Zori Noi, februarie 1970 (Anul 23, nr. 6882-6905)

1970-02-14 / nr. 6893

ț ZOR! NOI PAGINA 2 CE ȘTIȚI DESPRE... Schimbările din clima planetei noastre ? Focstfe das apar în presă scurte mate informative despre fenom­ene atmosferice dezlăn­­tțuite cu o intensitate ieșită din comun. Uneori, aceste schim­bări depășesc valia­biile maxi­me înregistrate vreodată la scară mondială, alteori sânt neobișnuite doar pentru regiu­nea sau localitatea respecti­vă. Se citează astfel ploile to­rențiale din cel mai tipic pus­tiu al globului, Sahara (1965) , ploile și inundațiile excepțio­nale ale mi­rilor fluvii indiene și chinezești, ploile catastro­fale din Italia și Brazilia (1966) ; ninsorile abundente din unele regiuni tropicale și subtropicale (Yemen — 1965, Mexic —­ 1967, Israel — 1969), unde erau necunoscute, sau, în orice caz, o raritate. Impre­sionați în mod deosebit, oa­menii și-au pus în mod justi­­ficat întrebarea : se schimbă "Oare clima ? Cercetările din numeroase țări și în special cele efectu­ate cu ocazia Anului Geofizic Internațional (1957 — 1958), prin colaborarea oamenilor de știință, au dus la consta­tări interesante. Astfel, s-a ob­servat că vestamentul zăpezilor perene și al ghețurilor a­ ce­dat din suprafață. In Arctica, datorită creșterii temperaturii medii cu 1 — 2 grade în ulti­mul secol, ghețarii s-au retras spre pol cu 300 k­m. ; același fenomen s-a observat și în Antarctica, dar cu valori mai mici. După părerea unui grup de meteorologi englezi, tem­peratura medie a Pămîntu­lui a crescut cu 1 grad în­ ultimii 50 de ani. Admițind acest ritm de creștere, ar însemna că în­tr-o jumătate de mileniu țara no­ast­ră ar avea climatul sa­harian actual. Pe de altă parte, se aud și păreri contrare, care susțin că, în ultimii ani, succesiunea anotimpurilor este tot mai mult deranjată și temperatura me­die scade, încălzirea fiind doar aparentă. In sprijinul a­­cestei păreri se poate aduce și un argument simplu, impo­sibil de contestat : într-o sin­gură iarnă (1965/1966), gheța­rii arctici au recuperat aproa­pe tot tefrenul pierdut în de­ceniile anterioare. Așadar, de partea cui este dreptatea ? Dacă se analizează factorii care determină și care ar pu­tea schimba clima terestră, a­­trage atenția în primul rînd numărul mare, sensul diferit în care acționează fiecare și ca­racterul lor inconstant. Dintre aceștia, ca să amintim doar pe cei mai importanți, sunt : răcirea treptată a soarelui, modificarea înclinării axei po­lilor și a coeficientului de tur­­tire a orbitei, modificarea re­partiției uscatului și a apei, cantitatea de vapori de apă și bioxid de carbon din at­mosferă (bioxidul de carbon , joacă un roll foarte important, deși cantitativ nu deține de­cit 0,03 la suită din masa at­mosferei ; dacă el ar dispare, temperatura medie ar scădea cu 21 grade), curenții ocea­nicii. Omul poate interveni și el în schimbarea climei, numai pe suprafețe mici dar pentru un timp scurt. Devie­și­rea sau bararea curenților o­­ceanici, topirea calotelor de gheață reprezintă proiecte grandioase, dar deocamdată irealizabile pentru resursele energetice și posibilitățile teh­nice actuale. însă, cele mai mari surprize climatice le poate aduce, oricînd, circula­ția generală a atmosferei. Nu­mai așa se explică de ce, în condițiile în care ceilalți fac­tori se schimbă prea puțin de la secol la secol, aspectele climatice variază. In concluzie, putem spune despre climă că nu a fo­st și nu este invariabilă. Există do­vezi incontestabile