baltagul" define în privința spectatorilor recordul filmelor de succes Filmul „Baltagul“ se înscrie, în județul nostru, ca cel mai remar­cabil eveniment cinematografic din ultimele luni. Astfel, în noiembrie și decembrie 1969, noua producție semnată de Mircea J.Mureșan și Nicu Stan a fost vizionată, la cele 6 cinematografe pe bandă de 35 mm., de către 70.260 spectatori. In orașul Vatra Bornei, unde, de alt­fel, s-a realizat cea mai mare par­te din peliculă, filmul a fost vă­zut de peste 13.000 tineri și vîrst­­­nici, cifră aproape egală cu popu­lația orașului. La Fălticeni, la proiecția „Baltagului" au asistat 15.000 spectatori. Intrat recent pe ecranele cinematografelor sătești, filmul la care ne referim se dove­dește la fel de solicitat. Noua realizare a cineaștilor noș­tri, în colaborare cu cei italieni, prilejuiește și organizarea unor manifestări adecvate. Concursuri­le gen „Cine știe cîștigă“, simpo­zioanele, medalioanele cinemato­grafice sau literare pun în lumi­nă valoarea reală a peliculei, sub­liniind, în același timp, profunda cunoaștere și asimilare a operei sadoveniene. Remarcabile sunt, în acest sens, acțiunile organizate la Vatra Dornei, Fălticeni, Rădăuți, Cîmpulung­ ș.a. Lipsit de elemente de spectacu­lozitate, proprii filmelor comercia­le, „Baltagul“ deține, în județul nostru, recordul filmelor de mare succes. I.G.O. Suceava, autoarea unui PROCEDEU OR­ICIm (N­ECU) DE REMI­M h PLMLUI De ani de zile, în numeroase ședințe ținute la diferite nive­le sau cu alte ocazii, între­prinderea de gospodărie oră­șenească Suceava constituie unul dintre abonații la critică. Faptele au confirmat, însă, că nu de puține ori critica este însușită formal, numai de o­­chii lumii, că pînă la urmă, tovarășii din conducerea I.G.D. Suceava acționează după bu­nul lor plac. Este cunoscut faptul că nu­mai în asemenea condiții se găsesc „metode de lucru“ și „soluții“ bizare pentru a. . . salva o situație de fapt, încăl­­cîndu-se elementare reguli stabilite de statul nostru în relațiile dintre diferitele unități economice. Chiar și în anul trecut, de pildă, conducerea I.G.D. Suceava a fost averti­zată în repetate rînduri asupra măsurilor ce trebuie luate pentru a asigura realizarea sarcinilor de plan la toți indi­catorii. Dar, și de această dată, s-a recurs la o tactică anacronică. Pentru că, așa după cum rezultă din analiza situației economico - financia­re a întreprinderii, unii indi­catori ai planului pe 1969 s-au aflat sub semnul incertitudinii pînă în ultimele zile ale lunii decembrie. Și, totuși, scadența lui 31 decembrie 1969 găsește această unitate, cu planul rea­lizat. Oare este secretul ? Conducerea I.G.D. Suceava a apelat la metodele sale ori­ginale de a ieși „basma cu­rată". Să exemplificăm cu un singur caz. Cîrad s-a văzut, de pildă, că planul la producția globală e în pericol de a nu fi realizat, s-a găsit un STAS... salvator. Astfel, contabilul șef Dragoș Coroamă și directorul unității, tovarășul Mandache Bilius, s-au gîndit că, așa cum au făcut în atîtea rînduri — cum este cazul încasării con­travalorii căldurii furnizată cetățenilor prin încărcarea a­­cestora și cu pierderile pentru care numai conducerea I.G.O. se face vinovată, sau plata transportului gunoiului mena­jer la unele întreprinderi etc. — pot recurge și de această dată la o formulă ilegală. Este cunoscut faptul că, da­torită consumului paușal de apă potabilă și industrială, la începutul fiecărui an, pe baza unor calcule făcute de comun acord cu beneficiarii, I.G.O. în­cheie un contract cu aceștia în care, între principalele clauze, sunt prevăzute cantita­tea de apă ce va fi livrată și suma de plată. Deci contractul, odată semnat, devine o lege pentru ambele părți, trebuind respectată ca atare. Dar iată că I.G.D. Suceava a înaintat în bancă facturi de plată pen­tru toți consumatorii din muni­cipiu, în care, în mod ilegal, au fost incluse și pierderile de apă de 20 la sută care, zice-se, s-au stabilit conform STAS- ului 1343 din 1966. De fapt, acest STAS este folosit numai ca un paravan pentru a în­casa ilegal bani de la uni­tățile economice din munici­piu. Este vorba, în fond, de o DAN ZAMFIRESCU (Continuare în pagina a II-a) CAZUL GERSTENMAIER O știre lapidară transmisă de a­­genția France Presse readuce in actualitate o afacere poate uitată de multă vreme. Este vorba de „cazul „Gerstenmaier“, al cărui dosar face în prezent obiectul u­­nei anchete de Tribunalul amănunțite ordonate administrativ din Bonn. Doctor în teologie, Eugen Gerstenmaier a făcut o carieră politică strălucită. Timp de aproa­pe 15 ani fără întrerupere, el a fost președintele Bundestagului (al doilea post ca importanță po­litică în ierarhia de stat a Repu­blicii Federale a Germaniei). În perioada sa de ascensiune, Gers­­tenmaier se bucura de o mare in­fluență în cercurile suspuse din Bonn, fiind unul din colabo­ratorii apropiați ai fostului can­celar Konrad Adenauer. Gersten­maier și-a încheiat cariera politi­că la 31 ianuarie a.c., dîndu-și de­misia din înalta funcție parlamen­tară, in urma unei puternice campanii a presei și opiniei pu­blice din R.F.G., ce-l acuzau de abuz. Despre ce este vorba ? In perioada cina ocupa postul de președinte al Bundestagului, Ger­­stenmaier a prezentat statului vest - german o cerere revendi­­cind despăgubiri pentru pretinse privațiuni pe care le-ar fi suferit in timpul nazismului, mai precis: In anul 1938, după ce a trecut exa­menul de docență, i s-a refuzat numirea ca profesor universitar. Cererea i-a fost aprobată și, în consecință, el a Încasat nici mai mult nici mai puțin decit 281.107 mărci, sumă exagerat de mare, după părerea presei, chiar pentru cineva care ar fi suferit cu ade­vărat anumite privațiuni in anii dictaturii naziste. Or, potrivit dez­văluirilor revistei „Stern“ și ale altor publicații din R.F.G., docto­rul in teologie Eugen Gerstenma­­ier deși nu a ocupat catedra la care ar fi avut dreptul să aspire, el a funcționat totuși înainte și in timpul celui de-al doilea război mondial ca referent în conduce­rea bisericii evanghelice — un post important și care a corespuns pe deplin studiilor sale. Indignarea opiniei publice din R.F.G. a luat proporții, după ce revista „Stern“ a făcut o nouă dezvăluire și anume că, In eali- MARIN GHEORGHE (Continuare în pagina a III-a'

Next