Zori Noi, februarie 1970 (Anul 23, nr. 6882-6905)
1970-02-14 / nr. 6893
X A X Proletari din toate țările uniți-vă Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIV Nr. 6893 sîmbătă 14 februarie 1970 4 pagini 30 bani PE CÂND IEȘIREA DIN VECHILE TIPARE? Reprezentanții salariaților Fabricii de conserve de legume și fructe — Suceava, după ce au ascultat documentata dare de seamă a comitetului de direcție, dominată de un pronunțat spirit critic și — mai cu seamă — autocritic, au considerat util să o completeze cu fapte din propria experiență : de la „veteranul“ Dumitru Șoltiș, de 19 ani muncitor la sterilizare-vacuum, și pînă la foarte tînărul mecanic Teodor Chifor, de la muncitoarea Maria Bardan și pînă la inginerul șef al unității, ing. Mircea Stoian, toți cei 12 vorbitori (socotind numai pe cei dintre angajații fabricii) s-au simțit datori să analizeze, să precizeze, să dezvăluie practici păgubitoare, să propună unele soluții și să se angajeze la eforturi suplimentare. O ședință, am putea fructuoasă, cu pronunțat spune, caracter de lucru, instructivă și plină de promisiuni viitor , privind lucrurile pentru sub acest aspect, ar trebui — cu toate că „justificările“ au ocupat mai mult timp decât meritau — să aplaudăm laolaltă cu majoritatea participanților, să subscriem planului de măsuri axat pe obiective într-adevăr esențiale și să așteptăm, cu încredere, rezultatele. Și totuși . . . Ceea ce ne-a reținut în mod deosebit atenția, ca o caracteristică a acestei întîlniri, indiscutabil rodnică, a „activului de bază“ al fabricii, a fost inexplicabila impermeabilitate la nou, o cu totul nejjustificată reținere în fața tendințelor de a ieși din șablon. „Nu e vorba de continuat, ci de schimbat, în esență“ — s-a precizat, la un moment dat, în cadrul adunării. Dar oamenii, cramponîndu-se de realitățile de pînă acum — unele intr-adevăr aducătoare de succese, dar altele total depășite de actualele exigențe ale unui cadru organizatoric și de răspundere cu totul nou — aceiași oameni care și-au realizat cu brio sarcinile cantitative dar au capotat în fața celor calitative, rămîn refractari noutății, speriați de ceea ce ar putea să-i scoată din obișnuit și neîncrezători în propriile forțe , deși acestea s-au dovedit, în repetate rînduri, apte să revizuiască din temelii situații aparent fără ieșire. Gestiunea colectivă, un fel de „cancer al responsabilității“, procedeu învechit și aducător de grave pejudicii (ing. M. Stoian : „Nu se putea ști, la un moment dat, dacă fabrica pierde ori cîștigă“), e unanim condamnată ca atare. Gestiunea proprie, în egală măsură recunoscută drept cea mai sigură cale pentru redresarea economică a fabricii, este văzută ca un fel de ideal intangibil, ca un statu-quo cu neputință de uruit. Iată citate, edificatoare : „Recepția borcanelor, practic, imposibilă!“ și, stereotip, „separarea producției neterminate, a ambalajelor, practic, imposibilă“ (tot „alimentarea ing. M. Stoian), eșalonată cu materii prime ar înlesni gestiunea individuală“ (Gheorghe Amariei, gestionar de produse finite la secția Fălticeni) dar „perrioadele de vîrf, la intrări, nu se pot anihila“, „m alte perioade, poate, în campanie, nu !“ (Mihai Huțanu, din compartimentul horticol, citat ca unul dintre cele mai bine organizate și receptive servicii funcționale din fabrică) ; „poate că s-ar putea face ceva, dar e greu și presupune foarte multe condiții : delimitarea strictă a spațiilor de depozitare, o comisie de recepție serioasă . . .