Zori Noi, iulie 1970 (Anul 23, nr. 7008-7034)

1970-07-15 / nr. 7020

Proletari din toate târlii uniți-vâ­l organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXIV Nr. 7020 miercuri 15 iulie 1970 4 pagini 30 bani Inițiativă, competență și pasiune­­ la temeliile perspectivei economice ALEXANDRU ILIESCU, membru supleant al C.C. al P.C.R., secretar al Comitetului județean de partid Astăzi încep, în județul nostru, dezbaterile — în adunările gene­­­rale ale salariaților sau repre­zentanților acestora­­ asupra dărilor de seamă privind activi­tatea depusă în primul semestru al anului și, totodată, asupra ci­frelor de plan ale anului 1971, prilej de amplă analiză creatoa­re, de intensă mobilizare a e­­nergiilor și competențelor în lup­ta pentru îndeplinirea și depăși­rea sarcinilor curente și de per­spectivă ale economiei. Ca pretutindeni în țară, adu­nările generale, adevărate foruri ale gîndirii și inițiativei colecti­ve, expresie concludentă a lar­gului democratism care caracte­rizează întreaga noastră orîndui­­re socială, sînt chemate să iden­tifice fără preget noi resurse de creștere a producției și produc­tivității muncii, să statornicească noi căi de ridicare a rentabili­tății, metode mai bune pentru reducerea cheltuielilor materiale, condiții optime pentru realizarea integrală, la termen și cu efi­ciență mereu sporită, a investi­țiilor. Importanța continuei perfec­ționări a organizării producției și­ muncii impune ca în toate u­­nitățile economice să se între­prindă analize concrete, la o­­biect, asupra folosirii judicioase a forței de muncă în activitatea de bază și la cele auxiliare, a­­supra organizării raționale sectoarelor de deservire și, față­­ de cerințele unei economii mo­derne, în permanentă transfor­mare și creștere, asupra polica­lificării muncitorilor. Adunările generale trebuie să adopte, in același timp, măsuri care să conducă la îmbunătățirea gra­dului de folosire a capacităților de producție, atragerea în cir­cuitul economic a mașinilor și utilajelor nefolosite, creșterea coeficientului de schimb , să stabilească procedeele cele mai eficiente pentru valorificarea su­perioară a materiilor prime, in­tensificarea utilizării deșeurilor și a unor înlocuitori pentru ma­terialele , deficitare, lichidarea rebuturilor, a stocurilor supranor­mative și a cheltuielilor nepro­ductive , să aprofundeze și să diversifice acțiunea de reproiec­­tare a unor produse, mașini utilaje, în vederea reducerii con­si­stante a consumurilor la mate­rialele de bază, fără prejudicii de ordin calitativ. Este necesară accelerarea ritmului de asimila­re a unor noi produse, reproiec­­tarea celor cu parametrii depă­șiți, adaptarea corespunzătoare a standardelor și normelor inter­ne, mai multă mobilitate în re­lațiile cu comerțul și o mai ma­re receptivitate față de solicită­rile pieței. în acest sens, adună­rile generale ale salariaților din unitățile producătoare de mate­riale de construcție au sarcina specială, de mare răspundere, de a fundamenta suplimentarea livrărilor de cărămizi, var, țigle, prefabricate, binale,­­ la fondul pieței. Pornind de la cunoașterea, de către toate întreprinderile și or­ganele de partid, a problemelor ridicate de realizarea planului acestui an, precum și a cifrelor de plan privind anul viitor, de la aprofundarea rodnică și multila­terală a acestor aspecte și a prevederilor de perspectivă, îm­bunătățite și amplificate pe ba­ze certe, științific stabilite, dez­baterile se situează sub semnul celor mai bune auspicii. Succe­sele de pînă acum, obținute în condițiile aspre ale binecunoscu­tei înfruntări cu natura, trebuie să constituie, totodată, punctul de plecare pentru măsurile me­nite să ducă la reeditarea reali­zărilor, îmbogățite multilateral, în cel cel de al doilea semestru