Zori Noi, august 1970 (Anul 23, nr. 7035-7059)

1970-08-08 / nr. 7041

Proletari din toate țările, uniți-vă Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXIV Nr. 7041 sîmbată 8 august 1970 4 pagini 30 bani Puternică mărturie a justeții liniei politice marxist-leniniste a partidului nostru Există în istoria patriei noastre, ca de altfel și în istoria altor popoare, perioade care s-au impus prin bogăția și semnifica­ția transformărilor sociale, prin ecoul care l-au avut și perspec­tivele pe care le-au deschis dez­voltării ulterioare a societății. A­­semenea etape — momente cru­ciale — valorează, sub aspectul aportului la progresul general al societății, mai mult decât secole întregi de evoluție lentă, de dez­voltare „pașnică". Un astfel de moment, înscris cu litere de aur în memoria națiunii române, îl constituie 23 August 1944. E a­­cesta un moment de răscruce în lupta de veacuri a poporului nostru, o adevărată piatră de te­melie a unei societăți noi. 23 August este — așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu în Raportul prezentat la cel de-al b­rtt+l­!­! :!î în „rodul acțiunii unite a celor mai largi forțe politice naționale, armatei, formațiunilor patriotice, al adeziunii depline la lupta antifascistă a maselor populare“. Acest mare act al istoriei popo­rului român reprezintă, în ace­lași timp, actul de maturitate al celei mai înaintate forțe politice a societății românești — Partidul Comunist Român. El este acela care, în marea încleștare a celui de-al doilea război mondial, a știut să ducă țara la limanul li­bertății, lui datorîndu-i-se, încă din acel timp, salvgardarea in­tereselor fundamentale ale po­porului. Anii care au trecut de la eli­berarea țării de sub jugul fas­cist au adus modificări profunde în sfera producției materiale, în natura relațiilor de producție, li­­chidîndu-se­ pentru totdeauna ex­ploatarea omului de către om. S-au dezvoltat multilateral for­țele de producție, s-a amplifi­cat potențialul economic al ță­rii, s-au consolidat și generali­zat în întreaga economie rela­țiile socialiste de producție, în­­făptuindu-se și întărindu-se u­­nitatea social-politică a clasei muncitoare, țărănimii, intelectua­lității, a tuturor celor ce muncesc, învățătura marxist - leninistă, expresie a cerințelor legilor o­­biective ale construcției noii so­cietăți, a călăuzit și călăuzește permanent partidul nostru în în­treaga operă de edificare a e­­conomiei socialiste. Construcția societății socialiste reprezintă o confirmare strălucită a viabilită­ții și forței transformatoare a i­­deilor marxism-leninismului, a­­plicate în mod creator la con­­diți­ile concrete ale țării­ noastre. Plecînd de la condițiile speci­fice ale României, de la parti­cularitățile structurii economiei naționale, respectiv de la faptul că țara moștenise de la regimul burghezo-moșieresc o economie insuficient dezvoltată, partidul nostru a situat în centrul politi­cii sale făurirea unei baze teh­­nico-materiale moderne a socie­tății. Dezvoltarea complexă a e­­conomiei reclamă elaborarea celei mai potrivite „strategii e­­conomice", avindu-se în vedere atît găsirea și valorificarea op­timă a resurselor, cit și determi­narea ritmului dezvoltării econo­mice, stabilirea priorităților, li­chidarea disproporțiilor. Experiența istorică a țării noas­tre a confirmat pe deplin rolul industrializării ca pivot al pro­gresului general al societății. In­dustrializarea țării era singura cale de lichidare a înapoierii e­­conomice. De ea sunt legate ma­rile realizări obținute în anii con­strucției socialiste în toate dome­niile de activitate. Industrializa­rea s-a dovedit, așa cum subli­nia tovarășul Nicolae Ceaușescu, „factorul hotăritor pentru lichi­darea înapoierii economice moș­tenite de la regimul burghezo­­moșieresc, dezvoltarea susținută a întregii economii și ridicarea social-culturală a țării, creșterea nivelului de trai al populației, întărirea independenței și suve­ranității naționale". Rezultatele acestui proces sunt oglindite în marele avînt pe care l-a luat industria mai ales în ul­timii ani, avînt concretizat în a­­dînca diversificare