“ (ing. Avram Schechter, șeful controlului tehnic de calitate). Acest recul în fața aspectelor legate de eficiență, puțina receptivitate față de elemonstrează că e necesară deradicală schimbare de optică, în funcție de noile realități, care impun legarea nemijlocită a fiecăruia de realizările concrete ale unității, apropierea răspunderii de umerii fiecăruia, prin coborârea ei din sferele vagi în care a plutit pînă acum. O inițiativă bună — ceva mai mult, că procedeu obligatoriu deveniprin unele prevederi legale recente — e judecată tot prin prisma îngustă a „ogrăzii“ fiecăruia : mecanicii Mihai Lupașcu și Teodor Chifor se văd legați de mîini și de picioare fiindcă un strung, niciodată folosit la capacitate, a fost mutat puțin mai încolo, la atelierul central al combinatului. Nu se apela nici la prevedere, nici la operativitate, nici la instaurarea unor criterii de prioritate (absolut necesare) în funcționarea acelui atelier: pur și simplu se pleda, împotriva evidenței, pentru regres, pentru aducerea lucruri- ȘTEFAN STROE (Continuare în pagina a IlI-a) reportaj Unde mașinile sînt vii Am cunoscut cîțiva oameni puternici și blînzi, cu vorba așezată, cu mișcări domoale. Era într-o încăpere lungă, cuprinsă de liniște. Animalele brune, bălțate, se odihneau, culcate pe locurile lor. Era foarte mare liniștea și mi s-a spus că ea intră în program, că stimulează producția de lapte. Bărbații aceia blînzi, cu căciuli negre și chipuri aspre, discutau încet. — Le sculăm îndată pentru masă și pornim cel de-al doilea muls. — La noi, zicea altul, ca-ntr-o fabrică unde mașinile e sunt vii. Inginerul Iosif Mechel mă purta prin fabrica aceasta cu mașini vii, care e ferma zootehnică a cooperativei agricole din Bosanci. Treceam de la un grajd la altul, într-o lume de animale îngrijite cu răbdare. — De dimineață, cînd îmi încep ziua de muncă, pînă văd toate sectoarele, trece vremea primului. Prin aceasta șeful fermei încerca să sugereze complexitatea unui domeniu foarte vast, cele 3.810 unități convenționale care însumează volumul a aproape două ferme de gradul I. De altfel, îmi mai spunea că, intr-un viitor apropiat, își vor diversifica activitatea, prin crearea unei ferme specializate în creșterea vacilor de lapte. Pe marginea unui calendar de anul trecut, ținut încă în cinste pe un perete, am aflat notată, cu sublinieri, o anume zi din luna august, ziua cînd zootehnia cooperativei agricole din Bosanci a adoptat principiul fermei, începîndu-se experimentarea unei noi și superioare concepții în organizarea și conducerea producției. După cîteva luni, in noua formă de organizare, rezultatele sînt evidente. Inginerul zootehnist schițează un tablou succint: „ A crescut răspunderea îngrijitorilor, disciplina în muncă, s-au creat condiții mai bune de zooigienă. Faptul că șefii sectoarelor au o calificare de specialitate, fiind tehnicieni veterinari, e, de asemenea, un element esențial. Rezultatele sînt evidente, mai cu seamă cînd privim realizările lunii ianuarie. Producția de lapte a fermei zootehnice înregistrează o depășire, față de prevederi, cu 9.000 litri. Au fost livrate însemnate cantități de carne în plus. La porcine, cu 6 tone , la taurine, cu aproape 4 tone. Intr-o singură lună. Nu știu dacă cifrele acestea, un remarcabil prolog de succese, oglindesc cu suficientă tărie zilnica strădanie a oamenilor, acea atentă și chibzuită grijă pentru viața animalelor. — Avem oameni harnici, care-și cunosc temeinic meseria. Și totuși mai încape mult bine. Există la noi condiții să ridicăm simțitor producția de lapte, să extindem sectorul. Erau spusele tehnicianului Constantin Ciorău, șeful sectorului vaci cu lapte, un tînăr de 23 ani, pasionat de munca lui și cu care o discuție despre selecție și fătări, despre calitățile diferitelor rase GEORGE SIDOROVICI (Continuare în pagina a Ill-a) t / In secția rebobinat a Filaturii de in și cânepă din Fălticeni Foto : D. VINTILA