al anului, ținînd cont de faptul că ele însele creează o platfor­­mă solidă, cu adinei semnifica­ții, de pe care viitorul poate fi privit cu încredere și optimism. Forța oamenilor muncii, ani­mați de un fierbinte patriotism, de înalta etică a socialismului, entuziasmul și devotamentul cu care ei dau viață politicii parti­dului constituie, în acest sens, cele mai temeinice garanții. Organele și organizațiile de partid, cărora le revine condu­cerea directă a dezbaterilor, tre­buie să facă din acestea veri­tabile și eficiente instrumente de lucru, antrenînd întregul colectiv la cunoașterea și rezolvarea ce­lor mai acute probleme ale fie­cărui loc de muncă în parte și ale unității în general, încadra­te în perimetrul vast al econo­miei județului și țării. Stimularea inteligenței, a spiritului gospo­dăresc, a elanului creator - care fac din mase participante activa la organizarea, planificarea conducerea producției­­ repre­zi­zintă, în acest context, îndatori­rea de bază a fiecărui comu­nist, care, prin exemplu perso­nal și neobosită muncă politică, trebuie să determine, în aria sa de activitate, o fructuoasă efer­vescență în vederea cunoașterii și studierii tuturor sarcinilor, pentru elaborarea și aplicarea celor mai bune soluții care să conducă la înfăptuirea lor și a angajamentelor asumate. Spe­cialiștii din întreprinderi — ingi­neri, tehnicieni, economiști, oa­meni ai muncii cu experiență și pasiune pentru bunul mers al producției — sunt chemați ca în dubla lor calitate, de proprietari ai mijloacelor de producție și de făuritori ai bunurilor materiale, să abordeze problemele legate de planul anului 1971 și cinci­nalului viitor de pe pozițiile de cinste ale celor care, elaborind soluții izvorîte din competență și interes colectiv, vor fi și cei care le vor transpune în practică, prin efort susținut, prin stăruin­ță și perfecționare continuă. Consiliilor de administrație ale combinatelor industriale, comi­tetelor de direcție din întreprin­­deri le revin responsabilități spo­rite pentru începerea în cele mai bune condiții a noului plan cin­cinal, pentru asigurarea înfăp­tuirii lui, cu succes, încă din pri­mul an, din primele zile ale a­­cestuia. Viața, rezultatele de pînă acum ilustrează cu priso­sință de ce este capabilă clasa noastră muncitoare atunci cînd aspirațiile ei se identifică plenar cu țelurile politicii partidului, cînd făurirea viitorului devine - ca în patria noastră - un obiec­tiv de onoare al întregului popor și al fiecărui cetățean în parte. Organele de conducere tehnică administrativă au, tocmai de a­­ceea, datoria de a asigura ca­drul cel mai prielnic manifestării acestei inestimabile forțe, de a face tot ceea ce depinde de ele pentru încheierea contractelor economice privind aproviziona­rea cu materii prime, materiale și utilaje pentru producție și in­vestiții, folosirea integrală mijloacelor din dotare, gospodă­­­rirea judicioasă a fondurilor a­­locate, pentru ca acestea să fructifice din plin, la înalți pa­rametri de eficiență economică. Ele trebuie să pună pe baze mai ferme cooperarea in pro­ducție, ritmicitatea livrărilor export și la fondul pieței, să ma­i­­nifeste preocupări mai susținute decît pină acum pentru majora­rea exportului și îmbunătățirea eșalonării trimestriale a aces­tuia. În cuvîntarea rostită la re­centa Plenară a Comitetu­lui Central al Partidului Co­munist Român, tovarășul Nicolae Ceaușescu a pus în evi­dență faptul că rezultatele ob­ținute în primele șase luni ale a­­nului în înfăptuirea planului în industrie se datoresc măsurilor luate la timp pentru asigurarea desfășurării în bune condițiuni a producției, că ele sunt rodul muncii intense depuse de colec­tivele întreprinderilor, al unei mai temeinice, îndrumări și con­­duceri, că ele demonstrează