Zori Noi, februarie 1970 (Anul 23, nr. 6882-6905)

1970-02-25 / nr. 6902

ZORI NOI m PAGINA 2 SEMNALELE NOASTRE pentru PROBLEMELE DUMNEAVOASTRĂ Nu o .dată s-a scris despre spi­ritul gospodăresc și despre urmă­rile abserniei lui. Faptele constata­te de noi, zilele trecute, la Verești ne obligă să rettenim la această tentă. In incinta combinatului indus­trial pentru creșterea și îngrășa­rea porcilor a luat ființă un chioșc alimentar. Era și cazul, întrucît aici lucrează cîteva sute de mun­­ciitori. Numai că, la 20 decembrie anul trecut, gestionara și-a dat de­misia, iar chioșcul a fost închis. Sunt două dinti de atunci. Unita­tea se află și acuma cu lacătul la ușă (fotol) pentru că nu a fost găsit un om care să preia gestiu­nea. Problema are două aspecte. Pri­mul : muncitorii nu au nici un punct mai apropiat de unde să-și procure alimentele necesare. Al doilea­­ mărfuri în valoare de 36.000 lei se alterează și au rămas pradă șoarecilor. Curios este că nimeni din conducerea cooperati­vei de consum Ver­ești nu mișcă nici un deget pentru a pune capăt acestei situații inadmisibile. Conta­bilul șef, Constantin Călin­escu, nici nu cunoaște valoarea șoldului e­­xistent la chioșc. Risipa, neglijența ce domnesc la unitățile comerciale din Verești sunt atestate și de felul în care sunt depozitate ambalajele. Butoa­ie, lăzi sunt lăsate sub acoperișul cerului (foto 2 și 3). Nici la magazinul de legume - fructe situația nu se prezintă mai bine. Dezordine, murdărie și. . . „colac peste pupăză“, condica de sugestii și reclamații lipsește. Ges­tionara Adela Bardla (foto 4)­ afirmă că a luat-o acasă so­ra ei. Ciudată soartă a a­­vut acest caiet ce invită pe cum­părători să-și spună părerea des­pre aprovizionare și desfacere! Re­comandăm Întreprinderii tutelare— I.L.F. — să-i comunice gestionarea că locul condicii este în magazin, la loc vizibil, și nu în alte părți. In ceea ce-i privește pe salaria­ții cooperativei de consum Verești, îi invităm să mediteze mai mult asupra conținutului expresiei „spi­rit gospodăresc“. Text : CARMEN PANA Foto : I. MĂNDRESCU Foto 1 Foto Foto 3 Foto 4 Ir ö n Contra Du Dn DDa D D D D D D D D D Do punct absolut a discreției La biroul obiectelor găsi­te, de la sediul miliției mu­nicipiului, se află și o ve­righetă din aur. Ea a fost găsită intr-un restaurant. Că păgubașul și-a scos-o din deget sub impulsul unor nostalgii, că a băut atit de mult incit s-a deshidratat și i s-a subțiat degetul, cine știe ! In orice caz, se poa­te prezenta s-o ridice. Noi păstrăm absolută discreție! CIOBURI DE VITRINĂ. . . Prin noiembrie 1969, în curtea sediului cooperativei „Dorna“, din Vatra Dornei, un delegat al U.J.C.M. a venit și a descărcat o ladă cu geamuri pentru vitrine­le unui viitor magazin. Cum s-a transportat, cum s-a descărcat e clar, deoarece în ladă nu se mai decit. . . cioburi. Că e vor­ba de o neglijență crasă, e transparent ca un cristal. Opacă ni se pare absența unei măsuri împotriva ires­­­­­pons­abilității. (J­ a [UNK]a PIÜaDD D D D DaD oDoDDa0 0 D D eoarece n găsesc I e vor- U D o aana MOTO­S . Agentul de circulație si serg. maj. Alexandru Luca­ci­u a fost ultragiat de către șo­­ferul Alexandru Palaghiciuc (Autobaza Suceava). In timpul controlului, lucrăto­rul miliției a observat că cel care se afla la volan este băut. Pus să sufle în fiola alcoolscopică, aceasta se înverzește in proporție de 75 la sută. Se întocmeș­te un proces - verbal de contravenție. In acest timp, șoferul afumat își descarcă violența prin injurii și ame­nințări. S-a domolit după ce a fost reținut. De la o amendă a ajunns la dosar penal. • Tot pentru băutură, o amendă substanțială i s-a dat conducătorului auto Hortensie Luc­escu (C.F.F.G.