Zori Noi, februarie 1970 (Anul 23, nr. 6882-6905)

1970-02-14 / nr. 6893

X A X Proletari din toate țările uniți-vă­­ Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIV Nr. 6893 sîmbătă 14 februarie 1970 4 pagini 30 bani PE CÂND IEȘIREA DIN VECHILE TIPARE? Reprezentanții salariaților Fa­bricii de conserve de legume și fructe — Suceava, după ce au ascultat documentata da­re de seamă a comitetului de direcție, dominată de un pro­nunțat spirit critic și — mai cu seamă — autocritic, au considerat util să o complete­ze cu fapte din propria expe­riență : de la „veteranul“ Du­mitru Șo­ltiș, de 19 ani munci­tor la sterilizare-vacuum, și pî­­nă la foarte tînărul mecanic Teodor Chifor, de la munci­toarea Maria Barda­n și pînă la inginerul șef al unității, ing. Mircea Stoian, toți cei 12 vor­bitori (socotind numai pe cei dintre angajații fabricii) s-au simțit datori să analizeze, să precizeze, să dezvăluie prac­tici păgubitoare, să propună unele soluții și să se angaje­ze la eforturi suplimentare. O ședință, am putea fructuoasă, cu pronunțat spune, ca­racter de lucru, instructivă și plină de promisiuni viitor , privind lucrurile pentru sub acest aspect, ar trebui — cu toate că „justificările“ au o­­cupat mai mult timp decât me­ritau — să aplaudăm laolaltă cu majoritatea participanților, să subscriem planului de mă­suri axat pe obiective într-a­­devăr esențiale și să aștep­tăm, cu încredere, rezultatele. Și totuși . . . Ceea ce ne-a reținut în mod deosebit atenția, ca o carac­teristică a acestei întîlniri, in­discutabil rodnică, a „activu­lui de bază“ al fabricii, a fost inexplicabila impermea­bilitate la nou, o cu totul ne­­jjusti­ficată reținere în fața ten­dințelor de a ieși din șablon. „Nu e vorba de continuat, ci de schimbat, î­n esență“ — s-a precizat, la un moment dat, în cadrul adunării. Dar oame­nii, cramponîndu-se de reali­tățile de pînă acum — unele intr-adevăr aducătoare de succese, dar altele total depă­șite de actualele exigențe ale unui cadru organizatoric și de răspundere cu totul nou — aceiași oameni care și-au rea­lizat cu brio sarcinile cantita­tive dar au capotat în fața ce­lor calitative, rămîn refractari noutății, speriați de ceea ce ar putea să-i scoată din o­­bișnuit și neîncrezători în pro­priile forțe , deși acestea s-au­ dovedit, în repetate rînduri, apte să revizuiască din teme­lii situații aparent fără ieșire. Gestiunea colectivă, un fel de „cancer al responsabilită­ții“, procedeu învechit și adu­cător de grave pejudicii (ing. M. Stoian : „Nu se putea ști, la un moment dat, dacă fabri­ca pierde ori cîștigă“), e una­nim condamnată ca atare. Gestiunea proprie, în egală măsură recunoscută drept cea mai sigură cale pentru redresarea economică a fa­bricii, este văzută ca un fel de ideal intangibil, ca un sta­­tu-quo cu neputință de uruit. Iată citate, edificatoare : „Re­cepția borcanelor, practic, im­posibilă!“ și, stereotip, „sepa­rarea producției neterminate, a ambalajelor, practic, imposi­bilă“ (tot „alimentarea ing. M. Stoian), eșalonată cu materii prime ar înlesni ges­tiunea individuală“ (Gheorghe Amariei, gestionar de produ­se finite la secția Fălticeni) dar „perrio­adele de vîrf, la in­trări, nu se pot anihila“, „m alte perioade, poate, în cam­panie, nu !“ (Mihai Huțanu, din compartimentul horticol, citat ca unul dintre cele mai bine organizate și receptive servicii funcționale din fabri­că) ; „poate că s-ar putea fa­ce ceva, dar e greu și pre­supune foarte multe condiții : delimitarea strictă a spațiilor de depozitare, o comisie de recepție serioasă . . .