Zori Noi, ianuarie 1970 (Anul 23, nr. 6858-6881)

1970-01-29 / nr. 6879

> v if Proletari din toate țările uniți­ va ) organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIV Nr. 6879 joi 29 ianuarie 1970 4 pagini 30 bani CONDIȚII OPTIME PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI TUTUROR INVESTIȚIILOR Volumul sporit al investiții­lor anului 1970 impune — din partea tuturor factorilor che­mați să înfăptuiască noile obiective industriale ori social­­culturale — o analiză atentă a condițiilor necesare realiză­rii corespunzătoare, încă de la începutul primului trimestru, a prevederilor acestui important capitol din planul de stat, în laturile lor atît cantitative, di­mensionale cît — mai cu sea­mă — în cele calitative. „O caracteristică principală a planului pe 1970 — subliniaț­ia plenara din decembrie a C.C. al P.C.H., tovarășul Ni­­colae Ceaușescu — este pu­nerea unui accent deosebit pe ridicarea eficienței întregii ac­tivități economice, concentra­rea eforturilor ministerelor, centralelor industriale și în­treprinderilor spre folosirea cit mai rațională, cu randa­ment maxim a capacităților de producție, spre micșorarea consumurilor de materii prime și combustibil, ridicarea in­tr-un ritm mai intens a pro­ductivității muncii și reduce­rea costurilor de producție". Asemenea sarcini, de mare ac­tualitate, revin deopotrivă și sectorului construcții - investi­ții, care consumă an de an fonduri mereu mai importante, destinate atît ridicării unor noi obiective cît și modernizării și reutilării celor existente. Experiența pozitivă acumu­lată în cursul anilor prece­denți (și, în special, în 1969) pe linia respectării, la majo­ritatea obiectivelor, a terme­nelor planificate, conjugată cu măsurile privind perfecționa­rea conducerii economiei, în­dreptățește concluzia că exis­tă — și la nivelul județului nostru — posibilități multi­ple pentru realizarea la ter­men și înainte de termen, în condiții optime de eficiență, a noilor investiții prevăzute a se executa. Aceasta cere, însă, intervenții hotărîte pentru înlă­turarea tuturor neajunsurilor care au influențat defavorabil nivelul posibil al realizărilor, determinând unele rezultate e­­conomice nu pe deplin satis­făcătoare. Incepînd cu acest an, o se­rie de lucrări date în com­petența organelor județene și a centralelor industriale (acele investiții așa-numite medii și mici care, grupate la nivelul județului și economiei, depă­șesc — de regulă — volumul multor titluri de primă impor­tanță) sunt supuse unui nou regim de finanțare, prin cre­dite ce urmează a fi recupe­rate în maximum 5—6 ani, din beneficiul prevăzut a se realiza datorită îmbunătățiri­lor funcționale ori de structură pe care ele le aduc. Pînă în prezent, aceste „obiective ne­nominalizate“ se finanțau din fonduri nerambursabile, asi­gurate de la buget, ceea ce micșora simțitor responsabili­tatea celor ce le solicitau. Ne­greșit, în majoritatea cazurilor, folosirea unor asemenea fon­duri se făcea pe destinație bine precizată, asigurîndu-se obținerea unor indicatori teh­­nico-economici superiori celor din situațiile anterioare , dar se cunosc — și nu puține — cazuri cînd unele lucrări e­­rau abordate fără un studiu tehnico - economic corespun­zător, fără a exista certitudi­nea realizării de economii care să garanteze recuperarea în­­tr-un timp scurt a investiției. Un singur exemplu de acest gen este edificator. In 1968, întreprinderea de industrie lo­cală „Producția“ execută, din fonduri de investiții, lucrarea „Amenajarea secției lemn, Su­ceava“, cu