Zori Noi, septembrie 1970 (Anul 23, nr. 7060-7085)

1970-09-16 / nr. 7073

3I383!I!!13s13a33IIIII31II\\IIIIIIIII s3838I8IIIIIaI [UNK]3138I33g188S8888I888I8RI11Ra8188N­333iIaR ZORI NOI PAGINA 2 3I Contra] — — S punct CUTIE FARA REZONANTĂ N-am mai fi scris la ga­zetă că niște lucrători ai I.G.D. Suceava, veniți să desfunde un canal, au fost atît de absorbiți de tehnici­tatea lucrării încît.. . au scăpat capacul înăuntru , nici că isprava are, de-acu­m, cîteva zile , nici că bucata de carton pusă deasupra reprezintă un permanent pericol pentru integritatea picioarelor trecătorilor. Nu, n-am mai fi scris, pentru că un lucrător al redacției s-a gîndiit că e mai cu folos să sesizeze direct întreprin­derea cu pricina. A luat telefonul și­ a nimerit,­ prin grația centralistei, la tova­rășul Tu­rcanu, șef de apro­vizionare , care nici n-a vrut să asculte despre ce-i vorba, pe temei că gura canalului intră-n altă paro­hie, nu într-a dumnealui. Am ajuns, pe urmă, la cine trebuia, dar nu cu con­cursul respectivului (care, bănuim, n-ar fi făcut bășici pe limbă dacă ne lămurea ce și cum). De la acest al doilea interlocutor am aflat că „Ehei, tovarășul Țur­can­u e om mare, e omul condu­cerii“. Tot ce se poate numai că, de data asta, în­­ calitatea dumisale de. .. vioara-întii, s-a dovedit to­tal lipsit de rezonanță. Un fel de simplă cutie,­ fără de har , nici măcar func­ționăresc. NĂRAVURI... PERIFERICE Șapte familii de pe strada Cireșilor, din Suceava, ne solicită să le scăpăm de un fel de pedeapsă publică, pe care o reprezintă cuplul Cozac Denis și Carmen Ba­laș, locatarii (oare pe ce bază, dacă nu-s angajați nicăieri ?) de la numărul 10. Cică cei doi, de cînd s-au stabilit acolo, manifestă în permanență o comportare total necorespunzătoare, in­sultă, calomniază, provoacă scandaluri cu familia Bu­­cătaru, de la aceeași adre­să, astfel că purtările lor indignează tot cartierul. Se propune — nici mai mult* nici mai puțin —• evacuarea tulburenților la periferia o­­rașului, ca să nu mai aibă pe cine jigni. Ar fi o idee* pentru comisia de judecată, care-i are pe rol, deși abia i-a amendat. Dar credeți dumneavoastră, stimați ce­tățeni, că acolo o să fie li­niște ? Dacă ăsta fi-i năra­vul, o să se insulte unul pe altul, să-și facă suma ! Mai bine dați, cu toții, o mină de ajutor, poate-i mai • •« ciopliți î CHIAR DACA N-A MÍNCAT USTUROI... ... gura tot trebuie să-i miroasă — a decretat Aurel Tomegea, fost contabil șef de cantină, gîndindu-se la minerul Dumitru Adochi­­ței , așa că l-a trecut și pe el cu 210 lei pe tabelul de rețineri, cu toate că respec­tivul nu servise nici o ma­să la instituția gospodărită de cel care — pentru aceas­ta și alte isprăvi — a de­venit „fost“. Ce ne facem, însă, cu faptul că păgubi­tul, pentru a-și redobindi banii ce i se luaseră cu japca, a fost obligat să a­­lerge, de pe la începutul lui iulie și până pe la mijlocul lui august, pe la toate ușile birourilor de la Leșu Ursu­lui ? („M-am dus la gesti­onar, mi-a spus să mă duc la contabil ; contabilul mi-a spus să mă duc la contabi­lă ; contabila mi-a spus să mă duc la financiar ; acolo mi-au zis să vin mîine \ „mîine“ mi-au zis să mă duc la casierie, miercuri ; casieria m-a trimis, in pri­ma miercure, înapoi la fi­nanciar ; financiarul reexpediat la casierie, m-a dat miercurea viitoare; casieria mi-a spus să vin în miercu­rea ce urmează“ — cam așa își