­­A.I.F.) de pe mașina 21 — Br. — 538. Agentul de cir­culație a făcut totul să-l prevină: aflîndu-l în bufet, l-a avertizat să nu se­ce la volan , i-a luat ur­b­eile de contact. Respec­ti­tivul s-a urcat în mașină (a pornit-o prin contact di­rect) și avea de gînd să conducă toropit de alcool. Iresponsabilitatea sa are un trecut cenușiu , de două ori condamnat pentru diverse fapte, permisul reținut de două ori pentru abateri. Cum de i se mai dă pe mină vreun autovehicul ? 0 Q D DD D £=31=3 Rubrică realizată de VICTOR MICU 1=3! DDDDDDDDD0D□DDnoDa J Pădurea si fabrica (Urmare din pagina I) pentru mecanisme. Mărturisim că ne-a fost greu să înțele­gem lipsa de convingere a di­rectorului unității în ceea ce privește oportunitatea și nece­sitatea aplicării acestor mă­suri, care conduc la creșterea gradului de mecanizare și, în liniar, la valorificarea supe­rioară a lemnului. Despre utilizarea timpului de lucru s-a vorbit mult, s-au dat numeroase exemple. Da­­r ea de seamă și, în cuvîntul lo­r, tehnicianul Alexandru Chi­ra, ascuțitorul­ Petre Velcinschi s-au re­fe­rit la diverse aspecte ale indisciplinei (absențe ne­­m­otivate, întîrzieri, învoiri) la defecțiunile tehnico - orga­si­cizatorice. Fondul de timp pro­ductiv este un prețios capital, care nu trebuie irosit sub nici o formă. De aceea, inițierea unor acțiuni pe linie adminis­­trativă, întărite printr-o susți­nută m­un­că politico­­ educa­tivă de masă, desfășurată de organizația sindicală sub con­ducerea organului de partid, ar avea darul să contribuie la creșterea coeficientului de utilizare a timpului de lucru, la sporirea producției și rea­lizarea ritmicității în îndeplini­rea planului, condiție de bază pentru îmbunătățirea calității produselor și valorificarea in­tegrală a lemnului pus în ex­ploatare. Activitatea unei unități se reflectă ca într-o oglindă în rezultatele sale economico-fi­­manciare, mai precis în indi­catorul sintetic „cheltuielile la 1.000 de lei producție marfă“. In­ mod firesc, deficiențele mai sus arătate s-au repercutat a­­nul trecut, la U.E.S.S. Iacobeni, în depășirea plafonului stabi­lit pentru cheltuielile la 1.000 de lei producție marfă. Nici nu putea fi altfel atîta vreme cît în contul întreprinderii au zăcut imobilizate­­ importante fonduri bănești, rep­rezentînd masa lemnoasă nelichidată în term­en, cantitățile mari de refuzuri calitative — pe între­gul an se cifrează la 3,3 mili­oane lei — care au adus uni­tății dobînzi penalizatoare de peste 700.000 lei. La aceasta se mai adaugă depășirea cheltuielilor de transport cu 741.000 lei și a fondului de sa­larii planificat cu peste 2,4 mi­lioane lei. Iată, deci, domenii în care se impun acțiuni ho­­tărîte din partea comitetului de direcție, a întregului colec­tiv, a organizației de partid din unitate. Planul de măsuri completat cu­ propunerile par­ticipanților la discuții este o bună bază de plecare pentru o activitate mai fructuoasă în acest an la U.E.I.S. Iacobeni. Printr-o mai bună organizare și stăruință, se pot obține re­zultate mai bune. Echipa Școlii generale jr­­dețeană la volei (băieți) din Suceava, campioana Foto : D. VINTU ]U­ SPORT - SPORT Volei, băieți­i CAmPIONATUL ȘCOLILOR i­mmit Echipa Școlii generale nr. 1 din Suceava, campioana județeană După handbal, baschet, gim­nastică (băieți și fete) și volei (fete), recent și-au disputat întîietatea în cucerirea titlului județean și echipele de volei (băieți) ale școlilor generale, cîștigătoare ale etapei de cen­tru. La întreceri au fost pre­zente șase echipe: Școala ge­nerală nr. 2 Vatra Dornei, Școala generală nr. 4 Câmpu­lung, Școala generală nr. 2 Gura Humorului, Școala ge­nerală nr. 1 Suceava, Școala generală Negostina și Școala generală Satu Mare. REZULTATE: Școala genera­lă nr. 2 Vatra Dornei — Școa­la generală Negostina 2—1; Școala generală Satu Mare — Școala generală