j IN ACEST NUMĂR: j | • OPINIA CETĂȚEANULUI | • CONTRAPUNCT 9 MOTOR I»SPORT J \ S • Un moment emoționant - j j PRIMIREA CARNETULUI DE UTECIST J în pag. 3 De pe banda probelor finale de la Uzina de reparații auto din Suceava a plecat cel de-al 400-lea autocamion redat, în acest an, circulației rutiere. De asemenea, tot de aici a fost expediat beneficiarilor primul lot de 21 macarale hidraulice de 2,5 t. f., construite de la începutul anului pînă în prezent. SUCCESE ALE CEFERIȘTILOR Ziua ceferiștilor, pe care o sărbătorim la mijlocul lunii februarie, este întîmpinată de către lucrătorii de la calea ferată cu rezultate de seamă. La loc de frunte, în activitatea pe care o desfășoară, se află folosirea cu indici superiori a mijloacelor de tracțiune și a vagoanelor, efectuarea operativă, în condiții de siguranță, a transporturilor. Complexul C.F.R. Vatra Dornei Zilnic, de aici pleacă zeci de vagoane, purtînd, spre marile combinate ale țării, inclusiv spre cele de la Suceava, cantități însemnate de bușteni, cherestea, lemn de celuloză. Ceferiștii dorneni se străduiesc să facă față cu cinste obligațiilor pe care le au. Și obțin rezultate de seamă. In inters-a efectuat și aici, în această perioadă, un volum mare de transporturi, sarcina planificată la produse încărcate și expediate fiind depășită cu 16 la sută. Folosirea la capacitate a vagoanelor se concretizează prin depășirea cu 2,4 la sută a sarcinii pe osie. Apelînd la evidențe, constatăm că fiecare vagon cu 2 osii a purtat o încărcătură cu 300 de kilograme mai mare, valul care a trecut de la începutul anului, ei peste sarcina ce le-a fost planificată, mărfuri tare depășește 1.500 de tone, tren și jumătate. Stația Fălticeni au expediat căror greu-Ceea ce echivalează cu un Substanțiale depășiri de pian Forestierii de la Moldovița desfășoară în aceste zile o activitate rodnică pentru a pune în valoare cantități sporite de material lemnos rezultat din doborîturi. De la începutul anului pînă în prezent, ei au obținut o depășire a planului la producția globală cu 1,5 milioane lei, iar la producția marfă cu 1,8 milioane lei. De notat că, deși au lucrat la doborâturi, muncitorii de aici au reușit să realizeze productivitatea planificată. Printre sortimentele date peste plan se află : 2327 m.c. bușteni de gater, 296 m.c. lemn pentru celuloză, 1645 m.c. cherestea de rășinoase. De asemenea, s-au realizat 120 m.c. bușteni de rezonanță, depășindu-se cu 20 m.c. cifra planificată. Cele mai bune rezultate le-au obținut forestierii de la sectorul Frumosu și cei de la sectorul Demăcușa. CONSULTAȚIE ȘTIINȚIFICA Recent, la Casa orășenească de cultură din Gura Humorului, profesorul Ioan Iacob, de la liceul din localitate, a acordat o consultație științifică pe tema „Omul și tainele Cosmosului“. Circa 100 de oameni ai muncii au urmărit cu deosebită atenție expunerea făcută, au pus anumite întrebări, au solicitat unele amănunte în legătură cu problemele aflate pe agenda manifestării la care participau și și-au exprimat părerea că ar fi organizeze și alte bine să se asemenea acțiuni pe teme științifice de larg interes. (De la D. MIHALAȘ) Prof. dr. Alexandru Bamba și prof. Victor Marian, din Cluj, vor susține, duminică, 15 februarie, ora 18.00, la Casa de cultură a sindicatelor din Suceava, simpozionul „Luna își dezvăluie tainele“. Expunerile vor fi însoțite de proiecții de filme în culori, realizate de navele spațiale Soiuz 5, 6, 7 și Apollo 10 și 11. Cale liberă și sigură Luminile roșii și verzi se aprind și se sting pe tabloul acesta, instalat într-o încăpere a stației soră cu cea din Milano, fișii înguste înaintează, apoi se opresc, redînd, pe dimensiuni de doar cîțiva milimetri, uriașe