“ (ing. Avram Schechter, șeful con­trolului tehnic de calitate). A­­cest recul în fața aspectelor legate de eficiență, puțina re­ceptivitate față de ele­monstrează că e necesară de­radicală schimbare de optică,­­ în funcție de noile realități, ca­re impun legarea nemijlocită a fiecăruia de realizările con­crete ale unității, apropierea răspunderii de umerii fiecă­ruia, prin coborârea ei din sferele vagi în care a plutit pînă acum. O inițiativă bună — ceva mai mult, că procedeu obligatoriu deveni­prin unele prevederi legale recen­te — e judecată tot prin pris­ma îngustă a „ogrăzii“ fiecă­ruia : mecanicii Mihai Lupaș­­cu­­ și Teodor Chifor se văd legați de mî­ini și de picioare fiindcă un strung, niciodată folosit la capacitate, a fost mutat puțin mai încolo, la ate­lierul central al combinatului. Nu se apela nici la prevede­re, nici la operativitate, nici la instaurarea unor criterii de prioritate (absolut necesare) în funcționarea acelui atelier: pur și simplu se pleda, îm­potriva evidenței, pentru re­gres, pentru aducerea lucruri- ȘTEFAN STROE (Continuare în pagina a IlI-a) reportaj Unde mașinile sînt vii Am cunoscut cîțiva oameni puternici și blînzi, cu vorba a­­șezată, cu mișcări domoale. Era într-o încăpere lungă, cu­prinsă de liniște. Animalele brune, bălțate, se odihneau, culcate pe locurile lor. Era foarte mare liniștea și mi s-a spus că ea intră în program, că stimulează producția de lap­te. Bărbații aceia blînzi, cu că­ciuli negre și chipuri aspre, discutau încet. —­ Le sculăm îndată pentru masă și pornim cel de-al doi­lea muls. — La noi, zicea altul, ca-ntr-o fabrică unde mașinile e sunt vii. Inginerul Iosif Mechel mă purta prin fabrica aceasta cu mașini vii, care e ferma zooteh­nică a cooperativei agricole din Bosanci. Treceam de la un grajd la altul, într-o lume de anima­le îngrijite cu răbdare. — De dimineață, cînd îmi încep ziua de muncă, pînă văd toate sectoarele, trece vremea primului. Prin aceasta șeful fermei în­cerca să sugereze complexita­tea unui domeniu foarte vast, cele 3.810 unități convenționa­le care însumează volumul a aproape două ferme de grad­ul I. De altfel, îmi mai spunea că, intr-un viitor apropiat, își vor diversifica activitatea, prin crearea unei ferme specializa­te în creșterea vacilor de lap­te. Pe marginea unui calendar de anul trecut, ținut încă în cinste pe un perete, am aflat notată, cu sublinieri, o anume zi din luna august, ziua cînd zootehnia cooperativei agrico­le din Bosanci a adoptat prin­cipiul fermei, începîndu-se ex­perimentarea unei noi și supe­rioare concepții în organizarea și conducerea producției. După cîteva luni, in noua formă de organizare, rezulta­tele sînt evidente. Inginerul zootehnist schițează un tablou succint: „ A crescut răspunderea îngrijitorilor, disciplina în muncă, s-au creat condiții mai bune de zooigienă. Faptul că șefii sectoarelor au o califica­re de specialitate, fiind tehni­cieni veterinari, e, de asemenea, un element esențial. Rezultatele sînt evidente, mai cu seamă cînd privim rea­lizările lunii ianuarie. Produc­ția de lapte a fermei zooteh­nice înregistrează o depășire, față de prevederi, cu 9.000 li­tri. Au fost livrate însemnate cantități de carne în plus. La porcine, cu 6 tone , la taurine, cu aproape 4 tone. Intr-o sin­gură lună. Nu știu dacă cifrele acestea, un remarcabil prolog de suc­cese, oglindesc cu suficientă tărie zilnica strădanie a oame­nilor, acea atentă și chibzuită grijă pentru viața animalelor. — Avem oameni harnici, care-și cunosc temeinic mese­ria. Și totuși mai încape mult bine. Există la noi­ condiții să ridicăm simțitor producția de lapte, să extindem sectorul. Erau spusele tehnicianului Constantin Ciorău, șeful secto­rului vaci cu lapte, un tînăr de 23 ani, pasionat de mun­ca lui și cu care o discuție despre selecție și fătări, des­pre calitățile diferitelor rase GEORGE SIDOROVICI (Continuare în pagina a Ill-a) t / In secția rebobinat a Filaturii de in și cânepă din Fălticeni Foto : D. VINTILA