nr. 4 Cîmpu­­lung 2—0; Școala generală nr. 1 Suceava — Școala generală nr. 2­­ Gura Humorului 2—1; Școala generală Negostina — Școala generală Satu Mare 2—0; Școala generală nr. 4 Cîmpulung — Școala generală nr. 1 Suceava 0—2; Școala ge­nerală nr. 2 Vatra Dornei — Școala generală nr. 2 Gura Humorului 2—1 ; Școala gene­rală nr. 1 Suceava — Școala generală Negostina 2—0 ; Școala generală Satu Mare — Școala generală nr. 2 Vatra Dornei 0—2 ; Școala generală nr. 4 Cîmpulung — Școala ge­nerală nr. 2 Gura Humorului 0—2 ; Școala generală nr. 2 Vatra Dornei — Școala gene­rală nr. 1 Suceava 1—2; Școa­la generală Negostina — Școala generală nr. 4 Cîmpu­­lung 2—0; Școala generală nr. 2 Gura Humorului — Școala generală Satu Mare 2—0; Școala generală nr. 1 Sucea­­va — Școala generală Satu Mare 2—0; Școala generală nr. 4 Cîmpulung — Școala gene­rală nr. 2 Vatra Dornei 0—2; Școala generală Negostina — Școala generală nr. 2 Gura Humorului 2—1. Ca urmare a acestor rezul­tate, titlul de campioană ju­dețeană a fost cucerit de echi­pa Școlii generale nr. 1 din Suceava, urmată, în ordine, de echipele Școlilor generale nr. 2 Vatra Dornei și din Negosti­na. Echipelor clasate pe pri­mele trei locuri li s-au acor­dat, din partea inspectoratului școlar județean și a consiliu­lui județean al organizației pi­onierilor, diplome și premii în materiale sportive. Etapa județeană s-a carac­terizat prin meciuri disputate, care s-au ridicat la nivelul aș­teptat. Este supărător fap­tul că și de la această competiție a absentat repre­zentanta centrului Fălticeni. Specialiștii, arbitrii au făcut și un altfel de clasament. S-a apreciat că cea mai tehnică echipă din campionat a fost aceea a școlii generale nr. 2 din Vatra Dornei, iar cel mai bun jucător al turneului, Tomi­­ță Marian, de la aceeași școa­lă. Deși echipa Școlii gene­rale nr. 2 Gura Humorului nu figurează în rîndul primelor trei clasate, cel mai bun trăgă­tor al etapei județene, a fost Preliot Hugo, elev al școlii hu­­morene. PETRU BORDEIANU, consiliul județean al organizației pionierilor * Șl Despre iarnă, respectul față autobuze de călători Numeroase scrisori, tratînd aceeași temă — transportul cu autobuzele I.T.A. — au sosit, în ultimul timp, pe adresa redacției. Redăm mai jos cîteva dintre opi­niile cetățenilor, care solicită intervenții optime pentru perfecționarea funcționării acestui important mecanism. Noi, locuitorii satului Pal­tinul, aparținînd comunei Vatra Moldoviței, solicităm, de ani de zile, cu diferite prilejuri, să se pună în cir­culație un autobuz care să treacă și prin localitatea noastră. Promisiuni ni s-au făcut, dar autobuzul nu a­­pare. Se vede că i se pune undeva o „mrînă“. Ca să a­­jungem la Cîmpulung, unde mulți dintre noi avem di­verse treburi, suntem­ nevoiți să facem cale de aproape 10 km. pînă la Vatra Mol­doviței, de unde să luăm trenul sau un autobuz. Alte­ori străbatem o distanță și mai mare, peste Feredeu, ca să fim la timp în oraș. Cerem conducerii între­prinderii de transporturi au­to Suceava să analizeze cu atenție­­ cerința noasttră și să ia măsura ca, zilnic, mă­car un autobuz să treacă și prin satul nostru. METODIE PITICARI satul Paltinul, comuna Vatra Moldoviței Mai multe familii din sa­tul Valea Putnei, ai căror copii urmează cursurile la școala din Pojorîta, ne-am unit și am închiriat un au­tobuz, pentru a înlesni trans­portul elevilor pînă în cen­trul comunei. Cei 34 de co­pii, care fac zilnic drumul de la Valea Putnei la Pojorîta, întîmpină mari dificultăți, fiindcă autobuzul nu sosește întotdeauna la ora stabilită. De regulă, dimineața mașina trebuie să plece din stație la 7:30, iar la amiază să por­nească din Pojorîta cel tîr­­ziu la orele 14.00. Dar pro­gramul nu este respectat. In intervalul de 12 zile de lucru (12—24 ianuarie), în 8 zile autobuzul a plecat spre Pojorîta după ora 8 (în ziua de 17 ianuarie n-a sosit de loc, iar în zi­ua de 19 a so­sit la ora 9). La înapoiere, în 8 zile mașina a plecat spre Valea Putnei după o­­rele 14,00, iar în zilele de 22 și 24 n-a venit de loc. De ce se întîmplă acest lucru, nu putem înțelege, căci fiecare copil achită lu­nar 61 de lei (mai mult chiar decît o persoană matură, pe care o costă 55 lei). De ce e determinat să întîrzie la program, să apeleze la alte mijloace de transport? I. CULIUC în numele a 20 de familii din satul Valea Putnei, comuna Pojorn­a Mai mulți lucrători din Stulpicani aveam treburi, în ziua de 30 ianuarie, la Gura Humorului. Am așteptat în stație, în drum, acolo unde scrie că autobuzul sosește de la Ostra la orele zece și cinci minute, dar degeaba. Credeam că o fi avut vreo pană și că pînă la urmă tot va sosi. S-a făcut amiază cursa tot nu s-a ivit. Nu mai puteam să așteptăm, căci am fi ajuns tîrziu în oraș. Așa că am renunțat. Mă întreb, însă, de ce a trebuit sa stăm o jumătate de zi în frig, să pierdem timpul atît de prețios ? De ce lu­crătorii din transporturile auto renunță cu atîta ușurin­ță la obligațiile profesiona­le care le revin ? Beste tot, în unitățile economice, în instituții, se iau măsuri pen­tru întărirea ordinei și a dis­ciplinei. Oare asemenea mă­suri nu pot fi aplicate și la unitatea de transporturi din Gura Humorului ? VASILE CIOFU Stulpicani E o dimineață geroasă d­e iarnă. Noi, călătorii, stăm în stație de la orele 5 și jumă­tate, căci așa cum arată indicatoarele, peste zece mi­nute urmează să sosească autobuzul. La Negrileasa nu există un adăpost pentru că­lători. Stăm sub cerul liber, în aerul curat,­însă cam as­pru. Privim tabla indicatoa­re, ne cercetăm ceasurile. Faptele nu se petrec însă în­totdeauna așa cum le pro­gramăm. Autobuzul se lasă așteptat. Dar e un lucru știut. Niciodată nu sosește la ora stabilită. Mai ales în zilele de duminică întîrzierile ating o oră, chiar o oră și jumă­tate. Sînt șoferi care nu res­pectă traseul. Se mai abat, din motive „avantajoase“, prin unele locuri. De aceea ajung tîrziu la capăt de li­nie, mai ales că Negrileasa e cumva lăturalnică. Nu prea vin controlorii pe aici. Lucrurile nu se înttîmplă... întîmplător. A devenit o practică. I. SLAVIC profesor, Negrileasa N. R. Asemenea scrisori, care sesizează aceleași lip­suri, am primit și din Vatra Dornei, Siret și Rădăuți. Fo­rurile răspunzătoare — au­tobazele și Întreprinderea de transporturi auto Suceava — au datoria să ia, în timpul cel mai scurt, măsurile care se impun, spre a elimina a­­nomaliile care persistă și a asigura, în permanență, deservire operativă și civi­­­lizată a cetățenilor. Este una dintre îndatoririle lor ele­mentare și ea trebuie înde­plinită exemplar. Baschet, divizia școlari-juniori Școala sportivă Suceava — Școala sportivă Bacău (băieți) 71-46 (31-18) După cîteva înfrîngeri con­secutive, tinerii baschetbaliști de la Școala sportivă din Su­ceava au obținut o victorie ca­tegorică în fața echipei omo­nime din Bacău. Este o victorie cu atât mai semnificativă cu cît echipa a fost lipsită și de această dată de antrenor. In echipa suceveană au ju­cat: Stanca, Drișcu, Poienaru, Ovadiuc, Roșca, Crăciunescu, Midari, Bernștein, Fendrihan. Cele mai multe puncte pentru suceveni au marcat Poienaru (26), Stanca (21) și Bernștein (15). Pe drum de sănii (Urmare din pagina I)­gumicolă, ne-au hotărît ca, în 1970, să cultivăm 130 hectare. Ca urmare a intensificării pro­ducției, ferma noastră și-a propus să realizeze venituri de peste 2 milioane lei. Recent, am participat la un curs de instruire la Casa agronomului. Pe baza celor învățate cu a­­cest prilej, și cu experiența pe care o avem, vom căuta ca, prin aplicarea