Zori Noi, ianuarie 1970 (Anul 23, nr. 6858-6881)
1970-01-29 / nr. 6879
> v if Proletari din toate țările uniți va ) organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIV Nr. 6879 joi 29 ianuarie 1970 4 pagini 30 bani CONDIȚII OPTIME PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI TUTUROR INVESTIȚIILOR Volumul sporit al investițiilor anului 1970 impune — din partea tuturor factorilor chemați să înfăptuiască noile obiective industriale ori socialculturale — o analiză atentă a condițiilor necesare realizării corespunzătoare, încă de la începutul primului trimestru, a prevederilor acestui important capitol din planul de stat, în laturile lor atît cantitative, dimensionale cît — mai cu seamă — în cele calitative. „O caracteristică principală a planului pe 1970 — subliniația plenara din decembrie a C.C. al P.C.H., tovarășul Nicolae Ceaușescu — este punerea unui accent deosebit pe ridicarea eficienței întregii activități economice, concentrarea eforturilor ministerelor, centralelor industriale și întreprinderilor spre folosirea cit mai rațională, cu randament maxim a capacităților de producție, spre micșorarea consumurilor de materii prime și combustibil, ridicarea intr-un ritm mai intens a productivității muncii și reducerea costurilor de producție". Asemenea sarcini, de mare actualitate, revin deopotrivă și sectorului construcții - investiții, care consumă an de an fonduri mereu mai importante, destinate atît ridicării unor noi obiective cît și modernizării și reutilării celor existente. Experiența pozitivă acumulată în cursul anilor precedenți (și, în special, în 1969) pe linia respectării, la majoritatea obiectivelor, a termenelor planificate, conjugată cu măsurile privind perfecționarea conducerii economiei, îndreptățește concluzia că există — și la nivelul județului nostru — posibilități multiple pentru realizarea la termen și înainte de termen, în condiții optime de eficiență, a noilor investiții prevăzute a se executa. Aceasta cere, însă, intervenții hotărîte pentru înlăturarea tuturor neajunsurilor care au influențat defavorabil nivelul posibil al realizărilor, determinând unele rezultate economice nu pe deplin satisfăcătoare. Incepînd cu acest an, o serie de lucrări date în competența organelor județene și a centralelor industriale (acele investiții așa-numite medii și mici care, grupate la nivelul județului și economiei, depășesc — de regulă — volumul multor titluri de primă importanță) sunt supuse unui nou regim de finanțare, prin credite ce urmează a fi recuperate în maximum 5—6 ani, din beneficiul prevăzut a se realiza datorită îmbunătățirilor funcționale ori de structură pe care ele le aduc. Pînă în prezent, aceste „obiective nenominalizate“ se finanțau din fonduri nerambursabile, asigurate de la buget, ceea ce micșora simțitor responsabilitatea celor ce le solicitau. Negreșit, în majoritatea cazurilor, folosirea unor asemenea fonduri se făcea pe destinație bine precizată, asigurîndu-se obținerea unor indicatori tehnico-economici superiori celor din situațiile anterioare , dar se cunosc — și nu puține — cazuri cînd unele lucrări erau abordate fără un studiu tehnico - economic corespunzător, fără a exista certitudinea realizării de economii care să garanteze recuperarea într-un timp scurt a investiției. Un singur exemplu de acest gen este edificator. In 1968, întreprinderea de industrie locală „Producția“ execută, din fonduri de investiții, lucrarea „Amenajarea secției lemn, Suceava“, cu o valoare sub 400.000 lei, datorită neaprofundării soluției tehnico-economice, pînă la sfîrșitul anului 1969 aceasta urcă la 520.000 lei; în 1970, pentru aceeași lucrare, se mai solicită încă alte fonduri, în sumă de circa 100.000 lei! Despre ce fel de eficiență economică poate fi vorba la un obiectiv a cărui valoare se majorează, pe parcursul executării, cu peste 50 la sută față de prevederile inițiale ? Subliniind și faptul că beneficiarul a „omis“ reactualizarea indicatorilor tehnico - economici, care caracterizează eficiența investiției respective, că o bună parte a cheltuielilor suplimentare se datoresc erorilor de proiectare și executare (proiectantul și executantul aparțin aceleiași unități), ne putem da bine seama cătă „preocupare“ există, în unele cazuri, pentru angajarea numai a cheltuielilor cu efecte economice maxime. Exemple