a ramurilor și subramurilor, în creșterea gra­dului de prelucrare a materiilor prime, în valorificarea eficientă a tuturor resurselor. Partidul nostru ține seamă de faptul că, în condițiile în care în lume are loc o puternică revoluție tehnico­­științifică, crearea unei puternice industrii, la baza căreia să stea cele mai noi cuceriri ale științei și tehnicii, reprezintă singura ca­le pentru afirmarea superiorității socialismului asupra capitalismu­lui. Călăuzindu-se după concepția științifică, marxist-leninistă și a­­vînd permanent in vedere condi­țiile specifice ale României, Partidul Comunist Român a des­fășurat și desfășoară o vastă activitate pentru reorganizarea producției agricole pe baze so­cialiste, preocupându-se, în a­­celași timp, de dezvoltarea bazei tehnico-materiale a agriculturii. Marea proprietate socialistă și-a dovedit în mod practic superio­ritatea asupra micii gospodării țărănești. Cele două programe naționale, adoptate la Plenara C.C. al P.C.R. din 17-19 martie a.c., sunt menite să aducă o con­tribuție substanțială la făurirea unei agriculturi cu adevărat mo­derne, de înaltă productivitate. Una din marile schimbări re­voluționare petrecute în anii ca­re au trecut de la eliberare con­stă în aceea că în România so­cialistă s-a asigurat tuturor ce­tățenilor accesul larg la toate comorile culturii și științei. Aria activității spirituale s-a amplifi­cat considerabil, a sporit poten­țialul științific al țării, statorni­­cindu-se un climat favorabil în­floririi continue a culturii națio­nale. Marile succese obținute în dezvoltarea bazei tehnico-mate­­riale a socialismului, progresul științei, al culturii, al tuturor compartimentelor societății, ex­primă justețea liniei politice marxist-leniniste a Partidului Co­munist Român. Toate înfăptuirile din anii construcției socialiste dovedesc cu pregnanță că parti­dul își îndeplinește permanent, cu cinste și înțelepciune, misiu­nea de forță politică conducă­toare a societății noastre, asi­­gurînd cu fermitate aplicarea creatoare a adevărurilor genera­le ale marxism-leninismului funcție de particularitățile isto­îa­fice ale țării. ICN RACARU (Continuare in pagina a lll-a) Uzina de utilaje și piese de schimb din Suceava, in ima­gine, operațiunea de danturare a unei piese de calibru mare Foto . I. MANDRESCU „Greutatea“ consumurilor specifice în volumul cheltuielilor de producție Mai mult decit în alte ramuri de activitate, în industria textilă utilizarea rațională a materiei prime reprezintă o importantă resursă a eficienței economice, știut fiind că in structura prețului de cost aceasta are o pondere de aproximativ 75 la sută. Cunoaștem atenția pe care o acordă conducerea superioară de partid și de stat diminuării continue a cheltuielilor materiale care, împreună cu obținerea unei productivități superioare, re­prezintă principale elemente ale progresului economiei nați­onale. Tocmai de aceea, folosi­rea cu pricepere a materiei pri­me, valorificarea ei superioară constituie, la Filatura de in și cînepă din Fălticeni, o preocupa­re permanentă, această acțiune angajînd participarea întregului colectiv, atît a muncitorilor, cit și a cadrelor tehnice. In ultimii ani, normele de consum au cu­noscut o continuă evoluție spre raționalizare. Anul acesta ne-am propus ca, față de consumurile realizate în 1969, să economisim 12.000 kg. fibră, din care să pu­tem obține 9.500 kg. fire. Avem satisfacția, acum, să consemnăm că, datorită eforturilor depuse, rezultatele primei jumătăți a a­nului depășesc cu mult prevede­rile noastre : am economisit 20.000 kg. fibră, în valoare de 600.000 lei. Aceste rezultate au atîrnat greu, în sens pozitiv, in balanța eficienței economice. Realizările au la bază, așa cum aminteam, căutări continue, TRIBUNA EXPERIENȚEI POZITIVE la fiecare loc de muncă, de per­fecționare a tehnologiei, depista­rea cauzelor care generează ri­sipă și eliminarea lor. In pre­lucrarea firelor cardate s-au a­­doptat tehnologii noi, care au ținut seama de caracteristicile materiei prime folosite, de com­portarea în producție a fuiorului inferior, a cîlților, de pildă. Fap­tul a avut ca urmare reducerea considerabilă a deșeurilor la u­­nele faze (tors, bobinat), precum și îmbunătățirea calității firelor.