Zori Noi, martie 1970 (Anul 23, nr. 6906-6931)
1970-03-31 / nr. 6931
Proletari din toate țările, unici-vâ ) Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIV Nr. 6931 mărfi 31 martie 1970 4 pagini 30 bani ÎMBINAREA intereselor PERSONALE CU INTERESELE SOCIETĂȚII O dată cu luna martie 1970 a fost îndeplinitâ Hotărârea Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a guvernului privind majorarea salariillorr și perimentală a introducerea exnoului sistem de salarizare. Printre milioanele de salariați din țara noastră care beneficiază de salarii mărite se numără, începând cu 1 decembrie 1969, și angajații Complexului de celuloză și hârtie Suceava. Principiile care stau la baza actualului sistem de salarizare vizează, cu prioritate, stimularea activității cotidiene a oamenilor muncii, a dorinței lor de autoperfecționare, a cointeresării maselor pentru sporirea eficienței economice. Cele patru luni care au trecut de la majorarea salariilor la C.C.H. au adus confirmarea fiecăruia dintre aceste elemente, au demonstrat superioritatea lor netă, cu argumente convingătoare oferite de cifre. In lunile decembrie și ianuarie, planul producției globale a fost depășit — după mai bine de o jumătate de an, cu am raportat restanțe — cu 2,3 și, respectiv, 5,4 la sută. Proporțional, a crescut și fondul de salarii : în prima lună din acest an, s-a plătit muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor chimiști un fond de salarii mai mare cu 28,5 la sută față de ianuarie 1969. O caracteristică a noului sistem de salarizare, demonstrată, și ea, de rezultate concrete, este aceea că asigură o îmbinare mai bună a intereselor personale ale salariatului cu interesele societății în ansamblu. Ea derivă din prevederea, echitabilă și logică, potrivit căreia salariul actual integral se acordă pentru îndeplinirea integrală, atît sub raport cantitativ cît și calitativ, a sarcinilor. In cazul nerealizării planului, salariile sunt diminuate în funcție de atribuțiile concrete și răspunderea avută de fiecare angajat în procesul de producție. Este aceasta, după părerea mea și a tuturor celor care lucrăm în serviciile funcționale de specialitate, opinie împărtășită și de masele de salariați, o chestiune firească pentru stadiul de dezvoltare latină de economia noastră socialistă și absolut obligatoriu pentru a se garanta înfăptuirea obiectivelor stabilite în viitorul plan cincinal. Să exemplificăm : In prima lună după aplicarea noului sistem, secția hîrtie de la C.C.H. nu și-a realizat planul de producție decât în proporție de 93,1 la sută. Cum era firesc și prevăzut în instrucțiuni, proporția s-a reflectat și în remunerarea colectivului de muncă de acolo — valoarea penalizărilor aplicate pentru nerealizarea sarcinilor de plan cifrîndu-se la 29.851 lei. In lunile următoare, ianuarie și februarie a.c., situația s-a schimbat radical. Secția a raportat o producție suplimentară de hîrtie. clent, barometrul câștigului Evia înregistrat, și el, majorările aferente. La secția confecții se lucrează după norme tehnice, fundamentate pe criterii raționale, științifice, majora câștigurile. Pentru a-și muncitorii trebuie să realizeze o producție mai mare —atît sub raport cantitativ cât și calitativ. Or, pentru aceasta, ei sânt chemați mai întîi să-și perfecționeze îndemânarea, să-și ridice calificarea, să-și organizeze mai bine locul de muncă și, în fine, să prefere echipe omogene, care corespund cel mai bine posibilităților fiecăruia. Și lucrurile se petrec întocmai, cu urmările așteptate. Iată, comparativ, două cazuri. Confecționerul Nicolae Hostiuc cîștigă, în luna ianuarie a.c., cu 235 lei și în februarie cu 178 lei mai mult decât prevede salariul său de bază , ambalatorul Constantin Pîslaru, nerealizîndu-și norma decit în proporție de 81,2 la sută, pierde 140 lei. Mergînd, de asemenea, pe linia îmbinării intereselor personale cu oale colective, și alte prevederi ale actualului sistem de salarizare vin să consolideze latura disciplinară a