j IN ACEST NUMĂR: j | • OPINIA CETĂȚEANULUI­­ | • CONTRAPUNCT 9 MOTO­R I»SPORT J­ ­ \ S • Un moment emoționant - j j PRIMIREA CARNETULUI DE UTECIST J în pag. 3 De pe banda probelor finale de la Uzina de re­parații auto din Sucea­va a plecat cel de-al 400-lea autocamion re­dat, în ace­st an, circula­ției rutiere. De aseme­nea, tot de aici a fost expediat beneficiarilor primul lot de 21 maca­rale hidraulice de 2,5 t. f., construite de la în­ceputul anului pînă în prezent. SUCCESE ALE CEFERIȘTILOR Ziua ceferiștilor, pe care o sărbătorim la mijlocul lunii februarie, este întîmpinată de către lucrătorii de la calea ferată cu rezultate de seamă. La loc de frunte, în activita­tea pe care o desfășoară, se află folosirea cu indici supe­riori a mijloacelor de tracțiune și a vagoanelor, efectuarea operativă, în condiții de siguranță, a transporturilor. Complexul C.F.R. Vatra Dornei Zilnic, de aici pleacă zeci de vagoane, purtînd, spre ma­rile combinate ale țării, inclusiv spre cele de la Suceava, cantități însemnate de bușteni, cherestea, lemn de celuloză. Ceferiștii dorneni se străduiesc să facă față cu cinste obli­gațiilor pe care le au. Și obțin rezultate de seamă. In inter­s-a efectuat și aici, în această perioadă, un volum ma­re de transporturi, sarcina planificată la produse încărcate și expediate fiind depășită cu 16 la sută. Folosirea la capa­citate a vagoanelor se concretizează prin depășirea cu 2,4 la sută a sarcinii pe osie. Apelînd la evidențe, constatăm că fiecare vagon cu 2 osii a purtat o încărcătură cu 300 de ki­lograme mai mare, valul care a trecut de la începutul anului, ei peste sarcina ce le-a fost planificată, mărfuri tare depășește 1.500 de tone, tren și jumătate. Stația Fălticeni au expediat căror greu-Ceea ce echivalează cu un Substanțiale depășiri de pian Forestierii de la Moldovița desfășoară în aceste zile o ac­tivitate rodnică pentru a pune în valoare cantități sporite de material lemnos rezultat din doborîturi. De la începutul a­­nului pînă în prezent, ei au obținut o depășire a planului la producția globală cu 1,5 milioane lei, iar la producția marfă cu 1,8 milioane lei. De notat că, deși au lucrat la do­borâturi, muncitorii de aici au reușit să realizeze productivi­tatea planificată. Printre sor­timentele date peste plan se află : 2327 m.c. bușteni de ga­ter, 296 m.c. lemn pentru celu­loză, 1645 m.c. cherestea de rășinoase. De asemenea, s-au realizat 120 m.c. bușteni de re­zonanță, depășindu-se cu 20 m.c. cifra planificată. Cele mai bune rezultate le-au obținut forestierii de la sectorul Fru­­mosu și cei de la sectorul De­­măcușa. CONSULTAȚIE ȘTIINȚIFICA Recent, la Casa orășenească de cultură din Gura Humorului, profesorul Ioan Iacob, de la liceul din localitate, a acordat o consultație științifică pe te­ma „Omul și tainele Cosmosu­lui“. Circa 100 de oameni ai mun­cii au urmărit cu deosebită a­­tenție expunerea făcută, au pus anumite întrebări, au soli­citat unele amănunte în legă­tură cu problemele aflate pe agenda manifestării la care participau și și-au exprimat părerea că ar fi organizeze și alte bine să se asemenea acțiuni pe teme științifice de larg interes. (De la D. MIHALAȘ) Prof. dr. Alexandru Bam­ba și prof. Victor Marian, din Cluj, vor susține, duminică, 15 fe­bruarie, ora 18.00, la Casa de cultură a sindi­catelor din Suceava, simpozionul „Luna își dezvăluie tainele“. Ex­punerile vor fi însoțite de proiecții de filme în culori, realizate de na­vele spațiale Soiuz 5, 6, 7 și Apollo 10 și 11. Cale liberă și sigură Luminile roșii și verzi se aprind și se sting pe ta­bloul acesta, instalat într-o încăpere a stației soră cu cea din Milano, fișii îngus­te înaintează, apoi se o­­presc, redînd, pe dimensi­uni de doar cîțiva milime­tri, uriașe dezlănțuiri de