relatează, nevinova­tul, odiseea). Toți aceștia, care ne anunță radio și că „cele sesizate au fost ade­vărate“, cum stau cu ... usturoiul ? MOTO Lucrările executate pe drumurile publice (cam prea des repetate în a­­celași loc, dar asta-i altă căciulă !) trebuie să fie a­­probate de miliție, mai intci, iar apoi, odată în­cepute, să respecte anu­mite norme de semnaliza­re și execuție. Cînd nu se întimplă așa, drumul spre înțelegerea unor asemenea imperative urmează să fie netezit. Drept care, nu de mult, la Fălticeni au fost sancționați doi reprezen­tanți ai organelor ce ad­ministrează căile rutiere din zonă : șeful de echipă Neculai Cîmpeanu (ne­­semnalizarea porțiunii a­­fectate de lucrări) și Con­stantin Niță (depozitare de pămînt pe partea ca­rosabilă). Fiecare, „pentru început“, cu cite 500 lei. Să sperăm că amenda a. . . pavat ca lumea ca­lea către respectarea ne­abătută a reglementărilor în cauză, de către ei și si­milarii lor. Rubrică realizată de ȘTEFAN STROE întâlnirea s-a bucurat de o lar­gă participare a publicului rădău­­țean, dornic de o confruntare la care victoria echipei preferate era așteptată cu viu interes. Dar nu în­totdeauna ceea ce spectatorii aș­teaptă se confirmă pe teren. Deru­­lind filmul meciului, remarcăm că la prima repriză s-a prestat un joc de studiu reciproc, în care fazele succedau de la o poartă la alta, întâlnirea menținîndu-se sub sem­nul echilibrului de forțe, dovadă fiind și rezultatul restrîns : 3—2 pentru bucureștence. Au marcat pentru Rădăuți : Dacia (min. 11) și Pruteanu (min. 12), iar pentru București : Popa (min. 3) și Szöke (min. 4 și 21). In repriza a doua Etapa județeană a concursului­­„Plaiuri sucevene“ a reunit spor­tivi din cîteva centre orășenești ale județului. Jocurile disputate la Ră­dăuți,­ pe terenurile amenajate în acest scop, au avut ca rezultat următoarele : BASCHET : Suceava — Fălticeni 65—30 (30—20) (35—10) ; Gura Hu­morului — Rădăuți 24—44 (14—18) (10—26). In finala întrecerii s-au întîlni­t centrele Suceava și Rădă­uți iar meciul s-a încheiat cu sco­rul 44—37 (24—13) (20—24). VOLEI : Băieți : Suceava — Fălti­ceni 3—0 (10, 14, 13) . Fete : Sucea­va — Fălticeni 3—0 (6, 6, 7), atac al oaspetelor se comite o in­fracțiune și arbitrul dictează lovitu­ră de la 7 metri, înscrie cel de al pa­trulea gol al partidei Popa. După alte cîteva minute de tatonări, Da­cia aduce egalarea (4—4, min. 34). Pînă la sfîrșitul partidei cea care atacă cu rezultate este tot echipa oaspete, care mai înscrie 3 goluri prin Popa și Szöke de 2 ori. Me­ciul se termină astfel cu rezultatul de 7—4 pentru Voința București. Au jucat la Voința București : Ciceu, Tarcău, Ghețan, Agopian, Roșu, Szöke, Cîrligeanu, Popa, Pandele, Constantinescu, Ursu. La Voința Rădăuți : Tănase, Spetcu, Vengles, Dorneanu, Covatariu, Șved, Cristiuc, Dacia, Bălan, Pru­teanu. HANDBAL : Vatra Dornei — Ră­dăuți 19—21 (9—7) ; (9—11) ; (1—3) ; Suceava — Gura Humorului 18—13 (10—5) ; (8—8). In finală au jucat echipele cen­trelor Suceava și Rădăuți, parti­da încheindu-­se cu scorul 16—12 în favoarea sucevenilor, după prelun­giri, a-și adjudeca victoria, ele forțînd în prima parte egalarea. Pentru a­­ceasta ele prestează un joc cu circulația în viteză a mingii, cu pătrunderi directe spre poarta ad­versă și totuși cele care înscriu mai multe atacuri sunt bucureșten­­cele, care pun în pericol poarta gaz­delor. Aceste atacuri