Zori Noi, februarie 1970 (Anul 23, nr. 6882-6905)
1970-02-25 / nr. 6902
ZORI NOI m PAGINA 2 SEMNALELE NOASTRE pentru PROBLEMELE DUMNEAVOASTRĂ Nu o .dată s-a scris despre spiritul gospodăresc și despre urmările abserniei lui. Faptele constatate de noi, zilele trecute, la Verești ne obligă să rettenim la această tentă. In incinta combinatului industrial pentru creșterea și îngrășarea porcilor a luat ființă un chioșc alimentar. Era și cazul, întrucît aici lucrează cîteva sute de munciitori. Numai că, la 20 decembrie anul trecut, gestionara și-a dat demisia, iar chioșcul a fost închis. Sunt două dinti de atunci. Unitatea se află și acuma cu lacătul la ușă (fotol) pentru că nu a fost găsit un om care să preia gestiunea. Problema are două aspecte. Primul : muncitorii nu au nici un punct mai apropiat de unde să-și procure alimentele necesare. Al doilea mărfuri în valoare de 36.000 lei se alterează și au rămas pradă șoarecilor. Curios este că nimeni din conducerea cooperativei de consum Verești nu mișcă nici un deget pentru a pune capăt acestei situații inadmisibile. Contabilul șef, Constantin Călinescu, nici nu cunoaște valoarea șoldului existent la chioșc. Risipa, neglijența ce domnesc la unitățile comerciale din Verești sunt atestate și de felul în care sunt depozitate ambalajele. Butoaie, lăzi sunt lăsate sub acoperișul cerului (foto 2 și 3). Nici la magazinul de legume - fructe situația nu se prezintă mai bine. Dezordine, murdărie și. . . „colac peste pupăză“, condica de sugestii și reclamații lipsește. Gestionara Adela Bardla (foto 4) afirmă că a luat-o acasă sora ei. Ciudată soartă a avut acest caiet ce invită pe cumpărători să-și spună părerea despre aprovizionare și desfacere! Recomandăm Întreprinderii tutelare— I.L.F. — să-i comunice gestionarea că locul condicii este în magazin, la loc vizibil, și nu în alte părți. In ceea ce-i privește pe salariații cooperativei de consum Verești, îi invităm să mediteze mai mult asupra conținutului expresiei „spirit gospodăresc“. Text : CARMEN PANA Foto : I. MĂNDRESCU Foto 1 Foto Foto 3 Foto 4 Ir ö n Contra Du Dn DDa D D D D D D D D D Do punct absolut a discreției La biroul obiectelor găsite, de la sediul miliției municipiului, se află și o verighetă din aur. Ea a fost găsită intr-un restaurant. Că păgubașul și-a scos-o din deget sub impulsul unor nostalgii, că a băut atit de mult incit s-a deshidratat și i s-a subțiat degetul, cine știe ! In orice caz, se poate prezenta s-o ridice. Noi păstrăm absolută discreție! CIOBURI DE VITRINĂ. . . Prin noiembrie 1969, în curtea sediului cooperativei „Dorna“, din Vatra Dornei, un delegat al U.J.C.M. a venit și a descărcat o ladă cu geamuri pentru vitrinele unui viitor magazin. Cum s-a transportat, cum s-a descărcat e clar, deoarece în ladă nu se mai decit. . . cioburi. Că e vorba de o neglijență crasă, e transparent ca un cristal. Opacă ni se pare absența unei măsuri împotriva iresponsabilității. (J a [UNK]a PIÜaDD D D D DaD oDoDDa0 0 D D eoarece n găsesc I e vor- U D o aana MOTOS . Agentul de circulație si serg. maj. Alexandru Lucaciu a fost ultragiat de către șoferul Alexandru Palaghiciuc (Autobaza Suceava). In timpul controlului, lucrătorul miliției a observat că cel care se afla la volan este băut. Pus să sufle în fiola alcoolscopică, aceasta se înverzește in proporție de 75 la sută. Se întocmește un proces - verbal de contravenție. In acest timp, șoferul afumat își descarcă violența prin injurii și amenințări. S-a domolit după ce a fost reținut. De la o amendă a ajunns la dosar penal. • Tot pentru băutură, o amendă substanțială i s-a dat conducătorului auto Hortensie Lucescu (C.F.F.G.A.I.F.) de pe mașina 21 — Br. — 538. Agentul de circulație a făcut totul să-l prevină: aflîndu-l în bufet, l-a avertizat să nu sece la volan , i-a luat urbeile de contact. Respectitivul s-a urcat în mașină (a pornit-o prin contact direct) și avea de gînd să conducă toropit de alcool. Iresponsabilitatea sa are un trecut cenușiu , de două ori condamnat pentru diverse fapte, permisul reținut de două ori pentru abateri. Cum de i se mai dă pe mină vreun autovehicul ? 