similare sunt, din păcate, destule. Dar ceea ce este esențial de reținut, chiar numai din cel prezentat, rămîne faptul că orice salariat, de la lucrătorul de lungă planșetă și pînă la conducătorul căruia i s-a încredințat competența de a aproba investițiile, are datoria să se întrebe, permanent . Ce rezultate economice imediate vor avea lucrările a căror executare o preconizăm ? Cum acționează Ing. PAUL ARTIMON din sucursala județeană Suceava a Băncii de investiții (Continuare în pagina a III-a) . PRIMELE 20 motoferăstraie concepute și realizate de specialiștii Institutului de cercetări forestiere și ai uzinei Metrom din Brașov și-au trecut cu succes probele. Agregatele sînt prevăzute cu motor de explozie in doi timpi, avînd o capacitate cilindrică de 75 cm.c. și un potențial de 2 C.P. Primul lot de motoferăstraie de fabricație românească a și intrat in funcțiunea SA Satu Mare, Bacău, Sf. Gheorghe și Cluj a început construcția unor noi obiective ale cooperației meșteșugărești. Este vorba de o stație de întreținere și reparații auto - moto și trei ateliere de producție. Acestora li se vor adăuga, in cursul anului, încă 120 de construcții : spălătorii - curățătorii, stații auto - moto, o casă de modă, complexe de deservire, ateliere de producție, amplasate mai ales în localitățile aflate in plină dezvoltare cum sunt Buzău, Tg. Jiu, Sighet, Slatina, Focșani, Botoșani etc. 13 la Salina Slănic se fac pregătiri pentru exploatarea industrială unei noi zone, bogată in sare gemă, în acest scop au fost săpate două puțuri de mare adâncime pentru aeraj și a fost modernizat sistemul de transport subteran și la suprafață. De asemenea, în apropiere de noua exploatare a prins contur o stație modernă — dotată cu instalații de mare productivitate, pentru sortarea și prelucrarea sării și îmbunătățirea granulației acesteia* I.R.U.M. Vatra Dornei. Strungarul Constantin Niculița îndrumă ucenicii la locul de muncă L Pregătiri pentru campania agricolă de primăvară Pregătirea mașinilor și utilajelor agricole în vederea campaniei de primăvară constituie principalul obiectiv spre care sunt orientate eforturile colectivelor. de muncă din întreprinderile de mecanizare din județ, în toate cele 6 lucrările de reparații sunt organizate pe posturi specializate. Totodată, față de ceilalți ani, au fost luate măsuri operative pentru controlul reparațiilor pe faze de lucru. Pînă acum s-au încheiat lucrările de reparații la plugurile de tractor, grapele cu discuri și cultivatoare, iar în zilele ce urmează sunt create condiții pentru a fi terminate și cele ale semănătoarelor și mașinilor de plantat cartofi. Ritmul execuției lucrărilor la tractoare se desfășoară, însă, mult sub posibilități. Din cele 778 tractoare planificate, mai sunt de reparat încă 224. * Secvență din noua urbanistică a Sucevei Foto : D. VINTILA # r ACEL FARMEC AL VINEREIII Valurile de tricot trec pe aici, intr-o curgere continuă, asemeni unui rîu moale și alb. Și au o greutate de șapte tone pe zi. Cînd ies, la capătul fluxului tehnologic, multe din ele poartă nuanțe albastre, roz, bej, gri, banan, vernil, culori discrete, odihnitoare Mașinile cu trepidație egală, persistentă, oferă impresia unor vietăți exotice. Iată, uscătoarele acestea, care înghit mereu eșarfele policrome, par niște pachiderme puternice, înfipte temeinic în postamentele de betoni. înaintea lor, plietoarele conturează silueta unor girafe, geometric stilizate. Lunecă peste ele aceleași valuri, într-o riguroasă desfășurare. Dar să pornim de la curele cu hașpele, recipiente ovale, în interiorul cărora tricotul alb e albit și mai tare, pînă dobîndește puritatea zăpezilor. Atelierul e o enormă sală de baie, foarte modernă, unde sunt spălate și vopsite rufe curate. Oamenii mînuiesc cîntare, supraveghează nivelul apei, dizolvarea chimicalelor și a coloranților, își ațintesc privirea pe termomanometre. Fierberile, la temperaturi de peste 100 grade Celsius, te întîmpină cu vuietul lor constant. Dintr-o cuvă deschisă, un băiat de nouăsprezece ani scoate, cu gesturi sprintene, tricotul gata vopsit. Prin mîinile sale se prefiră, neîntrerupt, cu foșnet umed, culoarea aceea tropicală, căreia i se spune aici „banan“. Toader Bobu, de loc din Adîncata, e unul din cei mai tineri muncitori ai Fabricii de tricotaje „Zimbrul“. Sunt vreo două luni de cînd a absolvit