nu s-au sol­dat cu puncte, de fiecare dată i­­vindu-se fie o apărare sigură a portăriței rădâuțence sau o rata­re. Primul gol al reprizei a doua se înscrie abia în minutul 27 de către Sved (Rădăuți), care aduce astfel egalarea, scorul fiind în acel moment 3—3. In continuare, sportivele din localitate sunt încu­rajate frenetic de către public, este vizibilă intenția gazdelor de cerînd majorarea scorului. La un SPORT - SPORT LA RĂDĂUȚI Orașul Rădăuți a fost gazda unei intense activități sportive, desfășurată duminică, 13 septembrie a.c. Organizatorii au făcut tot ce le-a stat la înde­mină ca întîlnirile să se reali­zeze cu­ mai bine. Dintre întrecerile sportive de aici amintim : „Cupa Bucovinei“ la atle­tism , etapa județeană a concursului „Plaiuri sucevene*; handbal feminin „Voința" Rădăuți - „Voința" București. HANDBAL FEMInIN: „Voința“ București — „Voința“ Rădăuți 7-4 (3-2); (4-2) Etapa județeană a concursului „Plaiuri sucevene“ Fază din meciul de handbal feminin „Voința” Bucu­­­rești­­ „Voința Rădăuți „Cupa Bucovinei". Luptă strinsă in plat - fete cursa de 800 metri CLASAMENTUL DIVIZIEI C DE FOTBAL: SERIA I 1. Foresta 2. Nicotină 3. Minerul Gura Humorului 4. Petrolul 5. Rarăul 6. Cetatea Sucevei 7. Cimentul 8. Minerul Comănești 9. Penicilina 10. I.T.A. Pașcani 11. Mino­radul 12. Victoria 13. Textila Botoșani 14. Fulgerul 15. Textila Buhuși 16. Letea 3 2­1­0­9-1 5 3­2­0­1­11-5 4­3­1­2..0 5-1 4 3201 8-6 4 3­2­0­1 4-6 4 3111 4-3 3 3111 5-5 3 3111 4-4 3 3111 2-3 3 3111 5-7 3 3­1­0­2 6-4 2 3102 4-5 2 3021 2-3 2 3102 3-8 2 3102 1-6 2 3102 2-8 2 Cupa României Azi, o nouă etapă în Cupa României la fotbal. Minerul Gura Humorului se va întâlni cu Rarăul Câmpulung, iar Foresta Fălticeni se deplasează la Dorohoi, unde va juca cu Fulgerul, formație pe care duminică a învins-o cu 4-0, " ° H ATLETISM: „Cupa Bucovinei“ Devenită tradițională, a­­ceastă competiție de a­­tletism, aflată la a doua sa ediție, a reunit la start sportivi din orașele Cluj, Roman, Rădăuți și Sucea­va. Desfășurată sub sem­nul deplinei sportivități, timp de două zile, între­cerea a oferit un veritabil schimb de experiență pen­tru participanți, un prilej de afirmare a unor talen­te din rîndul sportivilor prezenți la start. Comisia de organizare a pregătit pentru această întîlnire cîteva cupe exe­cutate cu multă măiestrie și originalitate, precum și plachete, care au fost îm­părțite cîștigătorilor­ lor După disputarea probe­prevăzute în lamentul competiției, regu­l-a stabilit următorul clasa­ment : Locul I — Clubul atletic Roman; locul II - C.S.M. Cluj ; locul III - Progresul Suceava. MECI INTERNATIONAL Astăzi, la orele 16,30, pe stadionul Arini din Suceava are loc un meci internațional de fotbal - Cetatea Sucevei și S.C. El Saffa din Beirut, Liban. Echipa libaneză activează in prima divizie. In deschidere, fotbal copii. UN SECTOR DE PRIMĂVARĂ CONCENTRATĂ (Urmare din pagina I) secțiune dintr-un alt ano­timp. In imediata vecinătate a perimetrului verde, lingă pîlpîirea de abur a celor trei mii de răsaduri, con­structorii își grăbeau lu­crările, stimulați probabil de asaltul pripit al sere­lor.