care vin să confirme acest lucru pentru întreaga istorie a Terrei. Dacă astăzi, de exemplu, întâlnim în țara noastră resturi fosilizate de corali, rinoceri, cămile, maimuțe, de palmieri și ferigi arborescente sau de animale și plante specifice tundrei ac­tuale, trebuie să admitem că aceleași condiții existau a­­tunci și la noi. Este, însă, foar­te greu să desprindem sensul imediat al evoluției climatice, datorită complexității și varia­­bilității legăturilor dintre fac­torii climatogeni. Cert este că ,pe fondul general al răcirii extrem de lente, cauzată de micșorarea treptată a energiei solare, au loc oscilații de du­rata zecilor de mii pînă la sute de mii de ani, prea înde­lungate pentru ca omul, în scurta lui viață, să le poată înregistra. Ceea ce observăm noi astăzi sînt doar variații accidentale ale acelorași tipuri de climă și nu există motive câ­asi de puțin înteme­iate care să convingă asu­pra posibilității unei „catastro­fe climatice“. Prof. DOINA IO­SEP paa aDa o a DaÖ0003aB D D aD D D D D D ]D u DDaa 0 onGa0 DG Q B D D B D oQoD F“1 ÍC3I Contra punct TÎRG CU . . . CREIERUL Dan Cetățenii Axinte Băi­­(Suceava), Elena Rotari (Zvoriștea), Ma­ria Grigorășel, Frăsina Viuță și Elena Miță (din Preutești) se vor prezen­ta, în curînd, la judecă­toria din municipiu, un­de instanța se va pro­nunța asupra escrocului Neculai Amarîșcăi. Vor avea ocazia să se con­vingă cum lor dă apă la naivitatea moară potlogarilor. Individul se dădea drept profesor, in­giner etc., un ins care, contra cost, poate face orice. Cei numiți au plă­tit sume mari de bani pentru promisiunea că li se vor angaja rubede­niile în serviciu sau că își vor vedea copiii in­­trați în diverse școli. Păi, nu, fraților ! Lumina creierului nu se îndeasă în capete cu tișirul de monede și teancurile de sute ! . . . Un autoturism de la centrul energetic Vatra Dornei a fost dat la ca­sare. Gestionarul Ale­xandru Pater, de la ICM, a luat motorul și l-a tri­mis lui Carol Ghel, de la secția de contractări și achiziții din Gura Hu­morului. Acesta l-a îm­pins, mai departe, la ga­­rajul forului său tutelar sucevean, pentru repa­rații. Obiectul furtului, fiind plasat ca o minge, a atras atenția miliției, care a venit cu . . .pla­sa 1 IN PLASA Rubrică realizată de VICTOR MICU­ aaaaaaaaaonjaaaGaaaD1aanu000DnaDa0aDaaaaaaoaaaŰa MOTO Noile prevederi ale H.C.M. 2289/1969 sancționează sever abaterile de la normele cir­culației pe drumurile publi­ce. Amenzile au crescut substanțial, în funcție de gravitatea încălcărilor regu­lilor de circulație : depă­șiri neregulamentare : 100— 800 lei ; neacordarea prio­rității : 100 — 500 lei ; ne­­respectarea vitezei legale : 500 — 1.500 lei ; conducere sub influența băuturilor al­coolice : 1.000 — 2.500 lei . Importante amenzi sunt per­cepute și pentru restul aba­terilor, un capitol aparte constituin­du-i pietonii care nu respectă regulile de cir­culație pe străzi și condu­cătorii de biciclete și vehi­cule hipo, din mediul să­tesc (pentru aceștia amen­zile sunt cuprinse între 80— 1.000 lei). Toate măsurile vor duce la un plus de securitate rutieră, în condi­țiile unui trafic sporit, și ale creșterii parcului auto. a Operatorii Ion Ivan și Jean Cornila de la stația de emisie a radioclubului județean Su­ceava, în timpul unei legături radio cu o stație din Africa Foto , I. MÎNDRESCU Peisaj de iarnă dornean Foto : C. ALEXA La sala sporturilor din Suceava Recital voleibalistic Ieri după - amiază, în sala sporturilor din Suceava, a a­­vut