forțe, deplasarea a mii de tone de mărfuri în păien­jenișul de linii, aparent în­­tortochiat, dar rațional în­tocmit, care formează com­plexul C.F.R. Suceava. Da­că, sub raportul mărimii, nu se poate măsura, deo­camdată, cu alte mari com­plexe, nodul de cale ferată Suceava se poate lăuda ca fiind printre cele mai mo­derne din țară. Impiegatul, aici, are cu totul alte în­deletniciri față de acelea pe care le îndeplinea nu­mai cu cîțiva ani în urmă. Practic, doi oameni diri­jează tot ce mișcă pe linii­le situate în triunghiul ale cărui vârfuri se numesc Suceava, Suceava Nord și Suceava Vest. Orice depla­sare este marcată pe tablou prin sclipirea unui beculeț. Orice neregulă este semna­lată printr-o lumină roșie. Siguranța, din punctul de vedere al mișcării, este. . . asigurată. Inginerul Virgil Oan­­cea, șeful complexului, ca­re „are multe pe cap“, cum se exprima unul dintre co­laboratorii săi, ne vorbește despre greutățile înfrunta­te pe la mijlocul lui ianua­rie când a dat acel puhoi de zăpadă. — Am ieșit cu toții să asigurăm măcar circulația trenurilor de persoane. Ză­pada căzută nu permitea cuplarea perfectă a acelor. Pe tablou, luminițele roșii arătau că trenurile nu pot pleca. Trebuiau luate toa­te măsurile de siguranță... Privim cerul înnourat care cerne pulberea argin­tie cu o intensitate tot mai mare. Motiv de îngrijorare pentru inginerul Oancea și colaboratorii săi. Te poți baza însă pe destoinicia oamenilor. . . . Noul înaintează tot mai repede pe magistralele de fier sucevene. Se are în vedere creșterea vitezei de circulație și, concomitent, un grad sporit de siguran­ță. In fază avansată se află execuția instalațiilor auto - stop. Este, cum ne explică inginerul Dumitru Moței, șeful secției electri­ficare, centralizare, teleco­mandă Suceava, un aparat de „vigilență”-ar putea întîmpla ca, din anumite motive — oboseală, vizibi­litate redusă — mecanicul să nu perceapă semnalul. Intră atunci în funcțiune, automat, aparatul de . . . vigilență, care acționează, dacă e cașul, asupra dis­pozitivului de frînare a lo­comotivei — a întregului tren. Montajul inductoare­lor s-a încheiat. Se fac a­­cum probe, reglări. Intra­rea în funcțiune se va a­­nunța nu peste multă vre­me. Oamenii veghează mereu, apelează la tehnica cea mai înaintată pentru a crea tre­nurilor cale liberă și­­ sigu­ră pe drumurile de fier ale patriei. N. GROZA Aparatul central de comandă din complexul C.F.R. Suceava, Bologa, Mircea Palamariuc și șeful de tură Ion Dascălu, la Impiegații de mișcare Gh. datorie Foto : D. HUȘANU Integritatea avutului obștesc impune o fermă disciplină financiară Măsurile luate de către conducerea titlui nostru, partidului și sla­vizînd dezvol­tarea multilaterală a a­­griculturii cooperatiste, presu­pun, între altele, respectarea riguroasă a disciplinei finan­ciare, componentă importantă a legalității socialiste în ge­neral. Utilizînd cu simț gospodă­resc fondurile alocate prin gri­ja statului, valorificând rațio­nal rezervele proprii, organi­zed munca mereu mai bine, majoritatea cooperativelor a­­gricole de producție de pe raza județului nostru au făcut pași importanți în consolidarea lor sub raport economic și sporirea avuției obștești. Asigurînd proporționalitatea optimă între fondul de acumu­lare și cel de consum, pu­­nînd accentul pe repartiza­rea mijloacelor materiale bănești în beneficiul produc­­i­ției și investițiilor, numeroase unități cooperatiste înregis­trează însemnate depășiri la media valorică pe județ a a­­verii obștești și a fondului de bază la suta de hectare. Este suficient să relevăm, în acest context, că, actualmente în 50 cooperative agricole, va­loarea proprietății obștești la suta de ha, este cuprinsă între 203—383 mii lei, depășindu-se astfel media realizată pe