procesului de producție, permanentizarea cadrelor. Pentru neîndeplinirea sarcinilor individuale se aplică penalizări care ajung, atunci cînd este cazul, pînă la o treime din salariu. Absența nemotivată din producție, ținând seamă de specificul complexului nostru — proces tehnologic continuu și, de aici, dificultatea înlocuirii celui care absentează — se penalizează cu 15 la sută prima zi absentată și cu 30 la sută, cea de a doua.. Urmarea : comparativ cu aceeași lună a anului trecut, în februarie a.c., numărul absențelor nemotivate a scăzut cu 80 om/ore. Asigurând retribuția diferențială oamenilor categorie și, deci, din aceeași stimulând gradul sporit de calificare, măiestria profesională, noul sistem de salarizare rezolvă una dintre condițiile sine quaran ale complexului : încredințarea utilajului de inalta tehnicitate, pupitrele de comandă ale acestuia, unor cadre bine pregătite profesional, capabile să rezolve prompt eventualele probleme. Cîștigul este, și de această dată, de ambele părți. Sînt avantajați și oamenii — retribuiți corespunzător — și societatea — care va consemna succesele unuia dintre complexele industriei moderne. In mod similar se poate argumenta fiecare dintre capitolele noului sistem de salarizare. De aici, profundul său caracter realist, obiectiv, mobilizator pentru toate colectivele de muncă, care își desfășoară activitatea în economia țării noastre, angajată intr-un permanent proces de perfecționare. IOAN BEJAN economist, șeful serviciului salarizare - învățămînt al C.C.H. Suceava NOUL SISTEM DE SALARIZARE ȘI MAJORAREA SALARIILOR Fabrica de spirt din Rădăuți. Laborantul Virgil Ciobanu determină cu ajutorul aparatelor concentrația de zahăr a plamadei, în curs de fermentare Foto : I. MÎNDRESCU ITTTfllllWiTTTTTT IMfll © în județul Bacău se întreprind acțiuni de înnobilare a faunei piscicole din apele rîurilor de munte, din cele ale lacurilor de acumulare ce însoțesc salba de hidrocentrale de pe Bistrița și din cele de agrement din jurul orașului petrochimiștilor de pe Valea Trotușului. Direcția generală a navigației civile „NAVROM“ a deschis o nouă linie fluvială de pasageri pe itinerariul Calafat — Cetate — Girla Mare — Ostrovul Mare — Crivina — Batoți — Tr. Severin. Plecarea din Calafat are loc in fiecare zi la ora 6.00, iar sosirea în Tr. Severin la ora 0.00. A doua cursă are plecarea din Tr- Severin la ora 16,00 și sosirea la Calafat la ora 19,00, întoarcerea fiind in ziua următoare. Duminică, vasele respective sunt destinate excursiilor în această zonă și cea de la Porțile de Fier și Cazane. Pe porțile Uzinei de autoturisme din Pitești a ieșit cel de-al 18.000-lea autoturism „Dacia-1100“. Astăzi, constructorii piteșteni, care au acumulat o bună experiență, asamblează zilnic 70 de autoturisme. Totodată, ei folosesc pe scară tot mai largă repere de fabricație românească, urmînd ca din 1972 acestea să fie asimilate integral în țară. " j I , ^ , __ , — , mm # *. i.» n 1 ■ ■ ■ ■ Sondă in acțiune Foto : D. VINTILA r L. în pag. 3 în pag. 2 ÎN NUMĂRUL DE AZI VIAȚA SATULUI OPINIA CETĂȚEANULUI SPORT |----------1 Fruntași din gospodărirea orașului Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Suceava a invitat locuitorii într-o adunare festivă, care a avut loc în sala ansamblului „Ciprian Porumbescu“, pentru încheierea bilanțului întrecerii patriotice, din anul trecut. Din informarea prezentată de comisia de îndrumare și urmărire a întrecerii patriotice a reieșit că în anul 1969, cetățenii municipiului au efectuat voluntar un volum de muncă echivalînd valoric cu aproximativ 14 milioane lei. Plantatul și întreținutul florilor, al arborilor ornamentali, amenajarea unor baze sportive, întreținerea locuințelor și a spațiilor verzi din jurul blocurilor au fost câteva dintre acțiunile la care au participat numeroși locuitori ai municipiului. Pentru rezultate deosebite în întrecerea patriotică, un număr de 135 cetățeni au fost distinși cu insigna de „Fruntaș în gospodărirea orașului“. In numele locuitorilor, numeroși deputați și președinți ai comitetelor de cetățeni s-au angajat să dea viață angajamentului luat de consiliul popular al municipiului în întrecerea patriotică ce se desfășoară anul acesta.