0 Q D DD D £=31=3 Rubrică realizată de VICTOR MICU 1=3! DDDDDDDDD0D□DDnoDa J Pădurea si fabrica (Urmare din pagina I) pentru mecanisme. Mărturisim că ne-a fost greu să înțelegem lipsa de convingere a directorului unității în ceea ce privește oportunitatea și necesitatea aplicării acestor măsuri, care conduc la creșterea gradului de mecanizare și, în liniar, la valorificarea superioară a lemnului. Despre utilizarea timpului de lucru s-a vorbit mult, s-au dat numeroase exemple. Dar ea de seamă și, în cuvîntul lor, tehnicianul Alexandru Chira, ascuțitorul Petre Velcinschi s-au referit la diverse aspecte ale indisciplinei (absențe nemotivate, întîrzieri, învoiri) la defecțiunile tehnico - orgasicizatorice. Fondul de timp productiv este un prețios capital, care nu trebuie irosit sub nici o formă. De aceea, inițierea unor acțiuni pe linie administrativă, întărite printr-o susținută muncă politico educativă de masă, desfășurată de organizația sindicală sub conducerea organului de partid, ar avea darul să contribuie la creșterea coeficientului de utilizare a timpului de lucru, la sporirea producției și realizarea ritmicității în îndeplinirea planului, condiție de bază pentru îmbunătățirea calității produselor și valorificarea integrală a lemnului pus în exploatare. Activitatea unei unități se reflectă ca într-o oglindă în rezultatele sale economico-fimanciare, mai precis în indicatorul sintetic „cheltuielile la 1.000 de lei producție marfă“. In mod firesc, deficiențele mai sus arătate s-au repercutat anul trecut, la U.E.S.S. Iacobeni, în depășirea plafonului stabilit pentru cheltuielile la 1.000 de lei producție marfă. Nici nu putea fi altfel atîta vreme cît în contul întreprinderii au zăcut imobilizate importante fonduri bănești, reprezentînd masa lemnoasă nelichidată în termen, cantitățile mari de refuzuri calitative — pe întregul an se cifrează la 3,3 milioane lei — care au adus unității dobînzi penalizatoare de peste 700.000 lei. La aceasta se mai adaugă depășirea cheltuielilor de transport cu 741.000 lei și a fondului de salarii planificat cu peste 2,4 milioane lei. Iată, deci, domenii în care se impun acțiuni hotărîte din partea comitetului de direcție, a întregului colectiv, a organizației de partid din unitate. Planul de măsuri completat cu propunerile participanților la discuții este o bună bază de plecare pentru o activitate mai fructuoasă în acest an la U.E.I.S. Iacobeni. Printr-o mai bună organizare și stăruință, se pot obține rezultate mai bune. Echipa Școlii generale jrdețeană la volei (băieți) din Suceava, campioana Foto : D. VINTU ]U SPORT - SPORT Volei, băieții CAmPIONATUL ȘCOLILOR immit Echipa Școlii generale nr. 1 din Suceava, campioana județeană După handbal, baschet, gimnastică (băieți și fete) și volei (fete), recent și-au disputat întîietatea în cucerirea titlului județean și echipele de volei (băieți) ale școlilor generale, cîștigătoare ale etapei de centru. La întreceri au fost prezente șase echipe: Școala generală nr. 2 Vatra Dornei, Școala generală nr. 4 Câmpulung, Școala generală nr. 2 Gura Humorului, Școala generală nr. 1 Suceava, Școala generală Negostina și Școala generală Satu Mare. REZULTATE: Școala generală nr. 2 Vatra Dornei — Școala generală Negostina 2—1; Școala generală Satu Mare — Școala generală nr. 4 