­ Aplicarea, in urma unor studii, a unei noi rețete de emulsie, mai stabilă, asigură o umidifi­­care optimă a fibrei și, în con­secință, diminuarea pierderilor din preparație. Unele fire (nu­măr metric 5 ,12 și 14 in­cardat) aveau, în fabricație, o compor­tare slabă, determinînd un mare număr de ruperi. Efectul negativ consta atît în randamentul scă­zut al mașinilor, cit și în pier­derea de fibră. Am întreprins unele studii, care au vizat eli­minarea acestor inconveniente. Noile rețete de amestec aplicate au avut ca urmare îmbunătățirea rezistenței firelor amintite, redu­cerea frecvenței ruperilor la tors.’ Am mai putea aminti aici aplica­rea concluziilor lucrării de cer­cetare „îmbunătățirea tehnologiei firelor de in­cardare " înteprinsă de noi, avînd ca rezultat, între altele, reducerea pierderilor la cardare , folosirea în mai mare măsură, la alcătuirea unor ames­tecuri optime din sorturi de fi­­­ r Ing. IOAN SLUTU inginerul șef al Filaturii Fălticeni, ing. CONSTANTIN AANEI șeful serviciului tehnic (Continuare în pagina a ll-a) • PE BAZA STUDIILOR efectu­ate de specialiștii Institutului de cercetări metalurgice, in colabora­re cu un grup de ingineri și teh­nicieni de la Combinatul siderur­gic Reșița, la cocseria combinatu­lui a fost aplicat un procedeu nou privind obținerea cocsului prin în­locuirea degresanților clasici cu praf volant de furnal. Experimentările au relevat o creștere a rezistenței mecanice a cocsului și reducerea prețului de cost cu peste 1 la sută. • IN APROPIEREA LOCALITA­ riLOR Buh­uși, Rediu și Bob­­ești au fost descoperite trei tezaure de monede romane, conținind peste 1.600 de dinari din argint, emiși în timpul împăraților Nero, Comodus și Septimius Severus. Descoperi­rea aduce noi și importante do­vezi despre situația economică a Moldovei in secolele II și III e.n., relațiile stabilite intre Imperiul Roman si dacii liberi, constituiți în triburi independente pe terito­riul dintre Dunăre și Carpații nor­dici. Pentru dezvoltarea bazei teh­nico - materia­le a agriculturii noastre social­iste, statuii a alo­cat, ani de an, fonduri sporite concretizate, între altele, în ex­tinderea și diversificarea meca­nizării lucrărilor agricole. Bine­înțeles, și unitățile agricole de stat din județul nostru au fost dotate cu tot felul de mașini și utilaje în valoare de milioane și milioane de lei. Se pune în­trebarea da­că aceste valori sînt bine întreținute și exploatate, cu alte cuvinte daică produc, la rîn­­dul lor, alte valori, dacă cu efi­ciența economică scontată. Or, din controalele efectuate în ul­tima vreme, s-a constatat că multe din amintitele utilaje au devenit inactive sau, ceea ce este de neînțeles, au fost inacti­ve de la bun început, întreprin­derile plătind amortismente care generează creșterea nejustificată a prețului de cost, lată, concret, cum se prezintă situația . La sfîrșitul anului trecut, în u­­nitățile agricole de stat din ju­deț, mijloacele fixe inactive to­talizau peste 2,6 milioane lei. Reprezentanții Băncii Agricole au atras atunci atenția să se ia măsuri fie pentru casarea, fie pentru reactiviza­rea acestor în­semnate valori. Or, între timp, s-a făcut prea puțin. Doar la I.M.A. Iacobești s-au casat mij­loace în valoare de 44.000 lei și s-au readus in circuitul econo­mic eitele în valoare de 92.000 lei din totalul de 199.000 lei mijloace fixe inactive. Așa incit,­ și în prezent, circa două milioa­ne și jumătate de lei, investiți în diverse mașini și utilaje, zac sub rugină, neproducînd nimic. Care sînt cauzele care au con­dus la această situație ? Printre altele, un loc important îl ocupă faptul că Unele unități agricole, sol­icitînd utilaje noi, de înaltă tehnicitate, le lasă nefolosite pe cele existente, solicită casarea lor pe motiv de uzură morală, ceea ce nu pot obține fără­­ în­deplinirea condițiilor cerute. A­­semenea situații s-au constatat la I.A.S. Rădăuți, unde un nu­măr de 5 utilaje, în valoare de 368.000 lei, nu funcționează, dar nici nu pot fi casate. O