______ IN IMITATI ALE INDUSTRIEI JUDEȚULUI lari au continuat să sosească la redacție vești despre succesele cu care colectivele de muncă din unități ale industriei județului încheie primul trimestru al acestui an. Ele confirmă rostul major al măsurilor tehnice și organizatorice aplicate în producție și fac dovada începuturilor de bun augur pentru înfăptuirea integrală a prevederilor planului și ale angajamentelor stabilite pe anul 1970. Forestierii din întregul județ și-au încheiat planul trimestrial încă de sîmbăta trecută. Ei vor livra în plus 25.000 m.c. bușteni gater rășinoase și 8.000 m.c. bușteni gater fag, 9.000 m.c. lemn celuloză, 4.000 m.c. cherestea de rășinoase. In unitățile de industrializare aparținând CEIL Suceava s-au fabricat, în plus, 200 tone PFL, 100 m.c. placaj și 100 garnituri convenționale de mobilă. începând cu data de 26 martie a.c., CCH. Suceava lucrează peste sarcinile privind producția marfă, iar de la 28 martie înregistrează depășiri la cele privind producția globală. Pînă la încheierea perioadei de plan, complexul va obține depășiri de 6,1 milioane lei la global și 7,7 milioane lei la marfă. Se vor produce în plus 430 tone celuloză, 460 tone hîrtie și 667.000 bucăți saci. Cu două zile înainte de sfîrșitul trimestrului, întreprinderea pentru piese de schimb din Suceava a raportat îndeplinirea planului la producția globală, de marfă și la încasările din vânzarea producției. Specialiștii unității sunt preocupați, acum, de asigurarea programării judicioase a producției încă din primele zile ale noului trimestru, pentru reeditarea acestui succes. Răspunderea organizațiilor de partid pentru conținutul activităților pionierești Amplul program de dezvoltare a învățământuliui, stabilit de Congresul al X-iea al partidului, pune în fața tuturor slujitorilor școlii sarcina de a pregăti temeinic tînăra generație. Un nou important în această direcție îi revine organizației pionierilor, care este chemată ca, prin mijloacele sale specifice, să completeze instrucția și educația școlară și să contribuie la formarea unui tineret bine pregătit pentru muncă și viață. Sub conducerea și îmdrumarea permanentă a organelor și organizațiilor de partid, numeroase unități și detașamente de pionieri din județul nostru reușesc să organizeze activități interesante și atractive, la care participă un număr tot mai mare de pionieri și școlari. Activitățile din cercurile științifice, tehnico - aplicative și literar - artistice, drumețiile și excursiile la diferite intreprinderi, monumente istorice și în mijlocul naturii, întâlnirile cu oameni din domeniul economiei, științei, artei și culturii, cu activiști de partid și de stat, concursurile pe diverse teme și manifestările cultural , artistice și sportive se înscriu printre principalele forme care contribuie la întregirea orizontului științific și cultural al elevilor, le dezvolte gustul și îndemânarea pentru a aplica în practică cunoștințele teoretice dobândite la lecții și în afara lor, în cele aproape 1.000 de cercuri, care funcționează în unitățile de pionieri din județ, activează peste 31.000 pionieri și școlari. Avînd o tematică bine aleasă, majoritatea cercurilor oferă participanților suficiente învățăminte, lărgindu-le bagajul de cunoștințe și stimulîndu-i le gândirea, fantezia, spiritul de observație. Deosebit de atractive s-au dovedit a fi cercurile literare, cele de fizică, mutică, istorie și chimie, marearheologie. Cercurile tehnice de la casele pionierilor din Rădăuți, Câmpulung, Gura Humorului, Fălticeni, precum și de la unele școli, s-au afirmat prin construirea unor obiecte deosebit de apreciate, prezentate și la expozițiile organizate, iar cele de istorie dea Botoșana, Botuș. Școala generală nr. 1 Suceava și din alte părți — prin amenajarea unor