Zori Noi, februarie 1970 (Anul 23, nr. 6882-6905)

1970-02-25 / nr. 6902

> >, Proletari din toate țările, uniți-vă I Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIV Nr. 6902 miercuri 25 februarie 1970 4 pagini 30 bani Pădurea și fabrica, în competiția valorificării superioare a lemnului Eram intr-o situație dificilă a­­zonei cînd ne-am propus să relatăm despre adunarea ge­neralăa a reprezentanților sala­riaților de la U.E.I.S Iacobeni, unitate care și-a extins mult activitatea în urma reorgani­zării sectorului forestier, în oc­tombrie 1969. S-au spus acolo multe lucruri — bune și rele­­—, s-au conturat numeroase măsuri care urmează să se a­­p­lice în acest am. Ne-a fost foarte greu să le cuprindem pe toate în spațiul restrâns al unui articol de ziar. Din întreaga desfășurare a adunării generale încercăm să urmărim firul comun al dez­baterilor , competiția dintre pădure și fabrică, pentru va­lorificarea superioară a lem­nului. In jurul acestei sarcini de importanță majoră se po­larizează, azi, toate eforturile creatoare ale colectivelor din unitățile forestiere. Darea de seamă prezentată de președintele comitetului de direcție, ing. MATEI POPESCU, și discuțiile ce i-au urmat au făcut­­ o împărțire riguroasă a problemelor în realizări, lip­suri și sarcini de viitor, dîn­­du-se faptelor o interpretare matură, responsabilă. La capi­tolul realizări am putut reți­ne cîteva lucruri esențiale : în anul trecut planul a fost depășit cu peste 5 milioane lei la producția globală, de marfă, vîndută și încasată ; s-au obținut 340.000 lei la be­neficii peste prevederi; sarci­nile la sortimentele principale au fost îndeplinite și depășite; productivitatea muncii, de a­­semenea. Aceste rezultate re­flectă rodnicia eforturilor în­tregului colectiv, dar și a ac­tivității comitetului de direc­ție, care a primit calificativul „satisfăcător“. De ce „satisfăcător“ și nu „bine“, sau „foarte bine“? Ex­plicațiile le găsim la „contur“ lipsuri, din păcate, destul de voluminos, îin ceea ce pri­vește valorificarea superioară a lemnului. S-a relatat faptul că unitatea a intrat în 1970 cu un volum de peste 50.000 m.c. lemn nefasonat (în picioa­re), și în diverse faze, în par­chete posibilitatea 1969 și mai vechi, ceea ce nu reprezintă o notă bună pentru colectivul de muncă, pentru comitetul de disecție, care n-au înțeles încă (deși e destuil de târziu) nece­sitatea exploatării la rînd ,masei lemnoase. Totodată, s-a a amintit că unitatea n-a reușit să se încadreze nici în grafi­cul acțiunii de valorificare a doborâturilor de vînt, sarcină, de mare importanță și de strin­gentă actualitate. Măsurile se impun de la sine și adunarea generală a hotărît ca să se întreprindă acțiuni energice pentru lichidarea masei lem­noase din parchetele vechi și pentru intensificarea ritmului de fasonat și dat în produc­ție la doborâturile de vînt. In darea de seamă se spu­nea, la un moment dat, că u­­tilajele și-au realizat plănul de producție anual. Dar, după cum remarca ing. N. SIRBU, director tehnic al C.E.I.S. Su­ceava, față de media indicilor de mecanizare pe combinat—­76 la sută la fasonat și 55 la sută la scos­­ apropiat — la U.E.I.S. Iacobeni s-a atins doar 66 la sută și, respectiv, 49 la sută. Concluzia vine de la si­ne; în ciuda afirmației din da­rea de seamă, parcul de uti­laje n-a fost folosit la capa­citate, deoarece o parte din maiștrii de exploatare au o vădită (și nejustifica­tă) pre­dilecție pentru munca ma­nuală și atelaje. Remediul a­­ceste­i stări de lucruri ar pu­tea fi găsit în aplicarea cîtor­­va măsuri : organizarea te­meinică a activității mecanis­melor, predarea lor cu ges­tiune mecanizatorilor, stabili­rea planului de cheltuieli pe fiecare utilaj, obligativitatea a­­sigurări­i de lucru continuă GH. LEFTER (Continuare in pagina a II-a) • Prin Decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Miron Con­­stantinescu a fost eliberat din funcția de ministru al învăță­­mântului, primind alte însărci­nări. Prin același Decret, tovară­șul Mircea Malița a fost numit în funcția de ministru al în­­vățământului.