dezlănțuiri de forțe, deplasarea a mii de tone de mărfuri în păienjenișul de linii, aparent întortochiat, dar rațional întocmit, care formează complexul C.F.R. Suceava. Dacă, sub raportul mărimii, nu se poate măsura, deocamdată, cu alte mari complexe, nodul de cale ferată Suceava se poate lăuda ca fiind printre cele mai moderne din țară. Impiegatul, aici, are cu totul alte îndeletniciri față de acelea pe care le îndeplinea numai cu cîțiva ani în urmă. Practic, doi oameni dirijează tot ce mișcă pe liniile situate în triunghiul ale cărui vârfuri se numesc Suceava, Suceava Nord și Suceava Vest. Orice deplasare este marcată pe tablou prin sclipirea unui beculeț. Orice neregulă este semnalată printr-o lumină roșie. Siguranța, din punctul de vedere al mișcării, este. . . asigurată. Inginerul Virgil Oancea, șeful complexului, care „are multe pe cap“, cum se exprima unul dintre colaboratorii săi, ne vorbește despre greutățile înfruntate pe la mijlocul lui ianuarie când a dat acel puhoi de zăpadă. — Am ieșit cu toții să asigurăm măcar circulația trenurilor de persoane. Zăpada căzută nu permitea cuplarea perfectă a acelor. Pe tablou, luminițele roșii arătau că trenurile nu pot pleca. Trebuiau luate toate măsurile de siguranță... Privim cerul înnourat care cerne pulberea argintie cu o intensitate tot mai mare. Motiv de îngrijorare pentru inginerul Oancea și colaboratorii săi. Te poți baza însă pe destoinicia oamenilor. . . . Noul înaintează tot mai repede pe magistralele de fier sucevene. Se are în vedere creșterea vitezei de circulație și, concomitent, un grad sporit de siguranță. In fază avansată se află execuția instalațiilor auto - stop. Este, cum ne explică inginerul Dumitru Moței, șeful secției electrificare, centralizare, telecomandă Suceava, un aparat de „vigilență”-ar putea întîmpla ca, din anumite motive — oboseală, vizibilitate redusă — mecanicul să nu perceapă semnalul. Intră atunci în funcțiune, automat, aparatul de . . . vigilență, care acționează, dacă e cașul, asupra dispozitivului de frînare a locomotivei — a întregului tren. Montajul inductoarelor s-a încheiat. Se fac acum probe, reglări. Intrarea în funcțiune se va anunța nu peste multă vreme. Oamenii veghează mereu, apelează la tehnica cea mai înaintată pentru a crea trenurilor cale liberă și sigură pe drumurile de fier ale patriei. N. GROZA Aparatul central de comandă din complexul C.F.R. Suceava, Bologa, Mircea Palamariuc și șeful de tură Ion Dascălu, la Impiegații de mișcare Gh. datorie Foto : D. HUȘANU Integritatea avutului obștesc impune o fermă disciplină financiară Măsurile luate de către conducerea titlui nostru, partidului și slavizînd dezvoltarea multilaterală a agriculturii cooperatiste, presupun, între altele, respectarea riguroasă a disciplinei financiare, componentă importantă a legalității socialiste în general. Utilizînd cu simț gospodăresc fondurile alocate prin grija statului, valorificând rațional rezervele proprii, organized munca mereu mai bine, majoritatea cooperativelor agricole de producție de pe raza județului nostru au făcut pași importanți în consolidarea lor sub raport economic și sporirea avuției obștești. Asigurînd proporționalitatea optimă între fondul de acumulare și cel de consum, punînd accentul pe repartizarea mijloacelor materiale bănești în beneficiul produciției și investițiilor, numeroase unități cooperatiste înregistrează însemnate depășiri la media valorică pe județ a averii obștești și a fondului de bază la suta de hectare. Este suficient să relevăm, în acest context, că, actualmente în 50 cooperative agricole, valoarea proprietății obștești la suta de ha, este cuprinsă între 203—383 mii lei, depășindu-se astfel media realizată