mici muzee școlare. Pionierii și școlarii participă cu interes și la activitățile cultural - artistice și sportive. Un număr tot mai mare de elevi sunt antrenați, mai ales în vacanțele școlare, la excursii și drumeții, atât în cadrul județului, cit și în țară. Ei au, astfel, posibilitatea să ia cunoștință de noile realizări înfăptuite în patria noastră și să înțeleagă mai bine necesitatea de a le prețui. Excursiile și drumețiile, concursurile pe diferite teme, montajele literare, serile dedicate unor scriitori, manifestările date unor evenimente, consaprecum și marilor personalități politice, istorice sau artistice contribuie la cultivarea dragostei față de patrie și partid, a respectului pentru înaintași, îi determină pe pionieri și școlari să manifeste mai mult interes pentru muncă și învățătură. Cu toate rezultatele bune obținute în activitatea pionierească, trebuie arătat că se întâlnesc încă multe deficiențe, mai ales în ceea ce privește conținutul și eficiența acțiunilor care se organizează în u Prof. EUGEN CABULCA activist al comitetului județean de partid (Continuare în pagina a Il-a) Tânărul pe care îl vizează aceste rînduri nu mai este un copil. Are 19 ani, îl cheamă Ilie Filipciuc, e potrivit la statură, s-a tuns de curînd (bineînțeles nu din proprie inițiativă) și locuiește împreună cu mama lui — salariată — la Suceava. Nu ne-am fi sesizat poate de existența lui dacă nu s-ar fi prezentat într-o zi în redacție, pentru a ne solicita să-l ajutăm să-și găsească un loc de muncă. Jucînd cu abilitate rolul de victimă, mimînd o „poză" ce nu-i era caracteristică, life încerca să ne convingă că e persecutat și neînțeles de cei din jurul său, că dorește să lucreze — e tîmplar de mobilă și articole tehnice — dar că maistrul unui combinat din localitate i-a pus „bețe în roate“ atunci cînd a încercat să intre în serviciu. Așa cum vorbea, persuasiv, sub aparența unei nedisimulate sincerități, erai înclinat să-i dai crezare și chiar să condamni puțina lipsă de înțelegere a unor oameni responsabili de viitorul profesional al acestui tînăr. In realitate, lucrurile stăteau altfel ! Ilie era ceea ce, în accepțiunea curentă, se numește un trântor, cu atributele inerente acestui epitet. . . întors de la un institut de reeducare, în urma unei condamnări de 3 ani pentru vagabondaj și alte fapte antisociale, I. F. s-a angajat, anul trecut, tâmplar la C.E.I.S. Suceava. N-avea însă chef de muncă. Venea ferchezuit, spilcuit și pomădat la lucru, cu un aer „de domnișoară" și-i era oarecum rușine să-și îmbrace salopeta. Lucra în sectorul croit de la fabrica de mobilă. Uneori, însă, trebuiau făcute și altele. . . — Munceam cu dânsul, ne spune Gh. Rlftodoaie, fostul său coleg de muncă și secretarul organizației U.T.C. Odată l-am văzut stând degeaba. L-am rugat să mă ajute să împingem un vagonet. S-a supărat, mi-a întors spatele și a plecat. . . — Era mofturos... Voia să lucreze numai în locuri în care să nu se murdărească. Dacă i se făceau observații — și acestea pe bună dreptate — pleca... Sânt cuvintele maistrului Constantin Stărică de la sectorul croit al aceleiași unități. Ne-am convins, discutând cu tovarășul Gh. Vatamaniuc, șeful serviciului personal și învățămînt, că s-au depus suficiente eforturi pentru redresarea morală a lui I. F. pentru formarea de aptitudini necesare în procesul muncii. — Aveam nevoie de dînsul, ne spunea interlocutorul nostru, învățase o meserie frumoasă și, fără îndoială, ar fi putut să se perfecționeze. Trebuia pus însă și umărul, acolo unde era nevoie. . . Intr-o bună zi ne-a părăsit. Zicea că e prea greu la noi și că își va căuta o muncă mai ușoară. Tendința acestui tînăr de a se aciua într-un loc de muncă în care să se obosească puțin și să cîștige mult, apare evidentă în numeroasele „peregrinări" ale lui I. F. de la o unitate la alta, de obicei cu popasuri de scurtă durată. Intr-un răstimp de mai puțin de un an, serviciul de specialitate al direcției județene a muncii s-a emis nu mai puțin de 6 