ju­deț. Rezultate remarcabile au fost obținute,­­în această pri­vință, de către cooperativele agricole de producție din Ve­­rești, Moara, Forăști, Fălticeni, Calafindești, Bălcăuți ș.a. Nu este însă mai puțin ade­vărat că stilul de muncă de­fectuos al unor consilii de conducere, lipsa de preocupa­re pentru o cea mai bună gos­podărire a patrimoniului ob­ștesc, încălcările flagrante ale legislației socialiste în general și ale disciplinei financiare in special, afectează, adeseori cu urmări grave, avutul comun, influențînd, în același negativ situația materială timp, a tuturor membrilor coopera­tori. Fie că este vorba de ati­tudini de clasă neglijență din partea acelora care au obli­gația de a veghea la stricta respectare a legii în unitățile agricole, sau de acte intențio­nate în eludarea unor preve­deri legale, rezultatele unor asemenea atitudini sunt deo­potrivă de nocive, în măsura în care se atentează, intr-un fel sau altul, la valori a căror integritate trebuie respectată de către toți cei ce le mînuiesc sau dispun de ele, în virtutea funcțiilor ce le sunt încredin­țate. Verificările comisiilor de revizie au scos la iveală fap­tul că, în cursul anului trecut, au fost date la scădere, cu sau fără aprobarea adunărilor generale, sume care trebuiau recuperate, în condițiile legii, de la cei în culpă, reintegrîn­­du-se astfel avutul obștesc, acolo unde acesta a fost pă­gubit. Oare cum se explică — dacă mai poate fi vorba de explicații — optica contabilu­lui șef de la cooperativa a­­gricolă din Comănești, care a scăzut, „dintr-un condei“, o su­mă de peste 2.800 lei și alta de peste 2.300 lei, sume ce trebuiau, de fapt, imputate MIHAI BINDEA (Continuare în pagina a II-a) 5 MINUTE DESPRE ROCILE SELENARE De­­ cîteva zile, la București se află expus un fragment din pro­bele d­e rocă lunară aduse pe Pă­­mint în iulie 1569 de membrii te­merarei expediții selenare „Apollo­ 11“. Fragmentul de rocă lunară, spongios, de culoare cenușie, cu fine reflexe de diamant, are di­mensiunile unui ou și cîntărește circa 30 de grame, in holul sălii Dalles, unde se află pentru scurtă perioadă acest „giuvaier ști­­­ințific“, am întâlnit pe doctorul John A. O’Keefe, șef adjunct la Laboratorul de studii planetare pentru fizica spațială de la Cen­trul „ God­dard“ de zbor spațial, a­­parținînd NASA. Cunoscutul om de știință, unul dintre principalii cercetători ai rocilor selenare, ne-a spus între altele : — Profit de acest prilej spre a-mi exprima plăcerea de a mă afla în România, țară care mă im­presionează nu numai pentru fru­musețile sale, ci și prin faptul că ea este patria unor savanți de re­nume mondial, ale căror cercetări au contribuit în mod fundamental chiar la crearea posibilităților o­­mului de a se avînta în imensele spații interplanetare. Mă gîndesc cu adine respect la profesorul Her­mann Oberth, din Sibiu, conside­rat părintele rachetelor Apollo, pri­mul om de știință care a dat con­sistență inginer­ească an­că, pe pă­­mîntul României, zborului spațial imaginat de atîți vizionari. — Ce importanță științifică au probele lunare, asemănătoare celei prezentate la București ? — Astronauții Neil A. Armstrong și Edwin E. Aldrin au cules de pe Lună 22 kilograme de roci, sol și pulbere. Aceste eșantioane — pri­ma materie adusă vreodată de oa­meni pe Pămînt de pe un alt corp ceresc — sunt considerate ca fiind cel mai prețios material științific GH. BRATESCU redactor la Agerpres (Continuare in pagina a II-a) In cadrul turneului pe care îl întreprind în mai multe țări din America Latină, Europa, Asia și Africa, astronauții ame­ricani Charles Conrad, Richard Gordon și Allan Bean, membri ai echipa­jului „Apolo­ 12“, îm­preună cu soțiile, vor face o vizită la București în perioada 28 februarie — 2 martie a.c. *

Next