loc un dublu recital volei­balistic, la care și-au dat concursul sportivi din Bucu­rești, R.P. Bulgaria și din ora­șul nostru. In primul meci s-au întâlnit o selecționată A și echipa de volei „Constructorul“ Sucea­va, ce activează în divizia B. Scorul partidei a fost de 3—1 în favoarea oaspeților. Deși au pierdut la scorul amintit, sucevenii au avut totuși o comportare meritorie, eviden­­țiindu-și calitățile îndeosebi în setul al doilea, care le-a re­venit pe merit cu 15—6, ciști­­gat în numai 13 minute de joc, fiind cel mai scurt set al partidei. Oaspeții s-au dove­dit mai bine pregătiți, mai teh­nici, avînd în jucătorii Poroi­­nicu, Cristiani și Șeier pie­sele forte ale selecționatei. întregul meci a durat ceva mai bine de o oră, seturile în­­cheindu-se cu următorul re­zultat : 15—5 ; 6—15; 15—13 ; 15—4. Au jucat : Selecționata A : Porojniou, Cristiani, Șefer, Che­­rebețiu, Antonescu, Furtună , Constructorul, Căldare, An­­dreescu, Matei, Pancu, Paș­­tean, Baraboi și Gazda. A doua întâlnire, dintre se­lecționata divizionară A — Bu­curești și J.S.K. Slavia — Bul­garia, a fost deosebit de spec­taculoasă, jucătorii ambelor formații făcând o adevărată demonstrație de calități teh­nice, fantezie și dăruire pen­tru realizarea unui reușit spec­tacol sportiv. Publicul, care a umplut sala pînă la refuz, a răsplătit cu însuflețite aplau­ze fazele de înaltă calitate voleibalistică. Meciul a durat 94 de mi­nute, de joc efectiv, consu­­mîndu-se 4 seturi. Scorul fi­nal : 3—1 în favoarea selec­ționatei divizionarei A — Bu­curești (15—9 ; 15—12 ; 13—15; 15—11). Scorul final reflectă mai buna omogenitate a echi­pei române, gradul mai înalt de tehnică a jucătorilor, serio­zitatea cu care sportivii ro­mâni au abordat întâlnirea, deși era cu caracter amical. In mod deosebit a plăcut pu­blicului evoluția jucătorilor Stamate, Dodoi (în vîrstă de numai 17 ani), Crețu și „ve­teranul“ Drăgan. Execuțiile pline de finețe și fantezie ale lui Drăgan au fost completate de jocul sobru și în forță al lui Codoi, Crețu, precum și de e­­ficiența deosebită a interven­țiilor hotărâtoare ale lui Sta­­mate. De unde se vede că pe­rioada de pregătire efectuată în orașul Suceava de către sportivii români le-a fost deo­sebit de utilă. La reușita demonstrației vo­­leibalistice au contribuit din plin și oaspeții bulgari, remar­­cîndu-se îndeosebi jucătorii Gheorghiev, Gavrilov și Ța­­nov. De altfel, întreaga echi­pă bulgară, care se află pe locul I al primei divizii de vo­lei din țara vecină, s-a re­marcat prin multă ambiție, în dese rînduri ridicîndu-se la valoarea partenerei de între­cere. Au jucat : Selecționata divi­zionară A — București : Dra­gan, Costea, Stamate, Codoi, Crețu, Rotaru, Porojnicu Duduciuc. J.S.K. Slavia — Bul­și­garia : Gheorghiev, Trenev, Vîșegonosov, Gavrilov, Bîrzu­­minschi, Kolev, Saraliev, Ța­­nov. Astăzi, cu începere de la orele 16, în „Constructorul“ aceeași sală, Suceava va întîlni echipa „Viitorul“ Bacău, iar la orele 18 va avea loc al doilea meci dintre selecționa­ta divizionară A — București și J.S.K. Slavia — Bulgaria. B. CONSTANTIN D. MIREA Integritatea avutului obștesc impune o fermă disciplină financiară (Urmate din pagina I) magazinerului Dumitru Păstrăv și fostului contabil șef Samoi­­lă Solcan ? Sau cazurile de la cooperativa agricolă Liteni, co­muna Moara, unde s-au anulat dispozițiile de reținere emise în sarcina președintelui Gheorghe Cibireac și a fostului contabil șef Elena Moldovan . Aseme­nea nejustificate