tot mai buna îndeplinire, de către organele și organizațiile de par­tid, a rolului lor de organizator și conducător în economie. Pe aceleași coordonate trebuie să se înscrie, și în viitor, activita­tea tuturor unităților productive, a tuturor organelor de îndrumare și control, pentru a face din pre­vederile noului cincinal­­ ale că­rui temelii viguroase se definiti­vează acum — tot atîtea reali­tăți, tot atîtea succese în opera de continuă înflorire a patriei, pentru binele tuturor fiilor ei, fă­uritori entuziaști ai societății so­cialiste multilateral dezvoltate. • UZINA MECANICĂ din Si­biu a realizat o nouă presă auto­mată de 16 tone forță, destinată utilării întreprinderilor construc­toare de mașini. Față de mașini­le similare, fabricate pînă în pre­zent, noul produs, proiectat de Institutul de cercetări tehnologi­ce în construcții de mașini, asi­gură o productivitate cu 60 la sută mai mare. In viitorii doi ani, întreprinderea va asimila alte trei tipuri de prese automa­te. • LA ORȘOVA A FOST CON­STRUITA o nouă unitate indus­trială — întreprinderea de repa­rat nave fluviale, ale cărei hale se întind pe circa 1.000 m.p. în­treprinderea este prevăzută cu o cală de mare capacitate care va permite repararea navelor cu de­plasamente pînă la 1.200 tone. In aceeași localitate au mai luat ființă o întreprindere de in­dustrie locală și o alta pentru gospodăria orășenească. • LA UZINA „7 NOIEMBRIE“ din Craiova a intrat in fabricația de serie o greblă oblică, utilaj destinat tractorului de 40 cai pu­tere. Aceasta poate fi reglată ast­fel incit să cuprindă lățimi de lucru între 1,5 — 2,7 m­. și are o productivitate de circa 2 i­­. pe oră. Proiectul noului utilaj este semnat de specialiștii uzinei cra­­iovene. Potrivit planurilor de productie Întreprinderile de mecanizare a agriculturii urmează să primeas­­că pînă la finele anului 530 gre­bele de acest tip. • ÎNDELUNGATE STUDII CLINICE, chimice și biologice au pus în evidență calitățile te­rapeutice deosebite ale com­plexu­­lui balnear de la Nicolina Iași, asemănătoare celor de din Techirghiol, Govora și Călimă­­ha­nești. Elementul terapeutic prin­cipal îl constituie nămolul care, prin prezența iodului, bromului, fierului și în special a sulfului, se situează printre cele mai bu­ne nămoluri cunoscute și are o largă aplicabilitate in afecțiunile cronice inflamatorii osteo - arti­culare, vasculare și de piele. > Secția strungârie mecanică de la atelierul „1 Mai" al I.I.L. Fălticeni : State Onofreiasa, unul dintre fruntașii în întrecerea socialistă, lucrînd la mașina de rectificat Foto : D. VINTILA După realizarea plan minerit de la exploatarea sporit, munca, pentru a se mai mari de minereu. Sec ma decadă a lunii curente la extracție a fost depășit ducerea sectorului a între­ționare­a fronturilor de lu­nilor viitoare și, în special, ului semestrial la toți indicatorii. Leșu Ursului continuă, cu avînt care la suprafață cantități tot torul VI producție a încheiat pri­­cu realizări remarcabile. Pianul cu 2 la sută. De pe acum, con­­prins măsuri pentru buna aprovi­­ere cu materialele necesare su­­cu lemn de mină. ­— ÎN ACEST NUMĂR Atributul esențial al tinereții PASIUNEA MUNCII în pag. 3 Secvențe în cenușiu CONTRAPUNCT în pag. 2 VIZITA In România A PREȘEDINTELUI REPUBLICII AFRICA CENTRALĂ, GENERAL JEAN BEDEL BOKASSA Trimișii Agerpres, Mircea Ionescu și Nicolae Crețu, trans­­­­mit . In cea de-a patra zi a vi­zitei în țara noastră, generalul Jean Bedel Bokassa, președintele Republicii Africa Centrală, persoa­nele care-l însoțesc, precum și Manea Mănescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, întreprind o călătorie prin țară. Oaspeții sunt însoțiți de secretarul Consi­liului de Stat, Constantin Stătes­­cu, de general locotenent Con­stantin Popa, adjunct