­­ Organele de resort ale Mi­nisterului Industriei Alimenta­re au avizat rețetele de pro­ducție a­ 20 de noi sortimente de conserve de carne, legume și fructe.. . Specialiștii Șantierului na­val din Brăila au elaborat teh­nologiile de fabricație pentru trei noi categorii de nave ce fac parte din producția anu­lui acesta Planul prevede construirea unor șlepuri de 1.500 tone, a unei serii de ciamuri de 500 tone și a șle­purilor împingătoare de 1.640 C.P. D În punctul Nedeca.­5 din comuna Bîrgăoani, a fost descoperită o așezare­­ de mari proporții, dat nndi din anii 4800­—4300 î.c.h­., a­­parținînd culturii cucute­­niene. i-­­ * V"". • La rafinăria Teleajen a fost aplicată, la scară indus­trială, tehnologia de fabricare a uleiurilor aditivele pentru autoturismul „Dacia 1.100“, co­respunzătoare prescripțiunilor tehnice cerute de buna func­ționare a mașinii. :u l'ia In secția forță a întreprinderii de piese de schimb Su­ceava Foto, I. MINDRESCU ARGUMENTE PENTRU O LEGUMICULTURA INTENSIVĂ In acest an, planul de producere a legumelor pe ju­deț a fost stabilit la 65.000 tone. Pentru realizarea acestora și, deci, îmbunătățirea aprovizionării populației cu legume, eforturile tuturor specialiștilor legumicultori și a cooperato­rilor ce muncesc în termele și echipele legumicole trebuie îndreptate, în continuare, spre sporirea producției la hectar. Spre a cunoaște măsurile ce s-au luat pentru reali­zarea acestui deziderat, redacția a organizat o convorbire cu factori răspunzători, atît din partea direcției agricole ju­dețene, cât și de la unități producătoare, de stat și coo­peratiste. Au luat parte următorii tovarăși: ing. MIHAIL UNGU­­REANU, șeful serviciului horticol din cadrul direcției agri­cole, N. MAIEREAN de la I.A.S. Rădăuți, PETRU ILAS, șef de echipă la C.A.P. Salcea, ALEXANDRU LUCULESCU și ION M. FODOR, ajutori de fermă legumicolă de la C.A.P. Dumbră­veni și, respectiv, Verești. RED.­­ Care a fost optica or­ganelor de specialitate județe­ne, privind modalitatea de or­ganizare și producere a legu­melor in acest an ? Ce măsuri au fost întreprinse pentru ob­ținerea unor producții mari și de calitate ? M. UNGUREANU : Pornind de la tradiția și experiența pozi­tivă obținută an de an de că­tre unele unități agricole so­cialiste în cultura legumelor, în toamna anului 1969 s-a efectuat un studiu tehnico-e­­conomic pentru dezvoltarea legumiculturii în județul Su­ceava. Poziția favorabilă a ba­zinului Salcea — Verești față de centrele de desfacere a determinat concentrarea pro­ducerii legumelor în unitățile situate în această zonă. Concentrarea producției s-a materializat, cu deosebire a­­cum, în urma ținerii adunărilor generale ale C.A.P., cînd coo­peratorii au aprobat să ia fi­ință 7 ferme legumicole, în care să se cultive 43 la sută din suprafața totală ocupată pe județ cu astfel de plante, respectiv 650 ha. din 1.500. Da­torită condițiilor prielnice exis­tente în unitățile cu ferme, res­pectiv Salcea, Fîntînele și altele, Dumbrăveni, producția marfă rezultată din aceste cooperative va ajunge la pes­te 8.000 tone, ceea ce repre­zintă aproximativ 60 la sută din totalul producției contrac­tate de întreprinderea de le­gume - fructe și Fabrica de conserve Burdujeni. Pentru intensificarea produc­ției legumicole, s-au prevăzut a se folosi 28.250 tone gunoi, din care pînă acum s-au și transportat pe tarlale 21.350 tone, respectiv 75,1 la su­tă din plan, precum 735 tone îngrășăminte