cursurile de calificare la Iași. In noua sa meserie se comportă cu indemînare și pricepere. Ii place această muncă, afirmă cu o sinceră pasiune băiatul, și e hotărît să-și lărgească orizontul profesional fiindcă, pe lingă romanele științifico - fantastice, îl intere REPORTAJ sează îndeosebi literatura de specialitate. In preajma lui Toader Bobu se află un elev venit de curînd. in practică, un băiat de aceeași vîrstă. Urmărește cu atenție operațiunile, îi ascultă sfaturile. l — Așadar, ești în același timp și profesor, îi spun. 1 — Mai degrabă un fel de instructor, protestează băiatul cu un zîmbet discret. Să nu folosim vorbe mari. ” Vîrsta a îmbrăcat aici o gravitate a răspunderii, o anume măsură care nu poate să nu impresioneze. Utilajele sunt noi, oamenii sint tineri, iar procesul de osmoză, de stăpînire și adunéire în tainele tehni-c GEORGE SIDOROVICI ! (Continuare în pagina a III-a) ț P ~ IN ACEST NUMĂR: Foileton Cîte 5 tone pe televizoarele dumnealor!... Cînd și cum veți acționa? SPORT_____________în paga SCOALĂ, IM FAȚA CREATIVITĂȚII GÎNDIRII _________ CHIBZUINȚĂ ȘI HĂRNICIA SUNT IN FIREA BUNULUI GOSPODAR Toată atenția noastră, îndreptată spre valorificarea rezervelor din cooperativa agricolă După cum este știut, conducerea partidului a subliniat faptul pozittivist căruia criteriul fundamental de apreciere muncii de partid 11 constituie, a In ultima instanță, rezultatele obținute în dezvoltarea producției, în întărirea cooperativelor agricole de producție. Aceasta ne-a îndemnat pe noii, cei care activăm în cadrul organizației comjunitaíle de partid, să analizăm multilateral activitatea de pînă acum și să gîndim, să inițiem și să transpunem în practică, prin muncă perseverentă, cele mai bune idei, experiența înaintată, în scopul valorificării condițiilor de progres existente în unitățile cooperatiste. In cele ce urmează, mă voi referi, pe scurt, la cîteva aspecte economice de la cooperativa agricolă Gălănești. Aici, nu de mult, a avut loc adunarea generală a cooperatorilor, în care s-au discutat și aprobat noile norme. Munca de înțelegere corectă a acestora, dusă concret, de la om la om, în fiecare sector de activitate, a dat roadele așteptate cu janiilejaul adunării, unde, prin cuvîntul lor, apiosperiotoiii și, în primul rînd, comuniștii, au dat dovadă că sînt hotărîți să facă totul pentru binele cooperativei agricole în cadrul căreia muncesc. Evident, comitetul comunal de partid a ajutat această unitate în activitatea curentă cit și cea de perspectivă, intervenind în problemele majore ale producției. Rezultatele au fost bune. Enumerăm doar cîteva : producția de 1.600 litri lapte pe vacă, în condițiile unui an care a ridicat destule probleme în furajare, asigurarea unui lot de (Continuare în pagina a II-a) CONSTANTIN MIHAIL( secretarul Comitetului comunal de partid Gălănești pirăsiiă destul de valoros, capabil să înlocuiască animalele tarate din turma de bază, o producție de peste 2.000 kg. porumb boabe pe C.A.P. etc. Cu toate acestea, din analizele pe care le-am întreprins, au reieșit și multe rezerve, acestea fiind posibile prin înlăturarea unor practici greșite și, desigur, prin luarea unor noi măsuri tehnice și organizatorice. Astfel, din studiul întreprins ote Din planul de lucru al energeticienilor întreprinderea de rețele electrice din Suceava are de realizat, în acest an, un mare volum de investiții. Din cadrul acestui plan, obiectivele cele mai importante simt : linia de 110 kv. Bicaz — Barnar, care va asigura o a doua sursă de alimentare, din sistemul energetic național, a județelor Suceava și Botoșani, linia de 110 kw. Barnar — Vatra Dornei și stația de transformare din Vatra Dorn La Fabrica de cărămizi din Dornești, aparținând de I.M.I.L. Rădăuți, se execută lucrări de extindere și modernizare a capacității de producție. Prin dublarea cuptorului, ca și prin dotările făcute, unitatea va putea să producă 1.600.000 — 2.000.000 cărămizi pe lună, aoi, care vor permite creșterea siguranței în alimentarea cu energie a orașului și a zonei din împrejurimi. Tot din investiții se vor efectua lucrări de alimentare cu energie electrică a noilor cartiere de locuințe și de îmbunătățire a exploatării electro-energetice. Agenda de lucru pe acest an mai prevede executarea a patru axe de electrificare rurală. Se vor crea condiții pentru