tuturor regulilor agrotehnice, acționînd atent spre combaterea bolilor dăunătorilor, cît și a buruieni­și­lor, pe cale chimică — lu­crări ce le vom face în cea mai mare măsură mecanizat — vom putea realiza venituri su­perioare la unitatea de supra­față. RED., întrucît la C.A.P. Dum­brăveni există o tradiție in cultivarea legumelor în solarii, am vrea să ne împărtășiți din planul pentru acest an în cul­tura forțată a legumelor. A. SUCULESCU: Intr-adevăr, veniturile frumoase realizate în 1968, 124.000 lei de pe 1,10 ha. solarii cultivate cu roșii și varză (în 1969 — am obți­nut numai 40.000 lei la hectar, datorită unei furtuni care ne-a distrus o bună parte din pro­ducție), ne-au făcut să acor­dăm și în acest an multă aten­ție producerii legumelor forța­te în solarii. Pînă acum am semănat 800 m.p. pentru pro­ducere de răsad de varză tim­purie. Pe 3.000 m.p. vom culti­va roșii din soiul 10 X Bi­zon. Răsadul de varză a și a­­juns la faza cînd trebuie re­­picat. Totul se va planta în culturi nutritive. In acest fel, vom căuta să obținem o recol­tă cît mai timpurie și de cali­tate superioară. I. FODOR : Și la noi, la Ve­rești, suprafața cultivată cu legume a crescut de la 100 ha., la 130 ha. Deoarece, în anii trecuți, s-au întîmpinat unele neajunsuri în organizare, sec­torul legumicol fiind amplasat în 3 brigăzi diferite, în acest an am comasat toată supra­fața într-un singur loc, la Bur­­suceni, unde a luat ființă ter­ma. Vom extinde lucrările me­canizate. In acest sens, la sec­ția de mecanizare ce ne de­servește există o dotare cores­punzătoare : tractor RS 0,9 modelator, nivelator, o mașină de semănat „Saxonia“ și, în perspectivă, o mașină de plan­tat răsaduri. In prezent, lucrăm intens în sectorul de răsadni­țe. Din discuțiile purtate reiese că, prin măsurile luate în uni­tăți, producția legumicolă din acest an are o bună bază de plecare. Dar, dintr-o succin­tă analiză pe județ, rezultă că în sectorul legumicol mai e­­xistă încă numeroase proble­me de rezolvat. Subliniem doar faptul că, din planul de 3.500 m.p. răsadnițe ce tre­buiau însămînțate pînă la 1 martie, acum, cînd mai sînt doar cîteva zile pînă la a­­ceastă dată, s-au realizat nu­mai 1.140 m.p. Intîrziat este și repicatul răsadurilor de var­ză și aceasta în special la fer­ma Dumbrăveni. Tărăgănare nejustificată se înregistrează și la repararea salariilor. Iată de ce organele agricole județene, cît și specialiștii din unități, conducerile acestora, trebuie să acorde maximă a­­tenție impulsionării lucrărilor din legumicultura, pentru a a­­vea certitudinea realizării o­­biectivelor stabilite în acest important sector al agricultu­rii noastre. Argumente pentru o legumicultura intensivă ★ ELEVI­ „Luna cărții la sate“, care se desfășoară în perioada 1—28 februarie a.c. este un bun prilej pentru completa­rea bibliotecilor proprii cu cărțile cerute de procesul de învățământ. Colecțiile „Biblioteca pentru toți”, „Lyceum“ și „Bi­blioteca școlarului" vă oferă cele mai reprezentative lu­crări din literatura română și universală. Cartea dorită o puteți procura de la magazinele spe­cializate și raioanele de librărie ale cooperativelor de consum din județul nostru. IMPORTANT U. E. I. L. VATRA DORNEI angajează de urgență: INGINER SAU TEHNICIAN ELECTRO - MECANIC UN ELECTRICIAN AUTO Informații suplimentare se pot primi de la sediul unității, strada Schitului nr. 2, telefon 259. A­NUNȚ Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului Suceava angajează de urgență . Arhitect specializat în decorații interioare și proiectarea mobilei. Condițiile de studii și stagiu sunt cele pre­văzute în H.C.M. 914 din 1968. Solicitanții se vor adresa la CEIL Suceava, serviciul per­sonal - învățămint, te­lefoane 10793—10794, interior 120 sau 130. A v K r

Next