altă cauză este.. . superfi­cialitatea cu care își­­ îndeplinesc atribuțiile comisiile de recepție din unități , fie că utilajele sunt bune, fie că au defecte de fa­bricație, sunt recepționate. Și, bineînțeles, nu mai pot fi utili­zate. Asemenea situații s-au semnalat la I.S.F. Suceava, unde, în cursul anului trecut, au fost recepționate 4 mașini de caii­,, brat în valoare de 194.000 lei,­­­ dar cu defecte de fabricație, ca­re stau nefol­osite și pentru care DIONISIE DANILA inspector principal la serviciul plan, control și îndrumare de la Sucursala Suceava a Băncii Agricole (Continuare în pagina a II-a) CIRCA DOUA MILIOANE ȘI JUMĂTATE LEI - SUB RUGINĂ IN ACEST NUMĂR 1­ ­ • LEGE - LEGALITATE - RĂSPUNDERE • •CONTRAPUNCT , în pag. 2 1 ------------------------------------------------------------------­­ 5 $ Grija față de om, un imperativ al activității economice | • Pregătiri pentru redeschiderea școlilor L_____ mm wmm ■ [UNK] [UNK] mm mmm mm I Apropiata zi a minerului îi găsește pe oamenii adîncurilor antrenați într-o susți­nută întrecere de a extrage, prelucra și trimite uzinelor metalurgice cantități sporite de mate­rii prime. Evidențele de producție arată, zilnic, noi succese, iată citeva dintre acestea. • Despre realizările deose­bite ale colectivului de mun­că de la Exploatarea minieră Vatra Dornei am vorbit în mai multe noduri. Cumulate, suc­cesele vin, la această oră, să consemneze încă un rezultat : la 5 august a fost îndeplinit integral planul pe 8 luni, ob­­ținîndu-se, la producția globa­lă și marfă, o depășire valo­rică de 4,1 milioane lei. Tot pînă atunci s-au obținut, peste plan, aproape 2.000 tone man­gan metal. Succesele au bază, pe lingă eforturile sup­ra­ținute ale minerilor, aplicarea a unor măsuri de perfecționare producției, îmbunătățirea tehnologiei la cuptoarele de prăjite asigură valorificarea mai completă a mineralului u­­til, iar introducerea unor produse noi, rentabile, solici­tate de beneficiari, a contri­buit la obținerea unei substan­țiale producții suplimentare. • Colectivul de muncă al întreprinderii de prospecțiuni și explorări geologice din Cîmpulung, care iși desfășoa­ră activitatea pe o mare zonă a județului, cu scopul de pune în evidență noi rezerve­­ de minereuri, înscrie rezultate de seamă în îndeplinirea pla­nului, a angajamentelor asu­mate în întrecerea socialistă. La forajul cu sondere, planul a fost depășit, pînă acum, cu 939 m., iar la galerii — cu a­­proape 400 de m. Planul a fost depășit, de asemenea, la e­­xecuția suitorilor și la săpa­rea puțurilor, lucrări grele, ca­re solicită în același timp efor­turi și pricepere. De calități ase­mănătoare au dat dovadă mi­nerii și geologii de la sectoa­rele Fundu Moldovei, Broșteni, Gura Haiti, Piriul Colbului, ca­re au obținut rezultate deo­sebite în munca lor. • Îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan, a angaja­mentelor asumate în întrece­rea socialistă constituie prin­cipale obiective ale activității colectivului de muncă de la Salina Cacica. Eforturile de­puse, măsurile adoptate pen­tru mai buna organizare a producției și a muncii au per­mis obținerea unor rezultate remarcabile, in perioada care a trecut de la începutul anu­lui, atît la producția globală, cit și la producția marfă vîn­­dută și încasată s-a obținut o depășire valorică de 2,2 mi­lioane lei. In același timp, pro­­ductivitatea muncii, principal indicator al eficienței, a spo­rit cu 4,7 la sută. Angajamen­tul anual cu privire la reali­zarea de economii la prețul de cost a fost depășit, încă de pe acum, cu 440.000 lei, iar cel cu privire la beneficii — cu 900.000 lei. * Minerii de la Fundu Mol­dovei, care au dobîndit în ul­tima vreme succese în organi­zarea activității și ridicarea randamentului de extracție la instalația de preparare, con­semnează, în perioada care a trecut de la începutul anului pînă acum, unele rezultate de seamă. Planul producției glo­bale a fost depășit cu 1,6 mi­lioane lei, iar productivitatea muncii a sporit cu 8,6 la sută. Uzina de utilaje și piese de schimb Activitatea productivă susți­nută desfășurată în atelierele uzinei de utilaje și