Zori Noi, februarie 1970 (Anul 23, nr. 6882-6905)
1970-02-25 / nr. 6902
> >, Proletari din toate țările, uniți-vă I Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIV Nr. 6902 miercuri 25 februarie 1970 4 pagini 30 bani Pădurea și fabrica, în competiția valorificării superioare a lemnului Eram intr-o situație dificilă azonei cînd ne-am propus să relatăm despre adunarea generalăa a reprezentanților salariaților de la U.E.I.S Iacobeni, unitate care și-a extins mult activitatea în urma reorganizării sectorului forestier, în octombrie 1969. S-au spus acolo multe lucruri — bune și rele—, s-au conturat numeroase măsuri care urmează să se aplice în acest am. Ne-a fost foarte greu să le cuprindem pe toate în spațiul restrâns al unui articol de ziar. Din întreaga desfășurare a adunării generale încercăm să urmărim firul comun al dezbaterilor , competiția dintre pădure și fabrică, pentru valorificarea superioară a lemnului. In jurul acestei sarcini de importanță majoră se polarizează, azi, toate eforturile creatoare ale colectivelor din unitățile forestiere. Darea de seamă prezentată de președintele comitetului de direcție, ing. MATEI POPESCU, și discuțiile ce i-au urmat au făcut o împărțire riguroasă a problemelor în realizări, lipsuri și sarcini de viitor, dîndu-se faptelor o interpretare matură, responsabilă. La capitolul realizări am putut reține cîteva lucruri esențiale : în anul trecut planul a fost depășit cu peste 5 milioane lei la producția globală, de marfă, vîndută și încasată ; s-au obținut 340.000 lei la beneficii peste prevederi; sarcinile la sortimentele principale au fost îndeplinite și depășite; productivitatea muncii, de asemenea. Aceste rezultate reflectă rodnicia eforturilor întregului colectiv, dar și a activității comitetului de direcție, care a primit calificativul „satisfăcător“. De ce „satisfăcător“ și nu „bine“, sau „foarte bine“? Explicațiile le găsim la „contur“ lipsuri, din păcate, destul de voluminos, îin ceea ce privește valorificarea superioară a lemnului. S-a relatat faptul că unitatea a intrat în 1970 cu un volum de peste 50.000 m.c. lemn nefasonat (în picioare), și în diverse faze, în parchete posibilitatea 1969 și mai vechi, ceea ce nu reprezintă o notă bună pentru colectivul de muncă, pentru comitetul de disecție, care n-au înțeles încă (deși e destuil de târziu) necesitatea exploatării la rînd ,masei lemnoase. Totodată, s-a a amintit că unitatea n-a reușit să se încadreze nici în graficul acțiunii de valorificare a doborâturilor de vînt, sarcină, de mare importanță și de stringentă actualitate. Măsurile se impun de la sine și adunarea generală a hotărît ca să se întreprindă acțiuni energice pentru lichidarea masei lemnoase din parchetele vechi și pentru intensificarea ritmului de fasonat și dat în producție la doborâturile de vînt. In darea de seamă se spunea, la un moment dat, că utilajele și-au realizat plănul de producție anual. Dar, după cum remarca ing. N. SIRBU, director tehnic al C.E.I.S. Suceava, față de media indicilor de mecanizare pe combinat—76 la sută la fasonat și 55 la sută la scos apropiat — la U.E.I.S. Iacobeni s-a atins doar 66 la sută și, respectiv, 49 la sută. Concluzia vine de la sine; în ciuda afirmației din darea de seamă, parcul de utilaje n-a fost folosit la capacitate, deoarece o parte din maiștrii de exploatare au o vădită (și nejustificată) predilecție pentru munca manuală și atelaje. Remediul acestei stări de lucruri ar putea fi găsit în aplicarea cîtorva măsuri : organizarea temeinică a activității mecanismelor, predarea lor cu gestiune mecanizatorilor, stabilirea planului de cheltuieli pe fiecare utilaj, obligativitatea asigurării de lucru