chimi­și­ce. Printre celelalte măsuri care vor contribui la obținerea unor cantități sporite de le­gume, amintim irigarea între­gii suprafețe, extinderea meca­nizării, cit și extinderea cul­turilor succesive pe mai mult de 160 hectare. N. MAIEREAN . Datorită ce­rințelor tot mai mari de legu­me, conducerea I.A.S. Rădăuți a hotărît ca ferma legumico­lă să-și mărească suprafața de la 80 ha., cît s-a cultivat pînă acum cu legume, la 125 ha. Dată fiind tradiția, pre­cum și condițiile foarte bune existente la Rădăuți, ferma s-a specializat în producerea cas­traveților cornișor pe care-i va cultiva pe 80 ha., prevă­­zîndu-se obținerea a 619 tone. Pentru a asigura piața ora­șului Rădăuți cu legume tim­purii, am și însămînțat 500 m.p. cu ridichi și salată ver­de. Avem posibilitatea să iri­găm toate cele 125 ha. prin aspersiune. începând însă din acest an, vom începe lucrări­le pentru irigarea pe brazde lungi, pe suprafața de 100 ha. P. ILAS : Veniturile de pes­te 1 milion realizate de coo­perativa agricolă Salcea, în a­­nul 1969, care de fapt nu re­prezintă cel mai favorabil an pentru producția noastră re- Convorbire realizată de ing. GH. ZAHARESCU (Continuare în pagina a II-a) CONSTRUCȚIA DE STAT Disciplina in sistematizare presupune respectarea legii Acțiunea de sistematizare a localităților rurale repre­zintă o activitate complexă și continuă, de mare impor­tanță politică, socială și e­­conomică, contribuind la ri­dicarea nivelului de civili­­­zație a țării noastre. Ea tre­buie să rezolve în mod crea­tor, în funcție de condițiile și specificul local, dotarea localităților și o organizare teritorială care să corespun­dă intereselor, nevoilor și preocupărilor actuale și de perspectivă. In acest con­text, prin direcția de siste­matizare, arhitectură și con­trol și prin D.S.A.P.C., con­siliul popular al județului continuă elaborarea schițe­lor de sistematizare a loca­lităților rurale, încît la sfîrși­­tul anului 1971 toate comu­nele să fie în posesia aces­tor schițe. In prezent, 38 de comune dispun de schițe de sistema­tizare, iar pentru anul în curs sunt prevăzute încă 25. Pînă la elaborarea pentru toate comunele a schițelor amintite, consiliile populare dispun de delimitarea vetre­lor de sat — acțiune în­cheiată anul trecut și care a solicitat un mare volum de muncă. In funcție de schi­țele privind delimitarea ve­­trelor de sat, consiliile popu­lare pot și trebuie să se o­­rienteze la emiterea autori­zațiilor de construcție. De altfel, lor le revine sarcina de a participa activ și de a mobiliza masele de cetățeni la aplicarea corectă a pre­vederilor schițelor aprobate și la respectarea regulilor de sistematizare și con­strucție. Activitatea de în­drumare și asistență tehnică pe care o asigură organele județene trebuie conjugată cu contribuția deputaților, a comisiilor permanente și cu celelalte mijloace organiza­torice de­ legătură cu masele, avîndu-se în vedere volu­mul important de investiții, obiectivele de interes obș­tesc ce se realizează prin contribuția maselor, sporirea numărului de locuințe pro­prietate personală, desfășu­rarea unor ample acțiuni de înfrumusețare și bună gos­podărire a localităților. A­ceastă dezvoltare complexă presupune, totodată, ca condiție esențială, cunoaște­­­rea temeinică a legislației în construcții și a regulilor de sistematizare, popularizarea lor de către consiliile popu­lare. S-a observat, în ultimii ani, că, pe măsură ce aces­te imperative au fo­st tot mai bine cunoscute și apli­cate, au scăzut, treptat, ca­zurile de încălcare a legis­lației. Trebuie spus, însă, că mai sunt multe cazuri de e­­xecutare a unor lucrări de construcție fără autorizație, de nerespectare a condițiilor­­ prevăzute de acestea, sau chiar de încălcare a peri­­metrelor