repartiții de plasare pe adresele unor unități situate pe raza municipiului : C.E.I.S. Suceava, I.I.L. „Producția” JRVA, Intreprinderea de piese de schimb. Acestea sunt câteva din „haltele" prin care a trecut, asemenea unei valize prin gară, I. F. De la una a „demisionat" călătorind la București (să lucreze acolo că e mai bine), la alta nu a putut face față, la cealaltă a refuzat să lucreze, în cea de-a patra avut un conflict. . . E vorba de a întreprinderea de piese de schimb Suceava. Ne interesăm ce s-a întâmplat. Maistrul secției de modelaj își aduce bine aminte de dînsul : — A venit într-o vineri. In aceeași zi i-am făcut instructajul cu protecția muncii, iar a doua zi cu problemele de producție. Apoi i-am dat să lucreze un model. I s-au terminat abia lunt alți muncitori... Manifesta foarte puțină bunăvoință. — NI cunoaștem prea bine, ne asigură Vasile Gheban, organizator principal la oficiul de plasare și recrutare din localitate. Ne-a preocupat și la noi soarta acestui tînăr. Pînă la urmă ne-am dat seama cu cine avem de-a face. Umbla după norme mici și cîștiguri mari. Ne cerea, deși învățase tîmplăria, să-l trimitem ca. . . ospătar pe litoral. Auzise că acolo se câștigă bani într-o vară cu într-un an în altă parte. . . — In februarie a venit și la noi — ne informează inginerul Dinu Apostoiu, directorul I. I. L. „Producția". Auzisem despre dînsul. Am vrut, totuși, să-l ajutăm. L-am trimis întîi să se tundă, că nu l-ar fi primit muncitorii, apoi l-am încadrat sezonier la secția mobilă - binale. Consultăm foile colective de prezență ale sectorului lenn din respectiva unitate. în februarie, tînărul I. F. a realizat 112 ore muncă, iar în martie . . . 40 de ore. Cu alte cuvinte, MIHAI BINDEA (Continuare în pagina a II-a) un TRINTOR PERICULOS ANCHETA SOCIALĂ 1 In secția montaj mobilă de la C.E.I.S. Suceava Foto : D. VINTU „lin continent în dezvoltare“ Comisia economică a O.N.U. pentru Africa (E.C.A.) a dat publicității un document intitulat „Indici economici africani“, care oferă o privire de ansamblu asupra nivelului de dezvoltare atins de țările Africii. Cei patru indici economici utilizați frecvent pentru evaluarea nivelului de dezvoltare a unei țări sau a unui grup de țări sunt ritmul de creștere a produsului național brut (P.N.B.), structura P.N.B., evoluția P.N.B. pe cap de locuitor și procentul investițiilor în raport cu P.N.B. Structura produsului național brut al țărilor în curs de dezvoltare ale Africii lasă să se întrevadă rolul preponderent al agriculturii, care aduce principala contribuție. Aceasta este deosebit de importantă în Nigeria (63,4 la sută), Ruanda (81,4 la sută) și Sudan (84 la sută); în medie, structura produsului național brut este in Africa următoarea : agricultura — 36 la sută ; industria prelucrătoare — 12 la sută ; industria extractivă — 8 la sută ; comerț și transporturi — 20 la sută; alte servicii publice și private — 24 la sută. Ritmul de creștere anuală a acestor sectoare a fost în medie, în perioada 1960 — 1966 următorul : agricultura - 1,2 la sută ; industria prelucrătoare — 4,8 la sută ; industria extractivă - 17,4 la sută ; comerț — 2,2 la sută ; transporturi — 4,3 la sută. Domeniile de activitate cele mai dinamice sunt, deci, industria extractivă și cea prelucrătoare, în timp ce agricultura cunoaște un ritm de dezvoltare foarte lent, mult depășit de ritmul de creștere a populației — 2,3 la sută pe an. Economia de subzistență (autoconsum) predomină într-adevăr în sectorul agricol african : 70 la sută din terenurile cultivabile, 50 la sută din producție, aproape două treimi din mina de lucru ocupată rămîn în continuare in afara activităților economice destinate exportului. Ceea ce explică, între altele, de ce o serie de țări ca Volta Superioară, Ciad, Ruanda, Dahomey, Somalia și Niger au cunoscut fie o scădere, fie o stagnare a produsului național brut pe cap de locuitor în perioada 1960- 1966. Produsul național brut al țărilor „JEUNE AFRIQUE“ (Continuare în pagina a Il-a)