continuă GH. LEFTER (Continuare in pagina a II-a) • Prin Decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Miron Constantinescu a fost eliberat din funcția de ministru al învățământului, primind alte însărcinări. Prin același Decret, tovarășul Mircea Malița a fost numit în funcția de ministru al învățământului. Organele de resort ale Ministerului Industriei Alimentare au avizat rețetele de producție a 20 de noi sortimente de conserve de carne, legume și fructe.. . Specialiștii Șantierului naval din Brăila au elaborat tehnologiile de fabricație pentru trei noi categorii de nave ce fac parte din producția anului acesta Planul prevede construirea unor șlepuri de 1.500 tone, a unei serii de ciamuri de 500 tone și a șlepurilor împingătoare de 1.640 C.P. D În punctul Nedeca.5 din comuna Bîrgăoani, a fost descoperită o așezare de mari proporții, dat nndi din anii 4800—4300 î.c.h., aparținînd culturii cucuteniene. i- * V"". • La rafinăria Teleajen a fost aplicată, la scară industrială, tehnologia de fabricare a uleiurilor aditivele pentru autoturismul „Dacia 1.100“, corespunzătoare prescripțiunilor tehnice cerute de buna funcționare a mașinii. :u l'ia In secția forță a întreprinderii de piese de schimb Suceava Foto, I. MINDRESCU ARGUMENTE PENTRU O LEGUMICULTURA INTENSIVĂ In acest an, planul de producere a legumelor pe județ a fost stabilit la 65.000 tone. Pentru realizarea acestora și, deci, îmbunătățirea aprovizionării populației cu legume, eforturile tuturor specialiștilor legumicultori și a cooperatorilor ce muncesc în termele și echipele legumicole trebuie îndreptate, în continuare, spre sporirea producției la hectar. Spre a cunoaște măsurile ce s-au luat pentru realizarea acestui deziderat, redacția a organizat o convorbire cu factori răspunzători, atît din partea direcției agricole județene, cât și de la unități producătoare, de stat și cooperatiste. Au luat parte următorii tovarăși: ing. MIHAIL UNGUREANU, șeful serviciului horticol din cadrul direcției agricole, N. MAIEREAN de la I.A.S. Rădăuți, PETRU ILAS, șef de echipă la C.A.P. Salcea, ALEXANDRU LUCULESCU și ION M. FODOR, ajutori de fermă legumicolă de la C.A.P. Dumbrăveni și, respectiv, Verești. RED. Care a fost optica organelor de specialitate județene, privind modalitatea de organizare și producere a legumelor in acest an ? Ce măsuri au fost întreprinse pentru obținerea unor producții mari și de calitate ? M. UNGUREANU : Pornind de la tradiția și experiența pozitivă obținută an de an de către unele unități agricole socialiste în cultura legumelor, în toamna anului 1969 s-a efectuat un studiu tehnico-economic pentru dezvoltarea legumiculturii în județul Suceava. Poziția favorabilă a bazinului Salcea — Verești față de centrele de desfacere a determinat concentrarea producerii legumelor în unitățile situate în această zonă. Concentrarea producției s-a materializat, cu deosebire acum, în urma ținerii adunărilor generale ale C.A.P., cînd cooperatorii au aprobat să ia ființă 7 ferme legumicole, în care să se cultive 43 la sută din suprafața totală ocupată pe județ cu astfel de plante, respectiv 650 ha. din 1.500. Datorită condițiilor prielnice existente în unitățile cu ferme, respectiv Salcea, Fîntînele și altele, Dumbrăveni, producția marfă rezultată din aceste cooperative va ajunge la peste 8.000 tone, ceea ce reprezintă aproximativ 60 la sută din totalul producției contractate de întreprinderea de legume - fructe și Fabrica de conserve Burdujeni. Pentru intensificarea producției legumicole, s-au prevăzut a se folosi 28.250 tone gunoi, din care pînă acum s-au și transportat pe tarlale 21.350 tone, respectiv 75,1 la sută din plan, precum 735 tone