Cîmpulung 2—0; Școala generală nr. 1 Suceava — Școala generală nr. 2 Gura Humorului 2—1; Școala generală Negostina — Școala generală Satu Mare 2—0; Școala generală nr. 4 Cîmpulung — Școala generală nr. 1 Suceava 0—2; Școala generală nr. 2 Vatra Dornei — Școala generală nr. 2 Gura Humorului 2—1 ; Școala generală nr. 1 Suceava — Școala generală Negostina 2—0 ; Școala generală Satu Mare — Școala generală nr. 2 Vatra Dornei 0—2 ; Școala generală nr. 4 Cîmpulung — Școala generală nr. 2 Gura Humorului 0—2 ; Școala generală nr. 2 Vatra Dornei — Școala generală nr. 1 Suceava 1—2; Școala generală Negostina — Școala generală nr. 4 Cîmpulung 2—0; Școala generală nr. 2 Gura Humorului — Școala generală Satu Mare 2—0; Școala generală nr. 1 Suceava — Școala generală Satu Mare 2—0; Școala generală nr. 4 Cîmpulung — Școala generală nr. 2 Vatra Dornei 0—2; Școala generală Negostina — Școala generală nr. 2 Gura Humorului 2—1. Ca urmare a acestor rezultate, titlul de campioană județeană a fost cucerit de echipa Școlii generale nr. 1 din Suceava, urmată, în ordine, de echipele Școlilor generale nr. 2 Vatra Dornei și din Negostina. Echipelor clasate pe primele trei locuri li s-au acordat, din partea inspectoratului școlar județean și a consiliului județean al organizației pionierilor, diplome și premii în materiale sportive. Etapa județeană s-a caracterizat prin meciuri disputate, care s-au ridicat la nivelul așteptat. Este supărător faptul că și de la această competiție a absentat reprezentanta centrului Fălticeni. Specialiștii, arbitrii au făcut și un altfel de clasament. S-a apreciat că cea mai tehnică echipă din campionat a fost aceea a școlii generale nr. 2 din Vatra Dornei, iar cel mai bun jucător al turneului, Tomiță Marian, de la aceeași școală. Deși echipa Școlii generale nr. 2 Gura Humorului nu figurează în rîndul primelor trei clasate, cel mai bun trăgător al etapei județene, a fost Preliot Hugo, elev al școlii humorene. PETRU BORDEIANU, consiliul județean al organizației pionierilor * Șl Despre iarnă, respectul față autobuze de călători Numeroase scrisori, tratînd aceeași temă — transportul cu autobuzele I.T.A. — au sosit, în ultimul timp, pe adresa redacției. Redăm mai jos cîteva dintre opiniile cetățenilor, care solicită intervenții optime pentru perfecționarea funcționării acestui important mecanism. Noi, locuitorii satului Paltinul, aparținînd comunei Vatra Moldoviței, solicităm, de ani de zile, cu diferite prilejuri, să se pună în circulație un autobuz care să treacă și prin localitatea noastră. Promisiuni ni s-au făcut, dar autobuzul nu apare. Se vede că i se pune undeva o „mrînă“. Ca să ajungem la Cîmpulung, unde mulți dintre noi avem diverse treburi, suntem nevoiți să facem cale de aproape 10 km. pînă la Vatra Moldoviței, de unde să luăm trenul sau un autobuz. Alteori străbatem o distanță și mai mare, peste Feredeu, ca să fim la timp în oraș. Cerem conducerii întreprinderii de transporturi auto Suceava să analizeze cu atenție cerința noasttră și să ia măsura ca, zilnic, măcar un autobuz să treacă și prin satul nostru. METODIE PITICARI satul Paltinul, comuna Vatra Moldoviței Mai multe familii din satul Valea Putnei, ai căror copii urmează cursurile la școala din Pojorîta, ne-am unit și am închiriat un autobuz, pentru a înlesni transportul elevilor pînă în centrul comunei. Cei 34 de copii, care fac zilnic drumul de la Valea Putnei la Pojorîta, întîmpină mari dificultăți, fiindcă autobuzul nu sosește întotdeauna la ora stabilită. De regulă, dimineața mașina trebuie să plece din stație la 7:30, iar la amiază să pornească din Pojorîta cel tîrziu la orele 14.00. Dar programul nu este respectat. In intervalul de 12 zile de lucru (12—24 