o valoare sub 400.000 lei, datorită nea­­profundării soluției tehnico-e­­conomice, pînă la sfîrșitul a­­nului 1969 aceasta urcă la 520.000 lei; în 1970, pentru a­­ceeași lucrare, se mai solici­tă încă alte fonduri, în sumă de circa 100.000 lei! Despre ce fel de eficiență economică poate fi vorba la un obiectiv a cărui valoare se majorea­ză, pe parcursul executării, cu peste 50 la sută față de pre­vederile inițiale ? Subliniind și faptul că beneficiarul a „o­­mis“ reactualizarea indicato­rilor tehnico - economici, care caracterizează eficiența in­vestiției respective, că o bună parte a cheltuielilor suplimen­tare se datoresc erorilor de proiectare și executare (pro­iectantul și executantul aparțin aceleiași unități), ne putem da bine seama cătă „preocupare“ există, în unele cazuri, pentru angajarea numai a cheltuieli­lor cu efecte economice maxi­me. Exemple similare sunt, din păcate, destule. Dar ceea ce este esențial de reținut, chiar numai din cel prezentat, rămî­­ne faptul că orice salariat, de la lucrătorul de lungă plan­șetă și pînă la conducătorul căruia i s-a încredințat com­petența de a aproba investiții­le, are datoria să se întrebe, permanent . Ce rezultate eco­nomice imediate vor avea lu­crările a căror executare o preconizăm ? Cum acționează Ing. PAUL ARTIMON din sucursala județeană Suceava a Băncii de investiții (Continuare în pagina a III-a) . PRIMELE 20 motoferăstraie concepute și realizate de specialiș­tii Institutului de cercetări fores­tiere și ai uzinei Metrom din Bra­șov și-au trecut cu succes probe­le. Agregatele sînt prevăzute­­ cu motor de explozie in doi timpi, a­­vînd o capacitate cilindrică de 75 cm.c. și un potențial de 2 C.P. Primul lot de motoferăstraie de fabricație românească a și intrat in funcțiune­­a SA Satu Mare, Bacău, Sf. Gheorghe și Cluj a început con­strucția unor noi obiective ale cooperației meșteșugărești. Este vorba de o stație de întreținere și reparații auto - moto și trei atelie­re de producție. Acestora li se vor adăuga, in cursul anului, încă 120 de construcții : spălătorii - curăță­torii, stații auto - moto, o casă de modă, complexe de deservire, ate­liere de producție, amplasate mai ales în localitățile aflate in plină dezvoltare cum sunt Buzău, Tg. Jiu, Sighet, Slatina, Focșani, Boto­șani etc. 13 la Salina Slănic se fac pre­gătiri pentru exploatarea industria­lă unei noi zone, bogată in sare gemă, în acest scop au fost să­pate două puțuri de mare adânci­me pentru aeraj și a fost moder­nizat sistemul de transport sub­teran și la suprafață. De asemenea, în apropiere de noua­ exploatare a prins contur o stație modernă — dotată cu instalații de mare pro­ductivitate, pentru sortarea și pre­lucrarea sării și îmbunătățirea gra­­nulației acesteia* I.R.U.M. Vatra Dornei. Strungarul Constantin Niculița îndrumă ucenicii la locul de muncă L Pregătiri pentru campania agricolă de primăvară Pregătirea mașinilor și u­­tilajelor agricole în vederea campaniei de primăvară con­stitui­e p­rincip­a­lul o­­biectiv spre care sunt orien­tate eforturile colectivelor­­. de muncă din­ întreprinde­­­­­rile de mecanizare din­ ju­deț, în toate cele 6 lu­crările de reparații sunt or­ganizate pe posturi specia­lizate. Totodată, față de ceilalți ani, au fost luate măsuri operative pentru controlul reparațiilor pe faze de lucru. Pînă acum s-au încheiat lucrările de reparații la plugurile de tractor, grapele cu discuri și­­ cultivatoare, iar în zilele ce urmează sunt create con­diții pentru a fi terminate și­ cele ale semănătoarelor și mașinilor de