îngrășăminte chimișice. Printre celelalte măsuri care vor contribui la obținerea unor cantități sporite de legume, amintim irigarea întregii suprafețe, extinderea mecanizării, cit și extinderea culturilor succesive pe mai mult de 160 hectare. N. MAIEREAN . Datorită cerințelor tot mai mari de legume, conducerea I.A.S. Rădăuți a hotărît ca ferma legumicolă să-și mărească suprafața de la 80 ha., cît s-a cultivat pînă acum cu legume, la 125 ha. Dată fiind tradiția, precum și condițiile foarte bune existente la Rădăuți, ferma s-a specializat în producerea castraveților cornișor pe care-i va cultiva pe 80 ha., prevăzîndu-se obținerea a 619 tone. Pentru a asigura piața orașului Rădăuți cu legume timpurii, am și însămînțat 500 m.p. cu ridichi și salată verde. Avem posibilitatea să irigăm toate cele 125 ha. prin aspersiune. începând însă din acest an, vom începe lucrările pentru irigarea pe brazde lungi, pe suprafața de 100 ha. P. ILAS : Veniturile de peste 1 milion realizate de cooperativa agricolă Salcea, în anul 1969, care de fapt nu reprezintă cel mai favorabil an pentru producția noastră re- Convorbire realizată de ing. GH. ZAHARESCU (Continuare în pagina a II-a) CONSTRUCȚIA DE STAT Disciplina in sistematizare presupune respectarea legii Acțiunea de sistematizare a localităților rurale reprezintă o activitate complexă și continuă, de mare importanță politică, socială și economică, contribuind la ridicarea nivelului de civilizație a țării noastre. Ea trebuie să rezolve în mod creator, în funcție de condițiile și specificul local, dotarea localităților și o organizare teritorială care să corespundă intereselor, nevoilor și preocupărilor actuale și de perspectivă. In acest context, prin direcția de sistematizare, arhitectură și control și prin D.S.A.P.C., consiliul popular al județului continuă elaborarea schițelor de sistematizare a localităților rurale, încît la sfîrșitul anului 1971 toate comunele să fie în posesia acestor schițe. In prezent, 38 de comune dispun de schițe de sistematizare, iar pentru anul în curs sunt prevăzute încă 25. Pînă la elaborarea pentru toate comunele a schițelor amintite, consiliile populare dispun de delimitarea vetrelor de sat — acțiune încheiată anul trecut și care a solicitat un mare volum de muncă. In funcție de schițele privind delimitarea vetrelor de sat, consiliile populare pot și trebuie să se orienteze la emiterea autorizațiilor de construcție. De altfel, lor le revine sarcina de a participa activ și de a mobiliza masele de cetățeni la aplicarea corectă a prevederilor schițelor aprobate și la respectarea regulilor de sistematizare și construcție. Activitatea de îndrumare și asistență tehnică pe care o asigură organele județene trebuie conjugată cu contribuția deputaților, a comisiilor permanente și cu celelalte mijloace organizatorice de legătură cu masele, avîndu-se în vedere volumul important de investiții, obiectivele de interes obștesc ce se realizează prin contribuția maselor, sporirea numărului de locuințe proprietate personală, desfășurarea unor ample acțiuni de înfrumusețare și bună gospodărire a localităților. Această dezvoltare complexă presupune, totodată, ca condiție esențială, cunoașterea temeinică a legislației în construcții și a regulilor de sistematizare, popularizarea lor de către consiliile populare. S-a observat, în ultimii ani, că, pe măsură ce aceste imperative au fost tot mai bine cunoscute și aplicate, au scăzut, treptat, cazurile de încălcare a legislației. Trebuie spus, însă, că mai sunt multe cazuri de executare a unor lucrări de construcție fără autorizație, de nerespectare a condițiilor prevăzute de acestea, sau chiar de încălcare a perimetrelor