Zori Noi, mai 1970 (Anul 23, nr. 6958-6982)
1970-05-23 / nr. 6975
) V -V V J Proletari din toate țările uniți-vă I Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIV Nr. 6975 sîmbata 23 mai 1970 4 pagini 30 bani r REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : Suceava, str. Tipografiei nr. 1. Telefoane : Redactor șef Redactor șef adjunct ț Secretariatul de redacție Industrie, viața de partid j Cultură, informații Agrară, administrație — 10766 — 11998 — 11692 — 10765 — 10764 — 11995 I Construcție de stat, scrisori și corespondenți 11696 Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU în zone sinistrate și amenințate de inundații din județele Brăila și Galați In cursul zilei de vineri, 22 mai a.c., tovarășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Florian Dănălache, Dumitru Popescu, a făcut o vizită operativă de lucru în județele Brăila și Galați, în care în aceste zile au loc mari acțiuni de prevenire și combatere a inundațiilor. Nu a trecut decit o săptămînă de la primele vești despre inundațiile abătute asupra unor așezări omenești - sate și orașe — asupra unor cîmpii din Transilvania și iată că, din nou, continuu, forțele oarbe ale naturii se abat asupra altor și altor zone geografice, afectînd sate, ogoare mănoase și întreprinderi din partea de răsărit a țării. In vreme ce în localitățile greu lovite de furia revărsărilor - Satu Mare, Tg. Mureș, Dej, Alba Iulia, Mediaș, Sighișoara și multe altele - oamenii muncii, răspunzînd cu un înalt simț patriotic chemării partidului, vibrantului apel al Biroului Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, depun acum eforturi uriașe pentru lichidarea efectelor catastrofei, pentru readucerea vieții, a activității economice și sociale pe făgașul normal, alte localități și întinse suprafețe agricole sunt lovite de calamitate sau se află în mare pericol de a fi supuse inundațiilor. Pe tot parcursul drumului străbătut cu elicopterul, în județele Ilfov, Ialomița, Brăila, Galați, privirea distinge largi suprafețe cultivate, acoperite — continuu sau intermitent — de ape. Chiar și acolo unde nu s-au revărsat rîuri sau pîraie, apa provenită din marile ploi din ultimele zile băltește pe ogoare, în grădini, în sate. După patruzeci de minute de zbor, la orizont se văd coșurile fumegînde ale Combinatului de celuloză și hîrtie Chișcani, fabricile și întreprinderile din zona industrială a Brăilei aflate în plină activitate. Aparatul de zbor se îndreaptă spre Dunăre. De la numai 100 m. altitudine, fluviul apare în toată imensitatea sa, se văd apele umflate, pline de mîl, lingînd cheiul portului Brăila. Elicopterul se îndreaptă spre est, de-a lungul brațului Măcin, pină în apropierea orașului cu același nume din județul Tulcea. Peste tot, apele învolburate ale Dunării s-au întins în lunci din care nu se mai văd decit coroanele arborilor și case invadate sau înconjurate pînă la prispă de ape. Și totuși, în acest imens teritoriu lichid, în mijlocul acestei mări miloase, există uriașă oază de verdeață, netulburată : Insula Mare a Brăilei. Situată intre brațul Vîlciu și albia Dunării Vechi, această insulă a apărut pe hartă în 1964. Cunoscută sub numele generic de Balta Brăilei, fosta împărăție a apelor, cu funduri de bălți, stufărișuri și păduri de sălcii, a devenit în ultimii ani, datorită unor mari eforturi materiale ale statului nostru, o cîmpie fertilă. O suprafață de peste 72.000 hectare a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o lungime de 156 km. Lungimea canalelor principale, secundare și terțiare, săpate cu ajutorul mijloacelor moderne, totalizează 1.400 km. In insulă au fost create 7 sisteme mari de desecare a bălților, cu 13 stații de pompare. In urma desecărilor, a defrișării stufărișurilor de pe 22.395 