plantat car­tofi. Ritmul execuției lucrări­lor la tractoare se desfă­șoară, însă, mult sub posi­bilități. Din cele 778 trac­toare planificate, mai sunt de reparat încă 224. * Secvență din noua urbanistică a Sucevei Foto : D. VINTILA # r ACEL FARMEC AL VINEREIII Valurile de tricot trec pe aici, intr-o curgere conti­nuă, asemeni unui rîu moa­le și alb. Și au o greutate­­ de șapte tone pe zi. Cînd ies, la capătul fluxului teh­nologic, multe din ele poar­tă nuanțe albastre, roz, bej, gri, banan, vernil, cu­lori discrete, odihnitoare Mașinile cu trepidație e­­gală, persistentă, oferă im­presia unor vietăți exoti­ce. Iată, uscătoarele aces­tea, care înghit mereu e­­șarfele policrome, par niște pachiderme puternice, în­fipte temeinic în posta­mentele de betoni. înaintea lor, plietoarele conturea­ză silueta unor girafe, geo­metric stilizate. Lunecă peste ele aceleași valuri, într-o riguroasă desfășu­rare. Dar să pornim de la cu­rele cu hașpele, recipiente ovale, în interiorul cărora tricotul alb e albit și mai tare, pînă dobîndește puri­tatea zăpezilor. Atelierul e o enormă sală de baie, foarte modernă, unde sunt spălate și vopsite rufe cu­rate. Oamenii mînuiesc cîn­­tare, supraveghează nive­lul apei, dizolvarea chim­i­calelor și a coloranților, își ațintesc privirea pe termo­­manometre. Fierberile, la temperaturi de peste 100 grade Celsius, te întîmpină cu vuietul lor constant. Dintr-o cuvă deschisă, un băiat de nouăsprezece ani scoate, cu gesturi sprintene, tricotul gata vopsit. Prin mîinile sale se prefiră, neîntrerupt, cu foșnet umed, culoarea a­­ceea tropicală, căreia i se spune aici „banan“. Toader Bobu, de loc din Adîncata, e unul din cei mai tineri muncitori ai Fa­bricii de tricotaje „Zim­brul“. Sunt vreo două luni de cînd a absolvit cursu­rile de calificare la Iași. In noua sa meserie se com­portă cu indemînare și pri­cepere. Ii place această muncă, afirmă cu o since­ră pasiune băiatul, și e ho­­tărît să-și lărgească ori­zontul profesional fiindcă, pe lingă romanele științi­fico - fantastice, îl intere­ REPORTAJ­ sează îndeosebi literatura­­ de specialitate.­­ In preajma lui Toader Bobu se află un elev ve­­­­nit de curînd. in practică,­­ un băiat de aceeași vîrstă.­­ Urmărește cu atenție ope­­­­rațiunile, îi ascultă sfatu­­­­rile. l — Așadar, ești în ace­­­­lași timp și profesor, îi­­ spun. 1 — Mai degrabă un fel­­ de instructor, protestează­­ băiatul cu un zîmbet dis­­­­cret. Să nu folosim vorbe­­ mari. ” Vîrsta a îmbrăcat aici o­­ gravitate a răspunderii, o­­ anume măsură care nu poate să nu impresioneze.­­ Utilajele sunt noi, oamenii­­ sint tineri, iar procesul de­­ osmoză, de stăpînire și a­­­­dunéire în tainele tehni-­c GEORGE SIDOROVICI ! (Continuare în pagina a III-a) ț P ~ IN ACEST NUMĂR: Foileton Cîte 5 tone pe televizoarele dumnealor!... Cînd și cum veți acționa? S­P­O­R­T_____________în pag­­a SCOALĂ, IM FAȚA CREATIVI­TĂȚII GÎNDIRII ­_________ CHIBZUINȚĂ ȘI HĂRNICIA SUNT IN FIREA BUNULUI GOSPODAR Toată atenția noastră, îndreptată spre valorificarea rezervelor din cooperativa agricolă După cum este știut, condu­cerea partidului a subliniat faptul pozittivist căruia criteriul fundamental de apreciere muncii de partid 11 constituie, a In ultima instanță, rezultatele obținute în dezvoltarea pro­ducției, în întărirea cooperati­velor agricole de producție. Aceasta ne-a îndemnat pe noii, cei care activăm în ca­drul organizației comjunitaíle de partid, să analizăm multilate­ral activitatea de pînă acum și să gîndim, să inițiem și să transpunem în practică, prin