construibile ale vetrelor de sat. Numai în anul trecut, de exemplu, la un volum de 3.850 autorizații eliberate, organele direcției de sistematizare, arhitectură și control din consiliul popular județean au constatat: ul GHEORGHE CHIRILA arhitect - șef al județului (Continuare in pagina « IlI-a) i = notes m ACEST NUMĂR: OPINIA CETĂȚEANULUI SEMNALELE NOASTRE SPORT In pag. 2 CONTINUÎND TRADIȚIILE MUNCII VOLUNTAR-PATRIOTICE In pag. 3 CONCURS „CINE ȘTIE CÎȘTIGA“ Duminică, in sala căminului cultural din Dorna Candrenilor, a avut loc un reușit concurs „ Cine știe cîștigă“, pe tema „Realizări și perspective ale dezvoltării multilaterale a României socialiste“. Participanții la concurs au etalat, în fața a aproape 400 de spectatori, cunoștințele lor, privind dezvoltarea României socialiste, perspectivele deschise de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. Dintre concurenți s-au evidențiat tinerele Doina Ionaș, contabilă la cooperativa de consum, și Eugenia Bungău, asistentă medicală la dispensarul uman din localitate, care au și primit binemeritate premii. Festivalul filmului pentru pionieri și elevi La cinematografele din centre orășenești ale județului șase a avut loc, ieri, deschiderea festivă a „Festivalului filmului pentru pionieri și elevi“. Festivalul, organizat de întreprinderea cinematografică, în colaborare cu inspectoratul școlar, comitetul județean al U.T.C. și Consiliul județean al organizației pionierilor — va, va cuprinde mai multe Suceacicluri tematice : „Decada ecranizărilor după opere de largă popularitate“ (cinematografele „Tineretului“ — Suceava și „Unirea“ — Rădăuți), „Decada filmului fantastic și de aventuri“ (cinematografele „Doina“ — Fălticeni și „Lumina“ — Gura Humorului), „Decada filmelor muzicale“ (cinematograful „Luceafărul“ — Cîmpulurag) și „Decada comediei cinematografice“ (cinematograful „Doina“ — Vatra Damei). Cu acest prilej, vor fi organizate variate acțiuni cultural - educative adecvate, care vor contribui la îmbogățirea cunoștințelor tinerilor spectatori, la educarea lor estetică. J CONSFĂTUIREA DF LUCRU PRIVIND CULTURA CARTOFULUI Ierni, în sala de referate a Stațiunii experimentale agrozootehnice Suceava, a început consfătuirea de lucru privind cultura calcarului. Consfătuirea, care este organizată de Direcția producției horticole din cadrul Ministerului Agriculturii și Silviculturii, face parte dinnitr-i o acțiune mai largă, prin care se urmărește instruirea cadrelor din întreaga țară în vederea îmbunătățirii substanțiate a activității de producere a cartofilor de sămânță și pentru consum. Participă specialiști din direcțiile de specialitate ale ministerului, de la direcțiile agricole și din unitățile de producție cultivatoare de cartofi din județele Bacău, Bistrița Năsăud, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui și Vrancea, cercetători de la stațiunea experimentală suceveană. Au fost prezenți tovarășii Tudor Done, secretar al Comitetului județean Suceava al P.C.R., președintele uniunii județene a cooperativelor agricole de producție, dr. ing. Dumitru Marchidan, directorul general al Direcției producției horticole, ing. Nicolae Marinescu, directorul Direcției legumiculturii din cadrul Ministerului Agriculturii și Silviculturii, dr. Matei Berindei, directorul I.C.C.S. Brașov, și ing. Samuil Barbă, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean Suceava, directorul direcției agricole. Referatele sunt susținute de reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Silviculturii și de cercetători de la I.C.C.S. Brașov, I.C.P.L.F. și I.C.M.A. București, Stațiunea mentală agro-zootehnică expertSuceava, în cursul dimineții au fost prezentate referatele : „Rezultatele obținute în anul 1969 la cultura cartofului, sarcinile pe 1970 și măsurile pentru realizarea lor“, „Organizarea muncii și a producției în unitățile producătoare de cartofi pentru sămință și pentru consum“, „Sistemul de producere a cartofului de sămință și înmulțirea lui“, „Tehnologia producerii cartofului de sămînță în ferme specializate“ și „Tehnologia înmulțirii cartofului de sămință in soturi semincere, in condițiile anului 1970". Lucrările consfătuirii continuă. Aspect din timpul vizitării expoziției organizate cu prilejul consfătuirii privind cultura cartofului Autorul acestor rememorări despre țara pe care a vizitat-o recent ar fi putut, desigur, să-și transcrie notele pornind de la acea noapte înaltă, cind Varșovia i se deschidea, înțeleaptă, arătîndu-i, la stingă hotelului in care era poftit să se odihnească după un lung drum de iarnă, simbolul său, la fel de bătrîn și de înțelept. Era o statuie cu zîmbet marin, acolo unde zidurile Barbacanului cel încărcat de istorie înălțau, proteguitor, matasa de azur a munților din sudul Cracoviei, iar în partea cealaltă - prizele moi ale Balticei. Notele s-ar fi putut reuni de acolo, din nord, unde, la Gdansk, pescărușii pătrund, plutind tulburător, pînă în mijlocul marelui oraș. Autorul acestor rememorări și-ar fi putut, desigur, transcrie notele sale de călătorie in țara lui Chopin, chiar de la locul unde inima Titanului se află, realmente, depusă în inima Varșoviei, spre prosternarea varșovienilor, a Poloniei și a lumii întregi. El cere, însă, permisiunea cititorilor de a-și incepe rememorările de acolo, din nord, din micul și modestul oraș Frombork. De acolo, unde, extraordinar, poți ajunge printre lacurile mazuriene, încremenite in iarnă, ca și în celebritatea lor. De acolo, unde ajungi lăsînd în urmă încrustațiile industriale ale celor mai tineri ani, proiectate, superb, peste imaginea castelului cavalerilor teutoni, eroii lui Sienkiewicz, și unde evul mediu își arată, pe viu, patina. De acolo, din Frombork, pentru că, acolo, în micul și modestul oraș, tăcut și meditativ, un genial poet învingea, în marea lui iubire, stelele. Acesta era, precum a rămas, N. COPERNIK. Așadar, la margine de Frombork ne descoperim - emoția noastră e înțeleasă ușor - și mașina face bine oprindu-se departe de catedrala unde ni se arată, cu gest cuminte, pămintul eternității lumești a poetului stelar, în cartea de aur a locului, omagiul nostru pentru geniala poezie a astronomiei clădite aici, în veacuri bătrâne, se alătură altora, din toate zările universului, pentru care Copernik fu și va fi un măestru simbol al înalturilor. Acolo, în nord, în micul și modestul Frombork — uluitor prin măreția sa - a-ți rememora imaginea Ipoteștilor, locul mărunt și modest al POETULUI NOSTRU cel MARE - este un act unic. Mi-am rememorat-o, în liniștea aceea de cremene și de valuri, acolo unde - înfricoșător de adevărat — locul unde se odihnește corpul lui Copernik nu se cunoaște exact, așa cum - înfricoșător de adevărat - doctorul Marinescu, la cîteva ceasuri după clipa cea neagră, avea, sub ochii săi înlăcrimați, primele enigme în aureola POETULUI NOSTRU ceL MARE. Drumul de întoarcere, de la Frombork la Gdansk, se scurge încet, pe o ceață buimacă. Nu face nimic. La Frombork fusese prea multă lumină , de cremene, de malturi, de mare. Seara, la hotelul de pe malul Balticei, radioul polonez transmite, ca de aîtea ori, Chopin. După aceasta, ca în toate serile-mi, lectura din NOSTRU cel MARE mĂ POETUL duce, fantastic de adine, spre ziua următoare. Pentru că, acolo, în nord, la Gdansk, prima noapte nu se poate dormi. FLORIN BRATU NOTE PE DRUM DIN POLONIA ACOLO, IN NORD LA FROMBORK