și ilegale „acte de bunăvoință“ acuză pe autorii acestora de o gra­vă neînțelegere a realităților economice în unitățile în care aceștia funcționează, situîn­­du-i, în același timp, în un­ghiul de incidență al legii și făcîndu-i pasibili de urmările aplicării ei. Nu în puține cazuri — exem­plele ne stau la îndemână — cu autoritatea și semnătura unor contabili șefi sau a al­tor persoane cu munci de răs­pundere din cadrul cooperati­velor, s-au făcut cheltuieli ne­­economicoase și chiar plăți ilegale. Oare în baza cărui text de lege, la cooperativa agricolă din Siminicea, conta­bilul șef — retrogradat pe două luni, cu scăderea corespunză­toare a salariului — își recu­perează diferența direct din... încasări? Și ce justificări ne poate oferi același salariat pentru faptul de a cumpăra din banii cooperativei o șubă și o pelerină (circa 800 lei) pentru inginer și merceolog, fără ca să se rețină sumele respective celor în cauză ? O­­pinăm că, eventuala invocare a necunoașterii legii de către cei care aveau obligația cu­noașterii și respectării ei, con­stituie o circumstanță agravan­tă și o confirmare a faptului că nu întotdeauna, în aseme­nea posturi - cheie, sunt puși oamenii cei mai potriviți. Un alt aspect care atestă lipsa de răspundere și pasivi­tatea unor factori de condu­cere din unele cooperative a­­gricole îl constituie neurmări­­rea și neîncasarea debitelor, atunci cînd au fost cauzate pa­gube avutului cooperatist, iar cei vinovați au fost obligați, prin lege, a-i dezdăuna. Ana­liza unor situații demonstrează, fără echivoc, că între aseme­nea datornici cu scadențe res­tante se numără nu puțini pre­ședinți, contabili, ingineri, pre­cum și alte cadre cu munci de răspundere. La cooperativa agricolă din Valea Moldovei, contabilul șef e debitor cu 5069 lei, iar fos­tul contabil Liviu Ploriștean­u figurează cu o datorie de 13.788 lei . La Șerbănești, fos­tul președinte datorează uni­tății 3.621 lei, la Liteni, ingine­rul Marin Neacșu — 353 lei. Exemplele le-am putea înmulți. Deficiențele semnalate deno­tă optica deficitară care se mai manifestă în unele coope­rative agricole de producție pentru respectarea disciplinei financiare, optică ce-i vizea­ză pe acei care ar trebui să fie ei înșiși exemplu în aceas­tă privință. Eradicarea unor a­­semenea situații lacunare pre­supune intervenții exigente, o­­perative, din partea tuturor or­ganelor cu competențe în a­­ceastă direcție. fotbal Programul returului campionatului diviziei C, seria I, ediția 1969-1970 ETAPA a XXIV-a, 10 MAI Foresta Fălticeni — Letea ; Tex­tila Buhuși — Penicilina ; Fulgerul — Constructorul ; Minerul Gura Humorului — Petrolul; Minobradul Vatra Dornei — Minerul româ­nești ; Nicotină — C.F.R. ; Rarăul Cîmpulung — Textila Botoșani ; Victoria —­ stă. ETAPA a XXV-a. 17 MAI Textila Botoșani — Foresta Făl­ticeni ; Minerul Comănești — Pe­trolul ; Minobradul Vatra Dornei — Victoria ; Letea — Nicolina ; Constructorul — Rarăul cîmpu­­lun­g ; C.F.R. — Textila Buhuși ; Penicilina — Minerul Gura Humo­rului ; Fulgerul — stă. ETAPA a XXVI-a. 24 MAI Fulgerul — Pemen­sina ; Petrolul — C.F.R. ; Nicolina — Minerul Co­mănești ; Rarăul Cîmpulung Minerul Gura Humorului ; Letea— — Minobradul Vatra Dornei ; Textila Buhuși — Constructorul­ ; Textila Botoșani — Victoria ; Fo­resta Fălticeni — stă. ETAPA a XXVII-a. 31 MAI Rarăul Cîmpulung — Nicolina ; Minerul Gura Humorului — Texti­la Buhuși; CFR — Textila Botoșani; Penicilina — Minobradul Vatra Dornei ; Foresta Fălticenii — Mine­rul Comănești ; Victoria — Petro­lul ; Fulgerul — Letea ; Construc­torul — stă. ETAPA a XXVIII-a. 7 IUNIE Petrolul — Constructorul­­ Nico­tină — Foresta Fălticeni ; Victoria — C.F.R. ; Minerul Comănești — Rarăul Cîmpulung ; Textila Boto­șani — Minerul Gura Humorului ; Textila Buhuși — Letea ; Minobra­­diul — Vatra Dornei — Fulgerul ; Penicilina — stă. ETAPA a XXIX. 14 IUNIE Minerul Gura Humorului — Mi­­nobradul Vatra Dornei ; Textila Buhuși — Victoria ; Penicilina — Textila Botoșani ; Constructorul — Foresta Fălticeni ; Rarăul Cîmpulung — C.F.R. ; Petrolul — Nicolina ; Minerul Comănești — Fulgerul ; Letea — stă. ETAPA a XXX-a. 21 IUNIE Foresta Fălticeni — Penicilina ; Textila Botoșani — Letea ; Mino­bradul Vatra Dornei — Constructo­rul ; C. F. R. — Mânerul Gura Hu­morului ; Fulgerul — Petrolul ; Victoria — Minerul Comănești ; Nicolina — Textila Buhuși; Rarăul Cîmpulung — stă. Alte știri sportive GALAȚI 13 (Agerpres).­­ Pe noul patinoar di­n Galați, în pre­zența a peste 2.500 de spectatori, au Început întrecerile campiona­tului mondial de hochei pe ghea­ță (grupa C). In meciul inaugural s-au întâlnit selecționatele Italiei și Danemarcei. Hocheiștii italieni au obținut victoria cu scorul de 3—1 (0—0, 0—0, 3—1). Golurile învingă­torilor au fost înscrise de Raban­­ier (min. 42), Master (min. 47) și Gallo (min. 57), iar punctul echipei daneze a fost marcat de Gerber în minutul 50. GALAȚI 13 (Agerpres).­­ Prin telefon . Vineri seara, la Galați, în cel de-al doilea meci al campiona­tului mondial de hochei pe gh­ea­ța (grupa C), echipa Austriei învins cu scorul de 7—2 (1—0, 2—2, a 4—0)­­ echipa Franței. RIO DE JANEIRO 13 (Agerpres). Pe marele stadion Maracana din Rio de Janeiro începe astăzi turneu internațional de fotbal, un la care participă selecționata Româ­niei, echipa argentiniană Indepen­­diente Buenos Aires și două dintre cele mai valoroase formații brazi­liene — Flamengo și Vasco da Gama. Turneul se deschide astăzi cu meciul Independiente — Vasco da Gama și continuă mîine cu par­tida România—Flamengo. Miercuri, echipa română va juca cu Inde­pendiente și Vasco da Gama cu Flamengo. 5 MINUTE DESPRE ROCILE SELENARE (Urmare din pagina I) din­ istorie. Fragmente ale probelor au fost puse la dispoziția unui nu­măr de 106 cercetători principali in Statele Unite și unui număr de 36 specialiști în alte opt țări, savanți proeminenți în domeniul speciali­tăților respective. •*!- Cum au decurs cercetările preliminare ? — După cum se știe, eșantioane­­le aduse de membrii echipajului Apollo­­ 11 au fost colectate în patru etape, la cîteva minute du­pă ce Armstrong a pus piciorul pe Lună. Astronauții au notat și foto­grafiat poziția probelor și locuri­le unde au fost găsite. Oamenii de știință sunt de părere că o a­­semenea documentare este atît de importantă pentru munca lor de cercetare, incit se va cere în ca­drul viitoarelor misiuni ca astro­nauții să depună un efort special în această direcție. Savanții au primit și un alt gen de material lunar — „probe de carotaj“, ex­trase de sub suprafața lunară cu ajutorul unor instrumente de ex­­cavare speciale. Pe Pămînt, eșan­­tioanele au fost supuse unor expe­riențe de „timp critic“, considerate necesare înainte ca probele să poa­tă suferi modificări datorită timpu­lui petrecut departe de Lună și a expunerii la atmosfera terestră. Totodată, 30 de specii de animale și plante au fost expuse influenței materiei selenare pentru a deter­mina dacă aceasta conține micro­organisme