construibile ale ve­­trelor de sat. Numai în anul trecut, de exemplu, la un vo­lum de 3.850 autorizații eli­berate, organele direcției de sistematizare, arhitectură și control din consiliul popu­lar județean au constatat: ul­ GHEORGHE CHIRILA arhitect - șef al județului (Continuare in pagina « IlI-a) i = notes m ACEST NUMĂR: OPINIA CETĂȚEANULUI SEMNALELE NOASTRE SPORT In pag. 2 CONTINUÎND TRADIȚIILE MUNCII VOLUNTAR-PATRIOTICE In pag. 3 CONCURS „CINE ȘTIE CÎȘTIGA“ Duminică, in sala căminului cultural din Dorna Candrenilor, a avut loc un reușit concurs „ Cine știe cîștigă“, pe tema „Rea­lizări și perspective ale dezvoltării multilaterale a României so­cialiste“. Participanții la concurs au etalat, în fața a aproape 400 de spectatori, cunoștințele lor, privind dezvoltarea României so­cialiste, perspectivele deschise de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. Dintre concurenți s-au evidențiat tinerele Doina Ionaș, con­tabilă la cooperativa de consum­, și Eugenia Bungău, asistentă medicală la dispensarul uman din localitate, care au și primit binemeritate premii. Festivalul filmului pentru pionieri și elevi La cinematografele din centre orășenești ale județului­ șase a avut loc, ieri, deschiderea festivă a „Festivalului filmului pentru pio­nieri și elevi“. Festivalul, organi­zat de întreprinderea cinemato­grafică, în colaborare cu inspec­toratul școlar, comitetul județean al U.T.C. și Consiliul județean al organizației pionierilor — va, va cuprinde mai multe Sucea­ci­cluri tematice : „Decada ecrani­zărilor după opere de largă popu­laritate“ (cinematografele „Tinere­tului“ — Suceava și „Unirea“ — Rădăuți), „Decada filmului fan­tastic și de aventuri“ (cinemato­grafele „Doina“ — Fălticeni și „Lumina“ — Gura Humorului), „Decada filmelor muzicale“ (cine­matograful „Luceafărul“ — Cîmpu­­lurag) și „Decada comediei cinema­tografice“ (cinematograful „Doi­na“ — Vatra Damei). Cu acest prilej, vor fi organiza­te variate acțiuni cultural - edu­cative adecvate, care vor contri­bui la îmbogățirea cunoștințelor ti­nerilor spectatori, la educarea lor estetică. J CONSFĂTUIREA DF LUCRU PRIVIND CULTURA CARTOFULUI Ierni, în sala de referate a Stațiunii experimentale agro­zootehnice Suceava, a început consfătuirea de lucru privind cultura calcarului. Consfătui­rea, care este organizată de Direcția producției horticole din cadrul Ministerului Agri­culturii și Silviculturii, face parte dinnitr-i o acțiune mai lar­gă, prin­ care se urmărește in­struirea cadrelor din întreaga țară în vederea îmbunătățirii substanțiate a activității de producere a cartofilor de să­mânță și pentru consum. Participă specialiști din di­recțiile de specialitate ale mi­nisterului, de la direcțiile a­­gricole și din unitățile de pro­ducție cultivatoare de cartofi din județele Bacău, Bistrița Năsăud, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui și Vrancea, cercetători de la stațiunea ex­perimenta­lă suceveană. Au fost prezenți tovarășii Tudor Done, secretar al Comi­tetului județean Suceava al P.C.R., președintele uniunii ju­dețene a cooperativelor agri­cole de producție, dr. ing. Du­mitru Marchidan, directorul ge­neral al Direcției producției horticole, ing. Nicolae Mari­­nescu, directorul Direcției le­gumiculturii din cadrul Minis­terului Agriculturii și Silvicul­turii, dr. Matei Berindei, direc­torul I.C.C.S. Brașov, și ing. Samuil Barbă, vicepreședin­te­ al Comitetului executiv al Consiliului popular jude­țean Suceava, directorul di­recției agricole. Referatele sunt susținute de reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Silviculturii și de cercetători de la I.C.C.S. Brașov, I.C.P.L.F. și I.C.M.A. București, Stațiunea mentală agro-zootehnică expert­Su­ceava, în cursul dimineții au fost prezentate