al șefului Marelui Stat Major, de directorul protocolului din Ministerul Afa­cerilor Externe, Tudor Jianu. Primul punct al itinerarului - orașul Pitești. Pe platforma unde se află am­plasate un modern combinat pe­trochimic, o fabrică de negru de fum și una din cele­ mai mari rafinării petrolifere, oaspeții din Republica Africa Centrală sînt întîmpinați de Gheorghe Năsta­­se, președintele Consiliului popu­lar județean Argeș, de primarul municipiului Pitești, Alexandru Popescu, și de alți reprezentanți ai organelor locale de stat. Se vizitează mai întîi rafinăria de petrol, întreprindere intrată in funcțiune la sfîrșitul anului tre­cut, însoțiți de Gheorghe Pa­coste, adjunct al ministrului in­dustriei petrolului, și de Victor Nica, directorul general al rafi­năriei, oaspeții vizitează princi­palele instalații. La tabloul de comandă al complexului de re­formare catalitică, de extracție, prefracționare și hidrofinare a benzinei, se dau explicații în legătură cu procesul tehnologic complet automatizat al rafină­riei. Sunt prezentate apoi produ­sele principale care se realizează aici : benzine cu cifră octanică ridicată, motorine de calitate su­perioară și unele semifabricate utilizate în industria petrochimi­că, printre care și sulful extras prin procedee originale din pe­­trolurile sulfuroase distilate aici în instalații adecvate. Gazdele oferă date în legă­tură cu noile obiective ce ur­mează a fi construite aici în eta­pa a doua de dezvoltare a în­treprinderii - complexul de cra­care catalitică ale cărei instala­ții vor contribui la valorificarea superioară a bogățiilor petroli­fere argeșene. Străbătînd apoi centrul Piteș­­tiului, oaspeții ajung în zona in­dustrială din partea de nord a orașului, unde se află numeroa­se unități ale industriei ușoare : combinatul de exploatare și in­dustrializare a lemnului, fabrica de bere și fabricile textile. Se vizitează combinatul de exploatare și industrializare lemnului, unde oaspeții iau cu­n­noștință de procesele tehnologice în mare parte mecanizate și au­tomatizate. Aici, materialul lem­nos provenit din exploatările fo­restiere ale județului este trans­format în garnituri de mobilă, placaje, parchete, plăci fibro­­lemnoase și alte produse. Face o plăcută impresie sala expoziției permanente a combi­natului. Are loc aici o discuție asupra posibilităților de coope­rare ale României cu Republica Africa Centrală în domeniul pre­­lucrării lemnului, lemnul fiind o mare bogăție de care dispune tînărul stat din centrul continen­tului african. Produsele combinatului piteș­­tean sunt cunoscute în peste 100 de țâri ale lumii. Tot în această zonă industri­ală a Piteștiului se face un scurt popas la moderna fabrică de bere, unitate industrială dată în producție în vara trecută. Ur­mează o degustare a deliciosu­lui produs, realizat în 5 sorti­mente. După vizitarea platformei in­dustriale piteștene, președintele Consiliului popular județean, Gheorghe Năstase, a oferit în cinstea generalului Jean Bedel Bokassa un dejun. In timpul dejunului, președin­tele Consiliului popular județean Argeș și președintele Republicii Africa Centrală au toastat pen­tru dezvoltarea relațiilor de prie­tenie și colaborare, pe multiple planuri, între cele două țări, pentru pace și înțelegere între popoare. Apoi, străbătînd pitoreasca șo­sea națională Cîmpulung - Ru­­căr - Bran, oaspeții s-au îndrep­tat spre Brașov. La sosirea în orașul de la poa­lele Tîmpei, ei au fost cordial de președintele salutați Consi­liului popular județean Brașov, Constantin Cîrțînă, și de alți re­prezentanți ai organelor locale de stat. Atît în județul Argeș cît și la Brașov, pretutindeni în localită­țile și unitățile economice vizi­tate de președintele Jean Bedel Bokassa, cetățenii au făcut o caldă primire solilor