nocive. In cadrul teste­lor preliminare, fragmente de roci lunare au fost încălzite peste punc­tul lor de topire , înghețate pînă ce au devenit casante , ciocănite, întinse și presate pentru a se de­termina rezistența și flexibilitatea lor ; au fost introduse în soluții chimice ; au fost calibrate proprie­tățile lor de emisiune de radiații și proprietățile magnetice ; a fost măsurată conductibilitatea lor elec­trică și termică , au fost iradiate și au fost colectate gazele emana­te. — Care sunt primele rezultate ale activității de cercetare a rocilor lunare ? — După primele cercetări, asi­due, neîntrerupte, oamenii de ști­ință au fost în unanimitate de pă­rere că nu există nici „virusuri lunare“, nici „boli lunare“. N-am găsit nici un indiciu al unei creș­teri bacteriene, sau de altă natu­ră. Nu am găsit, pur și simplu, vreo formă de viață pe Lună. Ex­periențe menite să depisteze fosi­le, care ar dovedi că a existat via­ță într-o fază mai timpurie în e­­voluția Lunii, au fost negative și au întărit teoria că Armstrong și Aldrin au fost primele ființe care au atins Luna în cele 4,5 miliarde de ani ai existenței ei. O desco­perire surprinzătoare s-a ivit în legătură cu un test efectuat în vederea determinării virazei apro­ximative a rocilor. In cadrul aces­tui test, cunoscut sub denumirea de „datare potasiu - argon“, sa­vanții au analizat măsura în care potasiul radioactiv din roci s-a des­compus în gazul inert argon. O asemenea descompunere este un proces natural, care începe oda­tă cu formarea rocii și se menți­ne în tot cursul existenței ei. Re­zultatul surprinzător al testului: ve­chimea — 2,5 pînă la 3 miliarde de ani. Se speră însă, a încheiat omul de știință american, că în cadrul viitoarelor misiuni Apollo vor aduse pe Pămînt și roci de aproa­pi pe aceeași vîrstă cu Luna. — După această expoziție, „premieră“ selenară în Bucu­reștii aștesptăm la sfârșitul lunii februarie și vizita echipajului navei Apollo­ 12, Charles Goun­rad, Richard Gordon și Allan Bean. Care a fost contribuția lor la eforturile oamenilor de știință în dezvăluirea tainelor Lunii ? — Rezultatele tuturor expedițiilor Apollo au făcut posibil ca omeni­rea să capete o nouă imagine a Lunii, deschizînd un nou capitol, fără precedent, în domeniul știin­ței. — Și ce va urma ? — Pînă acum, astronauții au ex­plorat regiunile joase ale Lunii. A­­tenția ar urma să se concentreze asupra regiunilor înalte, care sunt asemănătoare cu cele de pe Pă­mînt. Cine știe ? Poate că, studiin­­du-le, vom găsi răspunsuri și a­­supra unor fenomene geologice pă­mântene. 4 1 r Un procedeu anormal Din nu se mai știe a cui dispoziție, tuturor muncitorilor echipei nr. 3 de la întreținerea liniei de cale ferată forestieră Moldovița (și, fără îndoială, și altora) li s-a reținut, de către casierul plătitor, con­travaloarea abonamentului pe tot anul 1970 la ziarul „Muncitorul forestier“. Desigur, e un ziar interesant, care tratează problemele specifice sectorului în care lucrăm și ne ajută, pe multe căi. In perfecționarea continuă a muncii noastre. Poate că tocmai de aceea ar fi fost mai potrivit alt procedeu, o mai intensă activi­tate de popularizare a ziarului, de propagandă asu­pra utilității lui, pentru a-i determina pe forestieri să se aboneze din convingere, nu prin asemenea me­tode administrative, arbitrare. Dar. . . reținerea ca reținerea, majoritatea oame­nilor oricum s-ar fi abonat, cum au mai făcut și anul trecut. Partea proastă e că, de la începutul anului