hectare și sălciilor de pe 17.500 hectare, suprafața arabilă a ajuns la 56.000 hectare. Incepînd din 1965, pe pămînturile smulse apelor s-au înființat 40 de ferme agricole, care, anul trecut, de pe 37.000 hectare au obținut în medie 5.144 kg. porumb la hectar. Numai cantitatea de boabe livrată peste plan în 1969 însumează 48.236 tone. Totodată, pe teritoriul insulei au fost create ferme de animale cu o capacitate de zeci de mii de capete. Creatorii și beneficiarii acestor pămînturi noi se află, de mai multe săptămîni, încleștați într-o aprigă bătălie cu furia apelor. Ei au ieșit învingători în momentele culminației undei de viitură din aprilie, iar acum continuă cu tenacitate să apere acest valoros patrimoniu agricol al țării. ...Este ora 14. Elicopterul oficial aterizează în insulă, la marginea satului Salcia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sînt întîmpinați aici de tovarășii Mihai Gere și Ion Stănescu, de Mihai Nicolae, prim - secretar al Comitetului județean Brăila al P.C.R., și de Ioan Teșu, adjunct al ministrului agriculturii și silviculturii. In fața unei hărți a insulei, tovarășul Nicolae Ceaușescu este informat în amănunțime despre starea digului care apără incinta. Pînă la această oră, acest zid întărit cu pămînt și fascine a rezistat și rezistă in fața viiturilor. O porțiune de 3.100 m., unde apele au ajuns la 50—60 cm. de coronamentul digului, este primejduită în aceste momente. O altă zonă, în lungime de 11.000 m., unde viitura se ridică pînă la 60—70 cm. de cota digului, este, de asemenea, în pericol. In aceste locuri se concentrează acum toate energiile existente în insulă. 3.800 de localnici, ajutați de 1.300 de ostași, de mașini, bacuri și utilaje grele, 60.000 de saci de pămînt, fascine și alte materiale de construcție — imense forțe umane și materiale sînt aruncate în bătălia cu apele. Printr-o contradicție de care numai natura este în stare, culturile de porumb de pe 35.000 hectare și de floarea - soarelui, pe 600 hectare, sînt mai frumoase în acest an ca oricînd. Hotărîți să apere cu dîrzenie această mare avuție, locuitorii insulei nu precupețesc nici un efort, muncind zi și noapte, pentru ridicarea și consolidarea digurilor aflate în pericol. Totuși, pentru orice eventualitate, pentru a elimina orice risc, peste 30.000 de animale au fost evacuate. Este pregătită în amănunțime și evacuarea populației în caz de nevoie. Din nou la bordul unui elicopter ușor de recunoaștere... Tovarășul Nicolae Ceaușescu urmărește atent lucrările ce se desfășoară în zona de amonte a incintei, între Salcia și Mărașu, pe porțiunile de dig unde apele fluviului revin tot mai amenințătoare, atingînd o cotă cu aproape 5 metri mai înaltă decit nivelul mediu. Conducătorul partidului și statului nostru recomandă să se ia cele mai energice măsuri, să se folosească toate forțele, să se facă tot ce e omenește posibil pentru ca apele să nu treacă, pentru a fi salvate aceste pămînturi care valorează enorm pentru economia națională. Nu se mai urmează cursul sinuos al Dunării vechi, ci se taie în diagonală drum pe direcția Brăilei. Este un spectacol pe cît de contradictoriu, pe atît de fascinant. Această imensă întindere netedă ca în palmă, fostă pînă acum cîțiva ani „Balta“, împărăție a apelor și sălciilor plingătoare, astăzi Insula Mare a Brăilei, este o oază de liniște în care culturile se dezvoltă normal și oamenii muncesc la cîmp cu calm și liniște de parcă petecul acesta de pămînt s-ar afla nu înconjurat de apele viforoase și murdare ale fluviului, ci la depărtări de zeci și zeci de kilometri. De la altitudinea joasă la care se zboară, ochiul deosebește cu ușurință culturile de porumb de cele de floarea - soarelui, pe cele de grîu de cele de lucernă. Sînt în plină desfășurare