­­ Pînă la sfîrșitul lunii isprăvir, ne asigură unul dintre meșterii care mun­ceau la instalația punctu­lui termic. Aici o să fie ne­voie de multă căldură. Căldura va iradia din pămînt, prin cei 650 metri de conducte subterane, va circula în aer prin alți 1.500 metri de țevi. Con­structorii își întețesc rit­mul lucrărilor, conștienți de faptul că ocrotesc un gingaș sector de primă­vară concentrată. Mi se vorbește despre sudorul Gheorghe Cojocaru, bărbat inimos, care i-a dat bătăi zi și noapte pentru a ter­mina mai curînd toate o­­perațiunile de sudură. A lucrat adesea în poziții di­ficile, cu mîinile în sus, neobosit. Sau maistrul Aurelian Cucoș, la instala­ția de încălzire, ca să func­ționeze cu maximă preci­zie, fără defecțiuni. Anexa sentimentală a marilor întreprinderi in­dustriale din lunca Suce­vei e deocamdată o fru­moasă promisiune. Res­ponsabilul ei, Nicolae Jora, ne invită să revenim la iarnă, cînd va fi culesul în toi. Pentru a privi mor­manele de roșii, văpaia roadelor „mășcate cu­ pa­harul“. Este mare, ori e preocuparea sarcina insuficientă pentru utilizarea rațională a autovehiculelor? (Urmare din pagina 1) necorespunzătoa­re. Nu există o evidență clară asupra consumu­lui de piese și materiale. In cazul uzării unei piese mărunte, ea nu este recondiționată, ori înlo­­cuita, ci se schimbă întregul a­­gregat, a cărui valoare este de zeci de ori mai mare. Nu s-a format un colectiv de mecanici auto cu o bună pregătire, iată cărror fapte se datorește depăși­rea prețului de cost­unitar, la un parcurs de 1.000 km, cu 83 lei, față de cel realizat anul trecut. După cum se vede, nu este vor­ba de o „sarcină prea mare", ci de carențe grave, de abateri de la disciplina profesională. Am insistat mai mult asupra unității din Gura Hunorului, fi­indcă socotim că aici se cuvin aplicate, cu precădere, măsuri menite să asigure o redresare a activității. In ce privește î­nlătu­rarea unor deficiențe, n­u tre­­buie neglijate, se înțelege, cele­lalte autobaze, și ne referim mai cu seamă la cele din Rădăuți și Câmpulung, care au depășit, și ele, în acest an, față de realiză­rile anului trecut, prețul de cost­unitar. Aspectele negative exis­tente la autobaza Gura Humoru­lui se rănesc, în măsură ma mare sau mai mică, și la cele­lalte autobaze din județ. Am dori ca, în răspunsul pe care n­i-l va trimite, conducerea Întreprinderi de transporturi auto să ne pre­cizeze măsurile luate pentru ca intr-un timp cit mai scurt, acti­vitatea în transporturile auto să cunoască, sub raportul efi­cien­ței, o substanțială îmbunătățire. Campionatul județean de fotbal REZULTATELE ETAPEI A IV-A Metalul Suceava — Unirea Câmpulung 6—0 ; Viitorul Liteni — Bistrița Broșteni 1—1 ; Silviculto­rul Moldovița — Siretul Dolhasca 1—0 (întrerupt în min. 75) ; Stră­duința Suceava — Autorapid Su­ceava 2—0 ; Avîntul Frasin — Fi­latura Fălticeni 2—1 , Chimia Bra­dul Vama — Locomotiva Domești 3—0. Scorul etapei a 4-a a fost sta­bilit la Suceava, unde Metalul a înscris 6 goluri fără să primească nici imul. Un rezultat bun a ob­ținut Bistrița Broșteni, care a ju­cat în deplasare la Liteni. In total, în etapa a 4-a, s-au în­scris 17 goluri. La Moldovița, parti­da dintre echipa locală și Siretul Dolhasca s-a întrerupt în minutul 75. Formația gazdă a practicat un joc cu multe durități. Handbal In primul meci al diviziei șco­larilor și pionierilor la handbal, formația Liceului nr. 1 „Ștefan cel Mare" din Suceava a fost între­cută de Școala sportivă de elevi din Botoșani (scorul­­ 15—19). Jocul a fost spectaculos. Deși e­­levii suceveni au depus eforturi pentru a înclina soarta partidei în favoarea lor, au fost în final depășiți de