muncă perseverentă, cele mai bune idei, experiența înainta­tă, în scopul valorificării con­dițiilor de progres existente în unitățile cooperatiste. In cele ce urmează, mă voi referi, pe scurt, la cîteva as­pecte economice de la coope­rativa agricolă Gălănești. Aici, nu de mult, a avut loc adunarea generală a coope­ratorilor, în care s-au discu­tat și aprobat noile norme. Munca de înțelegere corectă a acestora, dusă concret, de la om la om, în fiecare sec­tor de activitate, a dat roade­le așteptate cu janiilejaul adu­nării, unde, prin cuvîntul lo­r, apiosperiotoi­ii și, în primu­l rînd, comuniștii, au dat dovadă că sînt ho­tărîți să facă totul pen­tru binele cooperativei agri­cole în cadrul căreia mun­cesc. Evident, comitetul comunal de partid a ajutat această unitate în activitatea curentă cit și cea de perspectivă, in­tervenind în problemele ma­jore ale producției. Rezultate­le au fost bune. Enumerăm do­ar cîteva : producția de 1.600 litri lapte pe vacă, în condițiile unui an care a ridi­cat destule probleme în fura­jare, asigurarea unui lot de (Continuare în pagina a II-a) CONSTANTIN MIHAIL( secretarul Comitetului comunal de partid Gălănești pirăsii­ă destul de valoros, ca­pabil să înlocuiască anima­lele tarate din turma de bază, o producție de peste 2.000 kg. porumb boabe pe C.A.P. etc. Cu toate acestea, din analize­le pe care le-am întreprins, au reieșit și multe rezerve, a­­c­este­a fiind posibile prin în­lăturarea unor practici greși­te și, desigur, prin luarea u­­nor noi măsuri tehnice și or­ganizatorice. Astfel, din studiul întreprins ote Din planul de lucru al energeticienilor întreprinderea de rețele elec­trice din Suceava are de reali­zat, în acest an, un mare volum de investiții. Din cadrul acestui plan, obiectivele cele mai im­portante simt : linia de 110 kv. Bicaz — Barnar, care va asi­gura o a doua sursă de alimen­tare, din sistemul energetic na­țional, a județelor Suceava și Botoșani, linia de 110 kw. Bar­nar — Vatra Dornei și stația de transformare din Vatra Dor­n La Fabrica de cărămizi din Dornești, aparținând de I.M.I.L. Rădăuți, se execu­tă lucrări de extindere și modernizare a capacității de producție. Prin dublarea cuptorului, ca și prin dotă­rile făcute, unitatea va pu­tea să producă 1.600.000 — 2.000.000 cărămizi pe lună, aoi, care vor permite creșterea siguranței în alimentarea cu energie a orașului și a zonei din împrejurimi. Tot din inves­tiții se vor efectua lucrări de alimentare cu energie electri­că a noilor cartiere de locuin­țe și de îmbunătățire a ex­ploatării electro-energetice. Agenda de lucru pe acest an mai prevede executarea a patru axe de electrificare ru­rală. Se vor crea condiții pen­tru introducerea curentului e­­lectric într-un număr sporit de sate. Menționăm, de aseme­nea, că prin contribuția bă­nească a populației, anul a­­cesta se va introduce lumina electrică în alte 50 localități rurale din județ. Planul de lu­cru al electro-energeticienilor mai cuprinde extinderea cu 250 km, a rețelelor de joasă tensiune, în satele în care pri­ma etapă de electrificare a fost încheiată în anii trecuți. In secția distilare — rafina­re a Fabricii de spirt din Ră­dăuți Disciplina în muncă duce la mărirea substanțială a veniturilor Apariția noilor măsuri de îmbunătățire a procesului muncii în cooperativele agri­cole mi-a adus multă mulțu­mire, deoarece, prin aplicarea acestora, se va îndepărta po­sibilitatea retribuirii de­ a val­ma, cu aceeași valoare, și a celor harnici și a celor care nu lucrau conștiincios. Afirm aceasta, pornind de la faptul că, în anul trecut, avînd ace­leași condiții de lucru, coope­ratorii din brigada a treia, pe care o conduc, au obținut, de pe cele 42 hectare, cîte 15.590 kg. cartofi la hectar, în timp ce brigada întîi, de pe 42 hectare, a recoltat, în medie, doar cîte 9.180 kg./ha. Rezul­tă, deci, o diferență, în minus, de 6.410 kg. la hectar: 6.410x42 ha. — 269.220 kg. tuberculi. 