lucrările de întreținere. Oamenii se opresc din lucru pentru o clipă și, căzînd în sus, îndreaptă spre aparatele de zbor gesturi prietenești, flutură batiste. Mulți din cei de jos știu că în trecere se află secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, neobositul conducător, care nu pregetă o clipă, care nu precupețește nici un efort pentru a fi acolo unde se ridică cele mai grele probleme ale acestor zile de aprigă luptă cu stihiile și unde sfatul și îndrumarea sa sunt mai mult decît oriunde necesare. Aici, așadar, digurile, care încing ca o centură insula,au rezistat și vor rezista. Aici se va lucra, se va cosi lucerna, va rodi porumbul, floarea - soarelui va păta cu galbenul ei auriu vaste întinderi de pămînt. Brăila. Se aterizează pe stadionul nou al orașului, aflat într-un înaintat stadiu de construcție. Mii și mii de cetățeni ai Brăilei, aflând că în orașul lor — vestitul oraș dunărean azi important centru al industriei constructoare de mașini grele, al industriei hîrtiei și celulozei, al șantierelor — va sosi secretarul general al partidului, i-au ieșit în întîmpinare, devenit să-i ureze bun sosit, să-i asculte îndemnul și sfatul. Prim-secretarul Comitetului orășenesc de partid, primarul Brăilei, tov. Radu Constantin, adresează tovarășului Nicolae Ceaușescu, în numele locuitorilor orașului și al său personal, calde și simțite cuvinte de gazdă. Spre Uzina „Progresul". . . De o parte și de alta a străzilor, brăilenii, tineri și vîrstnici, inundă trotuarele, aplaudă cu însuflețire. „Progresul", una din principalele întreprinderi producătoare de utilaje rutiere și de construcții, numără aproape 7.000 de salariați — muncitori, ingineri, tehnicieni, lucrători în aparatul de cercetare și proiectări, funcționari. Valoarea producției marfă realizată aici într-un an se cifrează la un miliard de lei, sau trei milioane de lei pe zi. Marca „Progresul" este cunoscută nu numai în țară ci și peste hotare, rulourile compresoare, concasoarele cu zbor, excavatoarele pro(Continuare în pagina a IlI-a) IMPRESIONANTĂ MANIFESTARE A SOLIDARITĂȚII, VOINȚEI ȘI FORȚEI CREATOARE A MASELOR Prin eforturi deosebite, planul operativ de acțiune se transformă in fapte ■ PE ADRESA FABRICILOR CALAMITATE . PRIMELE LOTURI DE PIESE DE SCHIMB . ANGAJAMENTUL A FOST SUPLIMENTAT CU 2,5 MILIOANE LEI ■ INTERVENȚII OPERATIVE PENTRU FOLOSIREA DEPLINĂ A CAPACITĂȚII MAȘINILOR Aici, la tînăra întreprindere suceveană, supus înaltelor temperaturi ale cuptoarelor și ale entuziasmului, metalul este mlădiat după voința oamenilor, luînd forma unei game diverse de piese de schimb, unele mai simple, altele de o ridicată tehnicitate. Munca, în halele moderne, cunoaște, acum, o intensitate sporită. Este atitudinea colectivului, în aceste clipe grele, de a participa, prin eforturi deosebite, la diminuarea uriașelor pierderi pricinuite de pustiitoarea urgie a apelor abătute atît pe meleagurile sucevene, cît și în alte zone ale țării. Gestul oamenilor, oțelari, lăcătuși, strungari, frezari, care pe lingă donațiile din salariu pentru ajutorarea sinistraților, s-au oferit să lucreze, în schimburi complete, cîteva duminici, se situează, fără îndoială, la o temperatură și mai înaltă. Se impuneau intervenții operative. De răspunsul pe care avea să-l dea colectivul întreprinderii pentru piese de schimb din Suceava depindea reluarea, parțială sau integrală, a activității unităților producătoare de materiale de construcții, beneficiari direcți, din zonele grav afectate în urma calamităților. In întreprindere s-a constituit un comandament. Acesta și-a întocmit un plan de acțiune. Măsuri operative, concrete. Era nevoie să se cunoască cerințele beneficiarilor. — Am luat legătura telefonic, direct cu beneficiarii — ne informează ing. Ioan