botoșăneni, care au jucat cu un­ plus de voință, a­­vînd o viziune de atac mai clară. ANUNȚ MINISTERUL COMERȚULUI EXTERIOR organizează, la data de 27 septembrie 1970, concurs pentru ocuparea unor posturi de lucrători vamali, vacante, la Vama Dornești. Condiții de înscriere : absolvenți ai școlii medii, cu cu­noștințe de limbi străine, în vârstă de pina la 40 ani. Relații suplimentare se pot obține la sediul Vămii Dor­nești, unde se primesc și înscrierile, pină la data de 25 sep­tembrie a.c. OM­AGI­I ENESCIENE CORESPONDENȚĂ DE LA CONCURSUL ȘI FESTIVALUL INTERNAȚIONAL „GEORGE ENESCU“ A cincea ediție a Con­cursului și Festivalului inter­național „George Enescu" a transformat Capitala într-o vastă sală de spectacole, în care de dimineața și pînă noaptea au loc manifestări artistice desfășurate sub au­reola marelui Enescu. Și cum, bună parte din pro­gram este ocupată de crea­ția acestuia, putem spune că Bucureștiul ridică pe căile celor mai sensibile unde, spre înălțimile siderale, o odă caldă și solemnă ope­rei enesciene ce ilustrează spiritualitatea poporului ro­mân. Putem spune cu satisfac­ție că acest eveniment mu­zical internațional a po­larizat forțe artistice de mare valoare și că el va fa­voriza și de data aceasta un util schimb de experiențe artistice, de idei ce converg spre cunoașterea și apropie­rea între popoarele lumii. In aceste zile, am avut pri­lejul să concurenții mă aflu printre străini, printre muzicienii de peste hotare care ne-au onorat cu parti­ciparea lor, fie ca membri ai juriilor, fie ca interpreți sau pur și simplu ca auditori. Toți sunt unanimi în a recu­noaște buna organizare a Concursului și Festivalului cit și diversitatea programelor. Aceste programe îmbină în mod armonios creația enes­­ciană cu alte valori monu­mentale ale muzicii universa­le, popularizînd, totodată, succesele școlii românești de astăzi. In această ambi­anță polifonică, sărbătoreas­că, trăiesc însă un mare re­gret. Nu cu multe luni în ur­mă am avut plăcerea de a sta de vorbă cu Ionel Per­­lea care revenise în patrie, după o lungă absență. Re­văzuse Ateneul unde a diri­jat în trecut și unde avea să dirijeze din nou, văzuse pentru prima oară marea Sală a Palatului Republicii care-i plăcuse enorm. Co­­vîrșit de amintiri și de im­presiile excelente ce i le lă­sase viața artistică contem­porană românească, el și-a manifestat dorința de a fi prezent, în toamna aceasta, la manifestările tradiționale dedicate lui Enescu. Perlea însă nu a mai putut veni, dispariția lui lipsind sala de concerte de strălucire a per­sonalității sale. Prezența lui Perlea ar fi menținut acea continuitate vie în mijlocul sălilor pline a maestrului E­­nescu, l-am fi simțit aproa­pe de noi prin cei ce au fost aproape de el. Nu a mai putut veni nici sir John Barbirolli, alt mare dirijor care mi-a vorbit, aici, la București despre prietenia și stima lui față de Enescu, și el plecat în depărtările fără întoarcere. N-a mai fost nici George Georgescu. In sălile de spectacol, do­minate de chipul lui Enescu, cu toate aceste regretabile absențe, trăiește, însă, spiri­tul enescian, puternic și vi­brant, vîrstnici. Spectatori tineri și spectatori care l-au cunoscut aievea sau nu­mai din scrieri, au un nou prilej, așa cum spunea în cuvîntul inaugural compozi­torul Ion Dumitrescu, „de a respira adine, de a scruta orizontul cit mai departe și cit mai clar, de a cunoaște