și pînă acum, n-am primit decit un singur ziar — și ace­la cu destulă întîrziere. Ne întrebăm toți, unde-s zia­rele? Dacă banii s-au dat, de ce nu e respectată și la noi această obligație elementară, de ce nu sînt la fel de corecți și de prompți și cei însărcinați cu difu­zarea presei? Poate ne ajută și comitetul sindical de secție, care are — printre atribuții — și munca de ridicare a ni­velului cultural al muncitorilor, și datoria de a ve­ghea la respectarea drepturilor lor. Fiindcă, primind ziarul cu regularitate, ne vom obișnui cu el, ii vom înțelege și mai bine utilitatea și, la anul, n-o să mai fie nevoie de. . . oboseala casierului. OCT­A­VI­AN BIROL Argel Mai multă omenia! Intr-o zi, în jurul orei 8,30, m-am dus la Policlinica orașului Cîmpulung, cabinetul de boli interne. Mă simțisem rău noaptea, iar după-amia­­ză trebuia să intru în schimbul de lucru. Circumscrip­ția sanitară de care aparțin avea program tocmai la orele în care eu eram de serviciu. De aceea, pentru a evita o agravare a bolii (am fost internat pentru o su­ferință cardiacă, iar starea gripală pe care o aveam îmi putea complica situația), m-am dus la medic, nu pentru a obține concediu medical, ci pentru o simplă rețetă. După multă așteptare — pentru că oamenii intrau după cum erau invitați de medic, nu la rînd — reușesc să intru și eu. Predau u­șa și dovada de salariat, dar doctorul îmi cere bilet de trimitere. Ii explic că circum­scripția sanitară are program abia după-amiază, toc­mai cînd eu trebuie să fiu la serviciu și că pînă a­­tunci ar trebui să mi se prescrie ceva pentru a nu mi se agrava boala. „Vino dumneata mîine, cu bilet de trimitere. Eu nu te pot consulta“. . .1 Insist cu explicațiile, dar mi-o taie prompt : „Nu mă reține degeaba!“. In tot acest timp, cit au durat discuțiile, dacă ar fi dat dovadă de mai multă omenie și înțelegere, mi-ar fi putut prescrie o rețetă și aș fi plecat liniștit. înțeleg că fiecare instituție își are un program, o disciplină care trebuie respectate, găsesc însă că este inuman să trimiți un bolnav înapoi pentru a în­deplini o formalitate, cînd el a și ajuns în fața me­dicului. Au fost situații cînd am oprit un medic pe stradă, în timpul liber al acestuia, cerîndu-i unele sfaturi, și nu m-a respins ca acest doctor, care se afla, repet, în cabinet, în orele de program și deci la dispoziția bolnavilor. Cred că asemenea situații trebuie analizate cu mai mult simț de răspundere și să se găsească solu­ții concrete pentru ca oamenii bolnavi să nu fie purtați pe drumuri. Să se dea dovadă, cu alte cuvinte, de mai multă solicitudine, de mai multă omenie ! VASILE APOSTOL tehnician, sectorul de panificație Cîmpulung INDUSTRIA CĂRNII SUCEAVA angajează de urgență — 1 TEHNICIAN MECANIC — 1 MAISTRU ELECTRICIAN — 3 ELECTRICIENI DE ÎNTREȚINERE — 1 ELECTRICIAN A.M.C. Informații suplimentare se primesc la sediul unită­ții, compartimentul mecano-energetic, telefon 11S08, interior 157. J întreprinderea de construcții-montaj București angajează urgent, pentru localitațile Slobozia și T­urnu Măgurele, următoarele categorii de muncitori: — zidari — dulgheri — instalatori sanitari — instalatori încălzire — necalificați Se asigură cazare, masă contra cost la cantină și indemnizație de șantier, în București se angajează numai muncitori calificați. Doritorii se vor adresa de urgență la serviciul de personal al întreprinderii, în str. Sfîntul Ion cel Nou, nr. 21, sectorul 4 — te­lefon 15.01.40 — București. li A. v" < K

Next