poporului Republicii Africa Centrală, Deasupra ogoarelor plan­tate cu cartofi pot fi văzute două avioane și un elicop­ter, care au venit in spri­jinul agricultorilor, combâ­­tînd cu mijloace moderne unul din cei mai periculoși dăunători, gîndacul din Co­lorado. După cum ne-a informat Centrul de protecția plante­lor din Suceava, un avion acționează în zona Rădăuți, unde cultura cartofului o­­cupă mari suprafețe, altul la Fălticeni, iar elicopterul— pe tarlalele cooperativelor agricole din apropierea Su­cevei. In cîteva zile, numai pe raza Centrului de pro­tecție a plantelor din Su­ceava, au fost combătuți dăunătorii de pe o suprafa­ță de peste 10.400 hectare cultivate cu cartofi. l_. REZULTATE­LE IMPERATIVE ALE ACTIVITATII MEȘTEȘUGARILOR Activitatea de coordonare producției și desfacerii mărturi­a lor are un rol deosebit de im­portant în cooperația meșteșu­gărească. An de an ne-am stră­duit s-o îmbunătățim, să-i adu­cem corectivele necesare, dife­rențiat, după specificul coopera­tivelor, astfel ca sarcinile de prestări servicii și de producție marfă să­ fie onorate cu prom­ptitudine și conștiinciozitate. A­­ceastă preocupare continuă s-a materializat, în 1969, cu depă­șiri de plan de ordinul milioane­lor. Anul acesta, sarcinile de plan sunt, la producția marfă și prestări servicii, de 110.000.000 lei, adică cu 15,3 la sută mai mari față de realizările pe 1969. Dar, cunoscîndu-ne posibilitățile, ne-am angajat nu numai să rea­lizăm planul, ci să obținem însemnate sporuri de producție: și 10.000.000 lei la livrările fondul pieței și 5.000.000 lei către producția marfă și prestări ser­ia vicii. Bilanțul primei jumătăți a a­­nului este pozitiv, îmbucurător pentru propria noastră activitate. La producția marfă și prestări servicii, planul a fost îndeplinit în procent de 115,4 la sută, de­pășirea fiind egală cu 7.799.000 lei. Adică, numai în 6 luni, coo­perația meșteșugărească din ju­dețul Suceava la acest indicator a depășit planul cu o sumă mult mai mare decît angajamentul a­­nual. E un succes care, desi­gur, ne onorează, dar ne și obli­gă la obținerea unor rezultate tot mai bune în viitor, onorează mai ales cooperativele „Siretul" din Siret, „Sucevița" și „Liberta­tea" din Rădăuți, „Zorile" din Fălticeni, „Deta" din Cîmpulung, care se înscriu cu cele mai în­semnate contribuții. In ceea ce privește livrările de mărfuri către fondul pieței, consemnăm și aici depășiri substanțiale, cu 14,4 la sută față de pian, sporul de producție, reprezentînd 5.211.000 lei. Dacă reamintim că angaja­mentul anual la acest indicator este de 10 milioane lei, reiese că și în acest domeniu am înre­gistrat succese, cele mai însem­nate fiind obținute la „Dor­na" Vatra Dornei, „Zorile" Fălti­ceni, „Deia" Cîmpulung, „Șire­tul" Siret. Este cunoscut că unitățile coo­perației meșteșugărești au im­portante sarcini de export. Deși in prima jumătate au apărut u­­nele greutăți, planul la export a fost nu numai îndeplinit, ci și depășit cu 20.500 lei valută. Prestările de servicii către popu­lație — care constituie principala preocupare a meșteșugarilor - au înregistrat depășiri care ates­tă preocuparea ce există la fie­care cooperativă, secție și ate­lier. Plusul față de plan, pe pri­mele șase luni, este de 853.000 lei și evidențiază încă mari re­surse în acest domeniu. Merită să amintim că la indicatorul de care ne ocupăm cele mai bune rezultate au fost consemnate la cooperativele „Unirea" și „Con­fecția" din Suceava, „Siretul" din Siret, „Libertatea" și „Mun­ca invalizilor" din Rădăuți, „So­lidaritatea" din Gura Humorului. Faptul că ne prezentăm cu un bilanț pozitiv, deși sarcinile sunt mult mai mari față de anul 1969, este consecința firească, aștep­tată, a plusului de efort depus de meșteșugarii - cooperatori, a eșalonării