cît mai mult, de a ne cu­noaște pe noi înșine“ prin intermediul muzicii lui Enes­­cu. Bună parte din programul Festivalului este cunoscut și celor ce nu au ocazia de a fi în București. Radioul și te­leviziunea mijlocesc iubitori­lor de muzică audierea con­certelor. La Suceava sau în satele județului, muzica lui Enescu se simte cum se re­întoarce spre matca de la Liveni. Țara întreagă se transformă într-un amfiteatru în care sunt ascultate crea­țiile celui ce a văzut zorile în părțile Țării de Sus. Orchestra Filarmonică din București, la pupitrul căruia s-a aflat și Enescu, ne-a prezentat Simfonia a llI-a de acest compozitor, într-o sonoritate plină, cu infinite­le ei reflexe de lumini. Di­rijorii Mircea Brediceanu,­ Mircea Basarab, Emanoil Elenescu, dacă ne referim numai la primele zile, au creat o „uvertură" excelen­tă. Alături de ei, îl enume­răm și pe violonistul mexi­can Henryk Szering, un prieten statornic al Româ­niei, unul dintre cei mai mari interpreți ai contemporanei­tății. Recitalurile, cît și Con­certul în re major de Be­ethoven au confirmat din nou aprecierile elogioase ale criticii față de violonist. Ne bucură frumoasele lui cuvin­te rostite despre violonista noastră Silvia Marcovici, in­trată în concurs. După sus­ținerea probei, concurenta ne-a declarat că este mulțu­mită de felul cum s-a pre­zentat. In aceeași zi cu ea, la proba de vioară s-au mai prezentat și concurentul An­drei Agostan, iar a doua zi, Eugen Sîrbu. Am vrea să subliniem și impresia bună lăsată de pia­nistul György Cziffra. In con­certul de Grieg ni s-a dez­văluit ca un rafinat roman­tic. Apariția pianistului Paul Badura - Skoda, despre care se spune că este înzestrat cu calitatea de a descoperi, în partituri, elemente sur­prinzătoare, scăpate uneori atenției pianiștilor. Pe scena Operei Române, seara de balet românesc a reușit să dea o privire de ansamblu asupra valorilor artei coregrafice contempo­rane din țara noastră. Lucră­rile lui M. Jora, Zeno Van­­cea și Ion Dumitrescu, pe subiecte românești, în ritmu­rile dansurilor populare ro­mânești au creat un frumos spectacol coregrafic - mu­zical. Soliștii Filarmonicii din Varșovia și-au cîștigat un bun renume, consolidat și cu ocazia concertului dat în sala mică a Palatului. Cvar­tetul cu pian în re minor, opus 30 de Enescu a consti­tuit o bună reușită. Sîntem în așteptarea e­­courilor produse de opera „Decebal“ de Gh. Dumitres­cu, cea mai recentă premie­ră a primului teatru liric al țării. Distribuția anticipează un nou succes. Ceea ce aș vrea să mai subliniez este faptul că a sporit mult interesul față de noua creație a muzicii de cameră românești. Oaspeții străini se arată interesați in a include în programul con­certelor lucrări ale lui Tibe­­riu Olah, Cornel Țăranu, D. Capoianu, Th. Grigoriu, A. Vieru și alții. In scopul unei mai bune cunoașteri, au fost organizate de către U­­niunea Compozitorilor audi­ții muzicale cu alte remar­cabile lucrări. Firește, programul va cuprinde vizi­te la muzeul „George Enes­­cu“ ale cărui uși sînt larg deschise celor care, călcîn­­du-i pragul, îi aduc un res­pectuos omagiu. CONSTANTIN SIRBU MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO JOI 17 SEPTEMBRIE Programul I ■ 5.05—6.01) Muzica dimineții. 6.05— 0.30 Muzică și actualități. 7.00 Ra­diojurnal. 9.30 Odă limbii române. 10.10 Curs de limba rusă. 10.30 Ca­ruselul melodiilor. 