269.220 x 0,60 lei per kg. — 161.532 lei mai puține venituri de la cultura cartofului, mai la această brigadă, un­De altfel și brigada a doua, care are teren în aceeași tarla cu a treia, a realizat, pe cele 46 hectare cultivate, doar 12.410 kg. cartofi la hectar. Brigada a 6-a, pe 28 hectare cartofi rămase în cultură, a obținut doar 6.500 kg./ha. Cauzele care au dus la rea­lizarea unor producții cu mult sub posibilitățile reale de producție ale solurilor din Drăgoești rezidă în slaba or­ganizare, nedistribuirea între­gii suprafețe de prășitoare pe grupe de familii, cu indicarea precisă a sarcinilor calitative și de producție ce reveneau fiecărui cooperator. De aceas­ta s-au făcut vinovați, deopo­trivă, brigadierii, dar și consi­liul de conducere, care nu a acționat mai energic încă din primăvară. Și la grîu am avut pierderi mari. Pe C.A.P., au fost 20 ha. din soiul Bezostaia care s-au recoltat tîrziu, septembrie, ceea tocmai prin ce a făcut să se obțină doar 500 — 600 kg./ha., restul recoltei scutu­­rîndu-se pe cîmp. Menționez că, la evaluare, producția la­ ALISTARI POPESCU brigadier la c. A. P. Drăgoești (Continuare în pagina a II-a) t N.A.S.A.­­În dificultate financiară La cîteva luni după euforia care a cuprins cercurile N.A.S.A. (Ad­ministrația națională pentru aero­nautică și cercetarea spațiului cosmic) în urma succesului pre­mierei lunare, o știre din Was­hington a avut efectul de a mai tempera optimismul tehnicienilor. In bugetul federal pe anul fiscal 1970 — 1971, care va începe la 1 iulie, nu vor fi alocate pentru cheltuielile spațiale decit 3,7 mili­arde dolari (cu 0,2 miliarde mai puțin decît anul precedent) — su­mă insuficientă pentru a se reali­za programele unor „navete“ spa­țiale și a unui laborator perma­nent pe o orbită circumterestră. Nici anul trecut, cînd fondul a fost ceva mai mare, cercetarea spațială n-a fost lipsită de difi­cultăți materiale. Misiunii „Apo­llo“ i s-a acordat doar a zecea parte din bugetul prevăzut — res­pectiv suma de 0,2 miliarde dolari — ceea ce a îngreunat foarte mult respectarea programului stabilit. Nu puține au fost cazurile cînd savanții s-au văzut nevoiți să se adreseze presei pentru a obține fotografiile de care aveau nevoie pentru diferite studii. în ultima vreme, datorită redu­cerii, de la an la an, a bugetului destinat cercetării spațiale, oame­nii de știință au început să pără­sească N.A.S.A. Anul 1969 a înre­gistrat cel mai mare număr de demisii din existența de nouă ani a acestei administrații. Chiar la scurt timp după succesul primei debarcări umane pe Lună și-au părăsit posturile : George Hage, directorul misiunilor de zbor ale navelor „Apollo“, George Trimble, directorul adjunct al Centrului de urmăriri spațiale de la Houston, dr. Wilmot Hess, șeful secției ști­ințifice de la Centrul spatial Houston; in luna noiembrie, Geor­ge Muller a demisionat și el din funcția de conducător al progra­mului american de zboruri spația­le cu echipaje umane. Din cei 420.000 de funcționari ai N.A.S.A. în 1967, au rămas la ora actuală doar 200.000. Consecința imediată a dificultăților acestei administra­ EUGENIA CRISTEA (Continuare în pagina a III-a)

Next