ianuarie), în 8 zile autobuzul a plecat spre Pojorîta după ora 8 (în ziua de 17 ianuarie n-a sosit de loc, iar în ziua de 19 a sosit la ora 9). La înapoiere, în 8 zile mașina a plecat spre Valea Putnei după orele 14,00, iar în zilele de 22 și 24 n-a venit de loc. De ce se întîmplă acest lucru, nu putem înțelege, căci fiecare copil achită lunar 61 de lei (mai mult chiar decît o persoană matură, pe care o costă 55 lei). De ce e determinat să întîrzie la program, să apeleze la alte mijloace de transport? I. CULIUC în numele a 20 de familii din satul Valea Putnei, comuna Pojorna Mai mulți lucrători din Stulpicani aveam treburi, în ziua de 30 ianuarie, la Gura Humorului. Am așteptat în stație, în drum, acolo unde scrie că autobuzul sosește de la Ostra la orele zece și cinci minute, dar degeaba. Credeam că o fi avut vreo pană și că pînă la urmă tot va sosi. S-a făcut amiază cursa tot nu s-a ivit. Nu mai puteam să așteptăm, căci am fi ajuns tîrziu în oraș. Așa că am renunțat. Mă întreb, însă, de ce a trebuit sa stăm o jumătate de zi în frig, să pierdem timpul atît de prețios ? De ce lucrătorii din transporturile auto renunță cu atîta ușurință la obligațiile profesionale care le revin ? Beste tot, în unitățile economice, în instituții, se iau măsuri pentru întărirea ordinei și a disciplinei. Oare asemenea măsuri nu pot fi aplicate și la unitatea de transporturi din Gura Humorului ? VASILE CIOFU Stulpicani E o dimineață geroasă de iarnă. Noi, călătorii, stăm în stație de la orele 5 și jumătate, căci așa cum arată indicatoarele, peste zece minute urmează să sosească autobuzul. La Negrileasa nu există un adăpost pentru călători. Stăm sub cerul liber, în aerul curat,însă cam aspru. Privim tabla indicatoare, ne cercetăm ceasurile. Faptele nu se petrec însă întotdeauna așa cum le programăm. Autobuzul se lasă așteptat. Dar e un lucru știut. Niciodată nu sosește la ora stabilită. Mai ales în zilele de duminică întîrzierile ating o oră, chiar o oră și jumătate. Sînt șoferi care nu respectă traseul. Se mai abat, din motive „avantajoase“, prin unele locuri. De aceea ajung tîrziu la capăt de linie, mai ales că Negrileasa e cumva lăturalnică. Nu prea vin controlorii pe aici. Lucrurile nu se înttîmplă... întîmplător. A devenit o practică. I. SLAVIC profesor, Negrileasa N. R. Asemenea scrisori, care sesizează aceleași lipsuri, am primit și din Vatra Dornei, Siret și Rădăuți. Forurile răspunzătoare — autobazele și Întreprinderea de transporturi auto Suceava — au datoria să ia, în timpul cel mai scurt, măsurile care se impun, spre a elimina anomaliile care persistă și a asigura, în permanență, deservire operativă și civilizată a cetățenilor. Este una dintre îndatoririle lor elementare și ea trebuie îndeplinită exemplar. Baschet, divizia școlari-juniori Școala sportivă Suceava — Școala sportivă Bacău (băieți) 71-46 (31-18) După cîteva înfrîngeri consecutive, tinerii baschetbaliști de la Școala sportivă din Suceava au obținut o victorie categorică în fața echipei omonime din Bacău. Este o victorie cu atât mai semnificativă cu cît echipa a fost lipsită și de această dată de antrenor. In echipa suceveană au jucat: Stanca, Drișcu, Poienaru, Ovadiuc, Roșca, Crăciunescu, Midari, Bernștein, Fendrihan. Cele mai multe puncte pentru suceveni au marcat Poienaru (26), Stanca (21) și Bernștein (15). Pe drum de sănii (Urmare din pagina I)gumicolă, ne-au hotărît ca, în 1970, să cultivăm 130 hectare. Ca urmare a intensificării producției, ferma noastră și-a propus să realizeze venituri de peste 2 milioane lei. Recent, am participat la un curs de instruire la Casa agronomului. Pe baza celor învățate cu acest prilej, și cu experiența pe care o avem, vom căuta ca, prin