11.05 Arii din operete. 11.15 Din țările socialiste. 11.30 Suita tinerească de Mircea Chiriac. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Recital de operă Lucia Ber­­cescu. 12.15 Muzică ușoară. 12.25 știința la zi. 12.30 întîlnire cu me­lodia populară și interpretul prefe­rat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avan­premieră cotidiană. 13.22 Muzică ușoară. 13.30 Cine știe cîștigă. 14.00 — 100 de legende românești. 14.30 Muzică ușoară. 14.50 La microfon Raveca Săndulescu. 15.00 Concur­sul și festivalul internațional „George Enescu“. Jurnalul festi­valului. 15.30 Melodiile anotimpuri­lor. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Un virtuoz al naiului : Simion Stan­­ciu. 16.30 Agendă județeană. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Concert de muzică populară. 18.00 Muzică ușoară. 18.10 Orizont științific. 18.30 Parada melodiilor. 19.00 Gazeta ra­dio. 19.30 Soliști și orchestre de muzică populară. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Cîntă Jean Păunescu. 20.20 Argheziană. 20.25 Muzică ușoa­ră. 21.00 Acasă la. . . Dan Tărchi­­lă. 21.20 Formația Alexandru Avra­­movici. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solista serii : Mina. 22.00 Radiojur­nal. 22.20 Sport. 22.30 22.50 Concert de muzică Romanțe­ ușoară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. Programul­­ 6.00 Program muzical de dimi­neață. 7.00 Radiojurnal. 7.15 Pro­gram muzical de dimineață (con­tinuare). 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.25 Suita de ba­let „Rodeo“ și piesa „Salonul mexican“ de Aaron Copland. 9.00 Cîntece. 9.15 Muzică populară. 9.45 Selecțiuni din opere. 10.15 Nume dragi — muzică ușoară. 10.30 Cîn­tece și jocuri populare. 11.00 Piese instrumentale. 11.40 Pagini din o­­perete. 12.03 Avanpremieră cotidi­ană. 12.15 Concert de prînz. 13.00 Din cîntecele și dansurile popoa­relor. 13.15 Uverturi la o­pere. 13.30 Melodii vechi, interpretări noi. 24.08 Cîntă Maria Stoica și Efta Soroca. 14.55 Știința la zi. 15.00 Parada soliștilor și a orchestrelor de muzică ușoară. 15.30 Consulta­ție juridică. 16.00 Radiojurnal­­­ 76.20 Muzică pentru vioară și or­chestră de Werner Egb. 16.42 Mu­zică populară. 16.55 Sfatul medicu­lui. 17.00 Cîntece cunoscute... In­terpreți îndrăgiți. 17.35 Noi înre­gistrări cu artistul emerit V. Va­­lentineanu. 18.00 Concursul și festi­valul internațional „George Erbes­­cu". 18.50 — 365 de cîntece. 19.00 Melodii care străbat lumea. 19.30 Arte frumoase. 19.50 Noapte bună,­­copii. 20.00 Uverturi de estradă. 20.15 Muzică populară. 20.35 Recital de operetă Constanța Cîmpeanu. 30.50 Concursul și festivalul in­ternațional „George Enescu“. 23.20 —1.00 Concert de noapte­ tute. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Baletul Lacul lebe­delor de P.I. Ceaikovski. 20.50 Cro­nica literară. 21.05 Actul al II-lea al baletului „Lacul lebedelor“. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 Actul al I-lea al baletului „Lacul le­bedelor“. 23.00 închiderea emisiunii. ^TELEVIZIUNE MIERCURI 16 SEPTEMBRIE 16.00 Deschiderea emisiunii. • Fotbal : Dinamo Bucu­rești —• P.A.O.K. Salonic, în cadrul com­petiției „Cupa Europeană a orașe­lor târguri“. 17.50 Micro­avanpre­mieră. 18.00 Momente folclorice.1 18.30 Cabinetul economic TV. Asi­gurarea și controlul calității pro­duselor. 