Lukacs, directorul întreprinderii, am revenit, căci nu s-a Ulterior putut vorbi de prima dată. Pentru întreprinderea „Refractara" din Dej am și livrat un lot de pre- NICOLAE GROZA (Continuare în pagina a II-a SCRISOARE DIN CLUJ DIMINEAȚA ACEEA DE NEUITAT In dimineața aceea neagră a lui 13 mai, oamenii s-au trezit plutind năbădăios dintr-un colț în altul al caselor durate de ei cu prețul trudei de o viață. Apele se porniseră într-un dezmăț pustiitor. Acolo, la Dej, la confluența celor două rîuri, se transformaseră într-o mare apocaliptică, dușmănoasă. Mai întîi rupseseră nodul de cale ferată, apoi imobilizaseră garnituri de trenuri de marfă și vagoane în triajul Dejului. 200 de muncitori ceferiști au fost nevoiți să se refugieze în podul depoului și de acolo să privească neputincioși jocul macabru al „oceanului" incredibil de revoltător apărut. Ceasuri întregi au fost izolați. In mai puțin de o oră întregul oraș trăia clipe de mare groază și derută. Izbită de furia apelor, prima avea de suferit mari distrugeri și pagube Fabrica de conserve „11 Iunie", apoi întreprinderea de produse refractare și noua fabrică de mobilă. Privit din elicopter, Dejul parcă plutea pe apele murdare. Oamenii au început marea lor luptă cu stihiile distrugătoare pentru salvarea vieților și a bunurilor materiale. Le-au venit în ajutor militari și alți cetățeni din Dej, unde apa nu pătrunsese, începea potopul. Nimeni nu-și aduce aminte de o asemenea răzvrătire a Someșului, acest rîu altădată atît de liniștit și drag. Acum, peste noapte, a devenit violent și feroce. Un cartier întreg, în care aproape 400 de familii își duceau viața tihnită, a NICOLAE ROȘCA redacția ziarului „Făclia" (Continuare în pagina a Il-a) Ț In aceste zile de maxim efort, în agricultura județului nostru se lucrează intens pentru recuperarea rămînerilor în urmă la însămînțări și întreținerea culturilor. Ieri, pe tarlalele C.A.P. Bosanci, se afla și mecanizatorul Viorel Axinte, care prășea mecanic cartofii ÎN AGRICULTURĂ «ÎN AGRICULTURĂ Decisive sînt temeinica organizare a muncii, promptitudinea cu care se acționează în cîmp . Chiar după ploaie, la Rădășeni s-a lucrat cu toate forțele : „Ne-am identificat cu interesele colectivității“ . Cînd apare dezinteresul, rezultatele sînt slabe Acum, în toate fermele agricole de stat, în toate unitățile cooperatiste, există o adevărată încleștare de forțe pentru terminarea grabnică a însămînțărilor, pentru urgentarea lucrărilor de întreținere a culturilor. Nu puține sînt exemplele care ilustrează că țărănimea noastră, la vreme de mari responsabilități, știe să-și aducă tot aportul la înfrîngerea dificultăților, la recuperarea întîrzierilor. La rîndul lor, conducerile unităților, organele agricole, în marea lor majoritate, dovedesc, prin măsurile care le iau, maturitate și spirit organizatoric. Pe județ, însămînțatul porumbului pentru boabe, în cooperativele agricole de producție, s-a efectuat, pînă aseară, pe mai mult de 70 la sută din suprafața planificată, iar cartoful a fost plantat pe 65 la sută din suprafața planificată. Avînd umezeală și căldură, atît plantele cultivate, dar mai ales buruienile, se dezvoltă foarte repede. De aceea, aproape peste tot au început lucrările de întreținere, mai avansată fiind executarea prașilei la sfecla de zahăr și legume. Mai este,însă, de executat un volum foarte mare de lucrări. Pentru aceasta, buna organizare și operativitatea cu care se acționează în cîmp sînt hotărîtoare. Astfel, la Rădășeni, cu toate că joi după-amiază a plouat, ieri dimineață, chiar din primele ore, mecanizatorii și cooperatorii erau la lucru în cîmp. Președintele cooperativei, tovarășul Dumitru Aniculăesei, se afla în mijlocul lor. Acesta ne-a relatat : „Adevărul este că noi toți simțim la