introducerea curentului electric într-un număr sporit de sate. Menționăm, de asemenea, că prin contribuția bănească a populației, anul acesta se va introduce lumina electrică în alte 50 localități rurale din județ. Planul de lucru al electro-energeticienilor mai cuprinde extinderea cu 250 km, a rețelelor de joasă tensiune, în satele în care prima etapă de electrificare a fost încheiată în anii trecuți. In secția distilare — rafinare a Fabricii de spirt din Rădăuți Disciplina în muncă duce la mărirea substanțială a veniturilor Apariția noilor măsuri de îmbunătățire a procesului muncii în cooperativele agricole mi-a adus multă mulțumire, deoarece, prin aplicarea acestora, se va îndepărta posibilitatea retribuirii de a valma, cu aceeași valoare, și a celor harnici și a celor care nu lucrau conștiincios. Afirm aceasta, pornind de la faptul că, în anul trecut, avînd aceleași condiții de lucru, cooperatorii din brigada a treia, pe care o conduc, au obținut, de pe cele 42 hectare, cîte 15.590 kg. cartofi la hectar, în timp ce brigada întîi, de pe 42 hectare, a recoltat, în medie, doar cîte 9.180 kg./ha. Rezultă, deci, o diferență, în minus, de 6.410 kg. la hectar: 6.410x42 ha. — 269.220 kg. tuberculi. 269.220 x 0,60 lei per kg. — 161.532 lei mai puține venituri de la cultura cartofului, mai la această brigadă, unDe altfel și brigada a doua, care are teren în aceeași tarla cu a treia, a realizat, pe cele 46 hectare cultivate, doar 12.410 kg. cartofi la hectar. Brigada a 6-a, pe 28 hectare cartofi rămase în cultură, a obținut doar 6.500 kg./ha. Cauzele care au dus la realizarea unor producții cu mult sub posibilitățile reale de producție ale solurilor din Drăgoești rezidă în slaba organizare, nedistribuirea întregii suprafețe de prășitoare pe grupe de familii, cu indicarea precisă a sarcinilor calitative și de producție ce reveneau fiecărui cooperator. De aceasta s-au făcut vinovați, deopotrivă, brigadierii, dar și consiliul de conducere, care nu a acționat mai energic încă din primăvară. Și la grîu am avut pierderi mari. Pe C.A.P., au fost 20 ha. din soiul Bezostaia care s-au recoltat tîrziu, septembrie, ceea tocmai prin ce a făcut să se obțină doar 500 — 600 kg./ha., restul recoltei scuturîndu-se pe cîmp. Menționez că, la evaluare, producția la ALISTARI POPESCU brigadier la c. A. P. Drăgoești (Continuare în pagina a II-a) t N.A.S.A.În dificultate financiară La cîteva luni după euforia care a cuprins cercurile N.A.S.A. (Administrația națională pentru aeronautică și cercetarea spațiului cosmic) în urma succesului premierei lunare, o știre din Washington a avut efectul de a mai tempera optimismul tehnicienilor. In bugetul federal pe anul fiscal 1970 — 1971, care va începe la 1 iulie, nu vor fi alocate pentru cheltuielile spațiale decit 3,7 miliarde dolari (cu 0,2 miliarde mai puțin decît anul precedent) — sumă insuficientă pentru a se realiza programele unor „navete“ spațiale și a unui laborator permanent pe o orbită circumterestră. Nici anul trecut, cînd fondul a fost ceva mai mare, cercetarea spațială n-a fost lipsită de dificultăți materiale. Misiunii „Apollo“ i s-a acordat doar a zecea parte din bugetul prevăzut — respectiv suma de 0,2 miliarde dolari — ceea ce a îngreunat foarte mult respectarea programului stabilit. Nu puține au fost cazurile cînd savanții s-au văzut nevoiți să se adreseze presei pentru a obține fotografiile de care aveau nevoie pentru diferite studii. în ultima vreme, datorită reducerii, de la an la an, a bugetului destinat cercetării spațiale, oamenii de știință au început să părăsească N.A.S.A. Anul 1969 a înregistrat cel mai mare număr de demisii din existența de nouă ani a acestei administrații. Chiar la scurt timp după succesul primei debarcări umane pe Lună și-au părăsit posturile : George Hage, directorul misiunilor de zbor ale navelor „Apollo“, George Trimble, directorul adjunct al Centrului de urmăriri spațiale de la Houston, dr. Wilmot Hess, șeful secției științifice de la Centrul spatial Houston; in luna noiembrie, George Muller a demisionat și el din funcția de conducător al programului american de zboruri spațiale cu echipaje umane. Din cei 420.000 de funcționari ai N.A.S.A. în 1967, au rămas la ora actuală doar 200.000. Consecința imediată a dificultăților acestei administra EUGENIA CRISTEA (Continuare în pagina a III-a)