19.15 Anunțuri — publici- PREMIERA CIRCULUI DE STAT II JUDEȚUL SUCIM Spectacolele prezentate de ansamblul Circului central de stat din București — reîntors din turneul său în Europa, unde s-a bucurat de un frumos succes, datorită valorii și originalității nu­merelor susținute de cei mai buni artiști — vor avea loc la Ră­dăuți în zilele de 17 - 18 - 19 și 20 septembrie a.c. și la Suceava în zilele de 21 - 22 - 23 - 24 septembrie 1970. După o fastuoasă paradă și uvertură, artiștii vor prezenta și o s­erie de evoluții sub cupolă, ca acelea a duo-ului Fo­ca la bambus, sau ale cunoscutului Trio Brayer, precum și echilibris­tică pe patine cu rotile sau biciclete ale trupei Lupașcu, plasticul acrobatic al duo-ului Dumitrache, culminind cu trupa Lazăr Ion (salvatori, acrobați excentrici. . . și marinarii veseli). Ceea ce adu­ce interesant in cadrul dresurilor este cea de cîini bicicliști a duo-ului Mirco, cea de urși carpatini in libertate­a lui Gh­eghe, sau cea de cimpanzei, în frunte cu celebra Tamba Ionel familia ei (prezentată de Sergiu Sikaly C­armen ji), precum și dre­si­sura coexistenței pașnice între animalele antagoniste. Excelentă dresura de cai Duo Tipa, întregul program se bucură de o notă umoristică reușită, da­torită cunoscuților comici Sache și Radu, Timpul probabil Pentru următoarele 3 zile . Vre­mea va fi frumoasă in prima par­te a intervalului, apoi va deveni instabilă. Cerul va fi variabil, fa­vorabil averselor de ploaie la sfîr­șitul intervalului. Vintul va sufla potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre 10 și 14 grade, iar maximele între 20 și 24 grade. (Urmare din pagina I) la sută nivelul anului precedent. In aceeași perioadă, importurile din regiunea asiatică au crescut cu numai 20 la sută, ajungînd la 2 miliarde de dolari. Excedentul ridicat al exporturilor față de importurile din țările Asi­ei nu constituie un fenomen re­cent. încă din 1965, exporturile ja­poneze în regiunea Asiei au crescut de peste două ori, în timp ce importurile din această regiune au crescut cu numai 70 la sută. Această evoluție demonstrează că țările Asiei pre­iau astăzi aproape 30 la sută din totalul exporturilor japoneze «1 constituie, după S.U.A., principala piață de desfacere pentru mărfu­rile japoneze, dar că, în schimb, ele contribuie doar în proporție de circa 17 la sută la importurile japoneze. Din Malayezia, Japonia cumpără totalitatea minereului de fier ex­portat și peste jumătate din expor­turile de lemn, precum și aproxi­mativ 20 la sută din cositorul ex­portat de această țară. In Filipine, Japonia este cel de-al doilea client și furnizor după S.U.A. Comerțul japono-filiipinez este în prezent de două ori și jumătate mai mare decît în 1964. 80 la sută din vînză­­rile de minereu de cupru ale Fili­­pinelor sunt orientate spre Japo­nia. In Singapore, japonezii se află pe locul întîi al investitorilor străini. Ei joacă un rol important în ramurile construcției navale și textile. In Indonezia, Japonia este cel de-al treilea partener comer­cial, datorită investițiilor pe care le-au făcut în societățile miniere, îndeosebi cele producătoare de pe­trol și cupru. De asemnea, în Tai­­landa, capitalurile nipone au rea­lizat 35 la sută din investițiile stră­ine, permițând astfel Japoniei să devină principalul partener econo­mic al țării. Ea controlează căile ferate, transporturile maritime și anumite industrii textile. Japonia cumpără 30 la sută din cauciucul tailandez. à y

Next