riguroase, judicios cal­culate, pe trimestre și luni, a sar­cinilor de plan. Arătam mai sus­ că realizările de pînă acum ne obligă. Desi­gur, succesele de pe primul se­mestru constituie garanția că și în viitor sarcinile de plan, anga­jamentele asumate vor fi înde­plinite. Avem, însă, și obligația morală să depășim, în continu­are, propriile angajamente, con­tribuind, astfel, la îndeplinirea sarcinilor ce revin cooperației NICOLAE LATIȘ vicepreședinte al U.J.C.M. Suceava (Continuare in pagina a Ii-a) I |__ PORNIND DE LA EXPERIENȚA POZITIVĂ ■*J O LUME MM DE PĂSĂRI Nu le-am zărit decit din depărtare, pe cele din tabă­ra de vară, ca pe o masă albă. E anevoioasă o întîlnire cu miile de aripate ale aces­tui mare combinat viu. — E necesară aprobarea ministerului, mi se spune. Instrucțiunile sunt clare. Severe măsuri de caranti­nă zoo-sanitară barează ac­cesul eventualilor vizitatori, chiar dacă aceștia sunt. . . reporteri. Combinatul avicol, din ca­drul Întreprinderii agricole de stat Burdujeni, seamănă cu o citadelă bine păzită. Vă­zusem pe dinafară complexul de construcții, turnul de apă ridicat semeț, în văzduh, centrala termică, postul tra­fe, blocurile geometric dispu­se în peisajul verde, în in­ _________ tenorul căro­ra ghiceam forfota noro­dului de zbu­rătoare do­mestice. Mă aflam acum în pavilionul administrativ, în biroul inginerului Alexan­dru Chiriac. Binevoitor, șeful combinatului avicol încerca să-și ceară scuze. — Regretăm, dar înțele­geți, microbii, virușii, sunt in­vizibili. Nu poți să știi cine-i poartă. Și trebuie să apărăm lumea aceasta de păsări de orișice primejdie. Cu părere de rău suntem­ nevoiți să re­fuzăm numeroși solicitatori. Chiar dacă se supără, chiar dacă ne asigură că n-au mi­crobi. L-am asigurat că n-o să mă supăr. Dimpotrivă, rigoa­rea măsurilor, această straș­nică ocrotire a unui imens material însuflețit, poate constitui un prim punct de pornire. — Știți, se presupune că reporterii au uneori și ima­ginație. Șeful combinatului a zîm­­bit cu înțelegere. Pentru imaginație îmi va furniza e­­lemente suficiente, părea să spună zîmbetul acela. Și am pornit de la cifre. Un bogat alai de cifre semnificative mi s-a impus cu elocvența lor lapidară. Peste 1.100.000 de pui trec într-un an prin halele com­binatului. Asta înseamnă o producție de 1.320 tone de carne fragedă. Puii sunt a­­duși de la Cătămărăști, unde se află matca de reproduce­re, cu autobuzul, pasageri în vîrstă de o zi. Și rămîn aici 65 de zile. In fiecare săptă­­mînă, 28.000 de făpturi mă­runte, pufoase, sosesc într-un climat prielnic, de creșteri rapide. In fiecare zi sînt li­vrați 4.500 de pui albi, grei, avînd în jur de un kilogram și jumătate. E un flux conti­nuu, care nu cunoaște stag­nări, specific marilor între­prinderi. — Se numără puii aceștia? întreb.­­ — Desigur, se și cîntă­­resc cu foar­te multă precizie, mi se răspunde, îmi no­tez alte cifre grăitoare, care aruncă o lumi­nă deosebită asupra activită­ții combinatului avicol. In primul semestru al acestui an, sporul mediu zilnic de greutate a săltat de la cele 18 grame planificate la 21 de grame, realizîndu-se tot­odată și o substanțială eco­nomie de furaje. Beneficiile pe aceeași perioadă însumea­ză 3.230.000 lei. Pe întregul an se prelimină o depășire a beneficiilor cu 1.000.000 lei. Intenționam să insist asu­pra acestor cifre în ascensi­une, înaripate s-ar putea a­­firma, dar atenția mi-a fost sustrasă de un vuiet uniform și persistent, sugerînd atmos­fera unei uzine moderne. — Zgomotul ventilatoare­lor, mi se zice. Halele sunt înzestrate cu ventilatoare pentru purifica­rea aerului. Un volum de 30.000 metri cubi de aer cu­rat pe oră e introdus în f­ieca­­­re hală. Cîteva sute de elev- GEORGE SIDOROVICI (Continuare în pagina a ll-a) REPORTAJ

Next