pe județ. Rezultate remarcabile au fost obținute,în această privință, de către cooperativele agricole de producție din Verești, Moara, Forăști, Fălticeni, Calafindești, Bălcăuți ș.a. Nu este însă mai puțin adevărat că stilul de muncă defectuos al unor consilii de conducere, lipsa de preocupare pentru o cea mai bună gospodărire a patrimoniului obștesc, încălcările flagrante ale legislației socialiste în general și ale disciplinei financiare in special, afectează, adeseori cu urmări grave, avutul comun, influențînd, în același negativ situația materială timp, a tuturor membrilor cooperatori. Fie că este vorba de atitudini de clasă neglijență din partea acelora care au obligația de a veghea la stricta respectare a legii în unitățile agricole, sau de acte intenționate în eludarea unor prevederi legale, rezultatele unor asemenea atitudini sunt deopotrivă de nocive, în măsura în care se atentează, intr-un fel sau altul, la valori a căror integritate trebuie respectată de către toți cei ce le mînuiesc sau dispun de ele, în virtutea funcțiilor ce le sunt încredințate. Verificările comisiilor de revizie au scos la iveală faptul că, în cursul anului trecut, au fost date la scădere, cu sau fără aprobarea adunărilor generale, sume care trebuiau recuperate, în condițiile legii, de la cei în culpă, reintegrîndu-se astfel avutul obștesc, acolo unde acesta a fost păgubit. Oare cum se explică — dacă mai poate fi vorba de explicații — optica contabilului șef de la cooperativa agricolă din Comănești, care a scăzut, „dintr-un condei“, o sumă de peste 2.800 lei și alta de peste 2.300 lei, sume ce trebuiau, de fapt, imputate MIHAI BINDEA (Continuare în pagina a II-a) 5 MINUTE DESPRE ROCILE SELENARE De cîteva zile, la București se află expus un fragment din probele de rocă lunară aduse pe Pămint în iulie 1569 de membrii temerarei expediții selenare „Apollo 11“. Fragmentul de rocă lunară, spongios, de culoare cenușie, cu fine reflexe de diamant, are dimensiunile unui ou și cîntărește circa 30 de grame, in holul sălii Dalles, unde se află pentru scurtă perioadă acest „giuvaier științific“, am întâlnit pe doctorul John A. O’Keefe, șef adjunct la Laboratorul de studii planetare pentru fizica spațială de la Centrul „ Goddard“ de zbor spațial, aparținînd NASA. Cunoscutul om de știință, unul dintre principalii cercetători ai rocilor selenare, ne-a spus între altele : — Profit de acest prilej spre a-mi exprima plăcerea de a mă afla în România, țară care mă impresionează nu numai pentru frumusețile sale, ci și prin faptul că ea este patria unor savanți de renume mondial, ale căror cercetări au contribuit în mod fundamental chiar la crearea posibilităților omului de a se avînta în imensele spații interplanetare. Mă gîndesc cu adine respect la profesorul Hermann Oberth, din Sibiu, considerat părintele rachetelor Apollo, primul om de știință care a dat consistență inginerească ancă, pe pămîntul României, zborului spațial imaginat de atîți vizionari. — Ce importanță științifică au probele lunare, asemănătoare celei prezentate la București ? — Astronauții Neil A. Armstrong și Edwin E. Aldrin au cules de pe Lună 22 kilograme de roci, sol și pulbere. Aceste eșantioane — prima materie adusă vreodată de oameni pe Pămînt de pe un alt corp ceresc — sunt considerate ca fiind cel mai prețios material științific GH. BRATESCU redactor la Agerpres (Continuare in pagina a II-a) In cadrul turneului pe care îl întreprind în mai multe țări din America Latină, Europa, Asia și Africa, astronauții americani Charles Conrad, Richard Gordon și Allan Bean, membri ai echipajului „Apolo 12“, împreună cu soțiile, vor face o vizită la București în perioada 28 februarie — 2 martie a.c. *