referatele : „Rezul­tatele obținute în anul 1969 la cultura cartofului, sarcinile pe 1970 și măsurile pentru reali­zarea lor“, „Organizarea mun­cii și a producției în unitățile producătoare de cartofi pen­tru sămință și pentru con­sum“, „Sistemul de producere a cartofului de sămință și înmulțirea lui“, „Tehnologia producerii cartofului de să­­mînță în ferme specializate“ și „Tehnologia înmulțirii car­tofului de sămință in soturi se­­mincere, in condițiile anului 1970". Lucrările consfătuirii conti­nuă. Aspect din timpul vizitării expoziției organizate cu pri­lejul consfătuirii privind cultura cartofului Autorul acestor rememorări despre țara pe care a vizitat-o recent ar fi putut, desigur, să-și transcrie notele pornind de la acea noapte înaltă, cind Varșo­via i se deschidea, înțeleaptă, arătîndu-i, la stingă hotelului in care era poftit să se odihnească după un lung drum de iarnă, simbolul său, la fel de bătrîn și de înțelept. Era o statuie cu zîm­­bet marin, acolo unde zidurile Barbacanului cel încărcat de is­torie înălțau, proteguitor, mata­­sa de azur a munților din sudul Cracoviei, iar în partea cealaltă - prizele moi ale Balticei. Notele s-ar fi putut reuni de acolo, din nord, unde, la Gdansk, pescărușii pătrund, plutind tulbu­rător, pînă în mijlocul marelui oraș. Autorul acestor rememorări și-ar fi putut, desigur, transcrie notele sale de călătorie in țara lui Chopin, chiar de la locul un­de inima Titanului se află, real­mente, depusă în inima Varșo­viei, spre prosternarea varșovie­nilor, a Poloniei și a lumii în­tregi. El cere, însă, permisiunea citi­torilor de a-și incepe rememoră­rile de acolo, din nord, din mi­cul și modestul oraș Frombork. De acolo, unde, extraordinar, poți ajunge printre lacurile ma­zuriene, încremenite in iarnă, ca și în celebritatea lor. De acolo, unde ajungi lăsînd în urmă încrustațiile industriale ale celor mai tineri ani, proiec­tate, superb, peste imaginea cas­telului cavalerilor teutoni, eroii lui Sienkiewicz, și unde evul me­diu își arată, pe viu, patina. De acolo, din Frombork, pen­tru că, acolo, în micul și mo­destul oraș, tăcut și meditativ, un genial poet învingea, în marea lui iubire, stelele. Acesta era, precum a rămas, N. COPERNIK. Așadar, la margine de From­bork ne descoperim - emoția noastră e înțeleasă ușor - și mașina face bine oprindu-se de­parte de catedrala unde ni se arată, cu gest cuminte, pămintul eternității lumești a poetului ste­lar, în cartea de aur a locului, o­­magiul nostru pentru geniala poezie a astronomiei clădite aici, în veacuri bătrâne, se alătură al­tora, din toate zările universului, pentru care Copernik fu și va fi un măestru simbol al înalturilor. Acolo, în nord, în micul și mo­­­­destul Frombork — uluitor prin­­ măreția sa - a-ți rememora ima­ginea Ipoteștilor, locul mărunt și modest al POETULUI NOSTRU cel MARE - este un act unic. Mi-am rememorat-o, în liniștea aceea de cremene și de valuri, acolo unde - înfricoșător de a­­devărat — locul unde se odihneș­te corpul lui Copernik nu se cu­noaște exact, așa cum - înfrico­șător de adevărat - doctorul Ma­rinescu, la cîteva ceasuri după clipa cea neagră, avea, sub ochii săi înlăcrimați, primele enigme în aureola POETULUI NOSTRU ceL MARE. Drumul de întoarcere, de la Frombork la Gdansk, se scurge încet, pe o ceață buimacă. Nu face nimic. La Frombork fusese prea multă lumină , de cremene, de m­alturi, de mare. Seara, la hotelul de pe ma­lul Balticei, radioul polonez transmite, ca de aîtea ori, Cho­pin. După aceasta, ca în toate serile-mi, lectura din NOSTRU cel MARE mĂ POETUL duce, fantastic de adine, spre ziua ur­mătoare. Pentru că, acolo, în nord, la Gdansk, prima noapte nu se poate dormi. FLORIN BRATU NOTE PE DRUM DIN POLONIA ACOLO, IN NORD LA FROMBORK

Next