aplicarea tuturor regulilor agrotehnice, acționînd atent spre combaterea bolilor dăunătorilor, cît și a buruienișilor, pe cale chimică — lucrări ce le vom face în cea mai mare măsură mecanizat — vom putea realiza venituri superioare la unitatea de suprafață. RED., întrucît la C.A.P. Dumbrăveni există o tradiție in cultivarea legumelor în solarii, am vrea să ne împărtășiți din planul pentru acest an în cultura forțată a legumelor. A. SUCULESCU: Intr-adevăr, veniturile frumoase realizate în 1968, 124.000 lei de pe 1,10 ha. solarii cultivate cu roșii și varză (în 1969 — am obținut numai 40.000 lei la hectar, datorită unei furtuni care ne-a distrus o bună parte din producție), ne-au făcut să acordăm și în acest an multă atenție producerii legumelor forțate în solarii. Pînă acum am semănat 800 m.p. pentru producere de răsad de varză timpurie. Pe 3.000 m.p. vom cultiva roșii din soiul 10 X Bizon. Răsadul de varză a și ajuns la faza cînd trebuie repicat. Totul se va planta în culturi nutritive. In acest fel, vom căuta să obținem o recoltă cît mai timpurie și de calitate superioară. I. FODOR : Și la noi, la Verești, suprafața cultivată cu legume a crescut de la 100 ha., la 130 ha. Deoarece, în anii trecuți, s-au întîmpinat unele neajunsuri în organizare, sectorul legumicol fiind amplasat în 3 brigăzi diferite, în acest an am comasat toată suprafața într-un singur loc, la Bursuceni, unde a luat ființă terma. Vom extinde lucrările mecanizate. In acest sens, la secția de mecanizare ce ne deservește există o dotare corespunzătoare : tractor RS 0,9 modelator, nivelator, o mașină de semănat „Saxonia“ și, în perspectivă, o mașină de plantat răsaduri. In prezent, lucrăm intens în sectorul de răsadnițe. Din discuțiile purtate reiese că, prin măsurile luate în unități, producția legumicolă din acest an are o bună bază de plecare. Dar, dintr-o succintă analiză pe județ, rezultă că în sectorul legumicol mai există încă numeroase probleme de rezolvat. Subliniem doar faptul că, din planul de 3.500 m.p. răsadnițe ce trebuiau însămînțate pînă la 1 martie, acum, cînd mai sînt doar cîteva zile pînă la această dată, s-au realizat numai 1.140 m.p. Intîrziat este și repicatul răsadurilor de varză și aceasta în special la ferma Dumbrăveni. Tărăgănare nejustificată se înregistrează și la repararea salariilor. Iată de ce organele agricole județene, cît și specialiștii din unități, conducerile acestora, trebuie să acorde maximă atenție impulsionării lucrărilor din legumicultura, pentru a avea certitudinea realizării obiectivelor stabilite în acest important sector al agriculturii noastre. Argumente pentru o legumicultura intensivă ★ ELEVI „Luna cărții la sate“, care se desfășoară în perioada 1—28 februarie a.c. este un bun prilej pentru completarea bibliotecilor proprii cu cărțile cerute de procesul de învățământ. Colecțiile „Biblioteca pentru toți”, „Lyceum“ și „Biblioteca școlarului" vă oferă cele mai reprezentative lucrări din literatura română și universală. Cartea dorită o puteți procura de la magazinele specializate și raioanele de librărie ale cooperativelor de consum din județul nostru. IMPORTANT U. E. I. L. VATRA DORNEI angajează de urgență: INGINER SAU TEHNICIAN ELECTRO - MECANIC UN ELECTRICIAN AUTO Informații suplimentare se pot primi de la sediul unității, strada Schitului nr. 2, telefon 259. ANUNȚ Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului Suceava angajează de urgență . Arhitect specializat în decorații interioare și proiectarea mobilei. Condițiile de studii și stagiu sunt cele prevăzute în H.C.M. 914 din 1968. Solicitanții se vor adresa la CEIL Suceava, serviciul personal - învățămint, telefoane 10793—10794, interior 120 sau 130. A v K r