fel , trebuie să facem totul pentru ca pe terenurile care n-au suferit de pe urma inundației să producem mai mult. Este o datorie. Cînd spun aceasta, am în vedere faptul că, imediat ce au stat ploile, sute de cooperatori au reușit ca într-o singură zi să refacă, să completeze 80 ha, cu porumb și cartofi, să planteze fasole prin porumb pe 150 hectare. Astăzi se plantează ultimele hectare de cartofi, în toate brigăzile. O facem și cu sapele și cu mașinile. De mîine, vom începe acțiunea de plantare, peste plan, a 20 ha. cu cartofi. Știm că economia națională va avea nevoie de cartofi în plus din această zonă, și găsim normal ca, după puterile noastre, să contribuim la realizarea unei astfel de cerințe". Intr-adevăr, cooperatorii din Rădășeni au înțeles să-și manifeste solidaritatea față de încercările grele la care au fost supuși cooperatorii din județele calamitate, printr-o participare masivă la muncă. Ieri, în toate brigăzile se plantau cartofi și se lucra la întreținerea culturilor. In brigada a Vl-a din Pocoleni a început prașila I la cartofi. Brigadierul Gh. Amariei, de la a lll-a, dirija forțele la însămînțarea porumbului, la plantarea cartofului și la prășit. Dorința lor de a-i ajuta pe cei încercați de furia apelor s-a concretizat și-n sortarea și ambalarea în saci a 30 tone tuberculi de cartofi pentru sămînță, cu destinația ogoarelor din județele calamitate. Este o manifestare plină de omenie, care face cinste rădășenenilor. In marginea Sucevei, la Ipotești, am întîlnit, pe ogoare, aceeași activitate intensă. Cooperatorii din brigăzile din Tișăuți și Lisaura au ieșit în masă la prășitul sfeclei de zahăr și al porumbului. Referindu-se la activitatea consiliului de conducere, inginerul șef Ion Pînzaru ne-a relatat următoarele : „Ne-am identificat cu interesele colectivității. Personal, în aceste zile, nu văd nici un fel de altă activitate mai presus de cele care vizează obținerea de producții agricole superioare. Și noi, cei din consiliu, și cooperatorii, știm că aceasta este nu numai o cerință internă, a unității noastre, ci și una patriotică. Cu atît mai mult ne mîhnește că, la cele două brigăzi din Ipotești, participarea cooperatorilor la muncă, în special la prășit, nu este satisfăcătoare. Sperăm că în zilele următoare și aici, dindu-se dovadă de simț de răspundere, nu se vor mai întîlni astfel de situații“. Insămînțarea, în cursul zilei de ieri, a porumbului pentru boabe, a soiei, a cartofilor (10 ha, în plus față de plan), cît și faptul că la Ipotești se lucra intens în brigăzile II și IV, atestă că aici există certitudini că eforturile sînt îndreptate spre creșterea producției. Multitudinea aspectelor din care reiese hotărîrea cooperatorilor, a tuturor lucrătorilor din agricultură de a-și mobiliza toate forțele pentru a nu pierde nici un ceas bun de lucru este edificatoare. Trebuie, însă, să atragem atenția și asupra necesității urgente de a exclude din practica zilnică stagnările și timpii morți în desfășurarea lucrărilor, ca urmare a unei slabe organizări a muncii. De pildă, ieri dimineață, la orele 10, pe tarlaua „Bunești“ a C.A.P. Dolhești, șase tractoare, cu mașinile și utilajele aferente, staționau. Două dintre acestea erau defecte, iar altul... aștepta (și aceasta după două săptămîni de inactivitate) reglarea semănătorii SPC 6 de către mecanicul secției Dolhești. Alți trei mecanizatori : Vasile Strat, Gh. Barbă și Gh. Amarandei, detașați aici de la Secția de mecanizare Pleșești, pentru a ara, așteptau... indicații. De fapt, nu aveau de la cine să le primească. Secretarul or GH. ZAHARESCU (Continuare în pagina a IiI-a) # Bilaniful daunelor provocate de inundații O Situația hidrologică Q Starea căilor ferate, drumurilor, aeroporturilor și telecomunicațiilor în pag 3 T