piese de schimb, însoțită de măsuri teh­nice și organizatorice care au menirea să ridice eficiența muncii, permite obținerea unor • Succese de seamă obți­ne, în activitatea pe care desfășoară, colectivul de mun­c­­ă al Complexului de celuloză și hîrtie din Suceava. Nu pe­rezultate bune. După cum am consemnat în ziarul nostru, pla­nul pe 7 luni a fost îndeplinit înainte de termen. De la în­ceputul anului pînă acum, la producția globală s-a înscris o C.C.H. Suceava rivada care a trecut de la în­ceputul anului, la producția globală s-a înscris o depășire valorică de peste 17 milioane lei, iar productivitatea muncii depășire valorică de 1,8 mi­lioane lei. La fel, planul a fost depășit cu 1,8 la sută la pro­ducția marfă vîndută și înca­sată, iar productivitatea mun­cii a sporit cu 3,7 la sută, a sporit cu 3,8 la sută. S-au obținut, peste plan, mai mult de 1.000 de tone de celuloză I și peste 900 tone de hîrtie. SUB SEMNUL ENTUZIASMULUI ISI ELANULUI CREATOR Realizări ale minerilor M »9*0 ■: ■ J Pe drum de vacanță ‘70 Vacanța a intrat demult în drepturile ei, înscriindu-și pe voluminoasa-i agendă binemeritate programe de o­­dihnă pentru miile de elevi. E vorba de o odihnă lucra­tivă, activă — acestea fiind cuvinte ale căror semnifica­ții le-am înțe­ __________ Ies tot mai bi­ne în ultimi ani acești de emulație gene­­rală. Ne-o do­vedesc și vizitele făcute recent la liceele de cultură generală din Suceava. Oprindu-ne la liceul nr. 2, în sala de sport a școlii, în­tâlnim o mulțime de elevii Ei ne-au relevat modul atractiv și instructiv în care-și petrec timpul liber. Nu s-au dat la o parte nici de la activită­țile practice.­­Au efectuat două săptămîni muncă patri­otică la diferite obiective din Suceava, la Ițcani sau Bur­­dujeni, acolo unde a fost mai mare nevoie de aportul lor. Și-au adus, după posibilități, o contribuție demnă de evi­t_________ dențiat, alături de oamenii muncii, la di­ferite activități de producție. Au avut loc întâlniri cu tovarăși din pro­ducție, importante pentru o­­rientarea lor profesională.­ Cu acest prilej, li s-au dez­văluit noi orizonturi ale o­­cupațiilor de muncitor: mals- NATALIA CIOCAN (Continuare în pagina a lll-a) CREION I.M.I.L. Rădăuți. Ultimele finisări ale unei forme de turnare Foto : I. MIHU La șase luni după sfîrșitul răz­boiului din Biafra, Republica Ni­ger se străduiește să Întărească le­găturile sale cu Federația Nigeriei. Această atitudine se explică prin grija conducătorilor de la Niamey de a nu neglija nici una din șan­sele de dezvoltare economică a ță­rii lor, inclusiv prin diversificarea simultană a partenerilor lor poli­tici. Circumstanțele sunt destul de fa­vorabile apropierii în curs, căci guvernul generalului Gowon a a­­preciat sprijinul diplomatic pe ca­re conducătorii din Niger n-au În­cetat să i-l acorde în timpul ce­lor 30 de luni câ­ a durat războiul dintre Lagos și separatiștii bia­­srezi. Guvernatorul din Sokoto, impor­tant oraș din Nigeria septentrio- COOPERARE economica Intre NIGER Șl NIGERIA nală, i-a remis recent șefului sta­tului Niger un mesaj din partea generalului Gowon. La rîndul său, Diori Hamani a făcut deja cunos­cut că el se va duce la Lagos, în octombrie viitor, pentru a a­­sista la sărbătorile de comemorare a celei de-a 10-a aniversări a pro­clamării independenței Federației nigeriene. Insă, chiar înaintea a­­cestei deplasări oficiale, cele două țări înțeleg să pună bazele unei cooperări conforme legăturilor re­ligioase, etnice, politice și comer­ciale care le unesc. Intr-adevăr, este vorba de ace­leași populații haoussa profesînd aceeași religie musulmană, care s-au fixat de o parte și de alta a frontierei, iar emirii din Nigeria de nord întrețin de mai multe se­cole legături religioase, comercia­le și politice cu sultanii din su­dul Nigerului. In ciuda concurenței existente între producția lor de arahide, și cu toată apartenența Nigerului și Nigeriei la două ansambluri mo­netare distincte — zona francului și zona lirei sterline —, cele două state se arată dispuse să organi­zeze între ele o veritabilă zonă a liberului schimb. (Continuare in pagina a lll-a)

Next