Zori Noi, septembrie 1970 (Anul 23, nr. 7060-7085)
1970-09-16 / nr. 7073
3I383!I!!13s13a33IIIII31II\\IIIIIIIII s3838I8IIIIIaI [UNK]3138I33g188S8888I888I8RI11Ra8188N333iIaR ZORI NOI PAGINA 2 3I Contra] — — S punct CUTIE FARA REZONANTĂ N-am mai fi scris la gazetă că niște lucrători ai I.G.D. Suceava, veniți să desfunde un canal, au fost atît de absorbiți de tehnicitatea lucrării încît.. . au scăpat capacul înăuntru , nici că isprava are, de-acum, cîteva zile , nici că bucata de carton pusă deasupra reprezintă un permanent pericol pentru integritatea picioarelor trecătorilor. Nu, n-am mai fi scris, pentru că un lucrător al redacției s-a gîndiit că e mai cu folos să sesizeze direct întreprinderea cu pricina. A luat telefonul și a nimerit, prin grația centralistei, la tovarășul Turcanu, șef de aprovizionare , care nici n-a vrut să asculte despre ce-i vorba, pe temei că gura canalului intră-n altă parohie, nu într-a dumnealui. Am ajuns, pe urmă, la cine trebuia, dar nu cu concursul respectivului (care, bănuim, n-ar fi făcut bășici pe limbă dacă ne lămurea ce și cum). De la acest al doilea interlocutor am aflat că „Ehei, tovarășul Țurcanu e om mare, e omul conducerii“. Tot ce se poate numai că, de data asta, în calitatea dumisale de. .. vioara-întii, s-a dovedit total lipsit de rezonanță. Un fel de simplă cutie, fără de har , nici măcar funcționăresc. NĂRAVURI... PERIFERICE Șapte familii de pe strada Cireșilor, din Suceava, ne solicită să le scăpăm de un fel de pedeapsă publică, pe care o reprezintă cuplul Cozac Denis și Carmen Balaș, locatarii (oare pe ce bază, dacă nu-s angajați nicăieri ?) de la numărul 10. Cică cei doi, de cînd s-au stabilit acolo, manifestă în permanență o comportare total necorespunzătoare, insultă, calomniază, provoacă scandaluri cu familia Bucătaru, de la aceeași adresă, astfel că purtările lor indignează tot cartierul. Se propune — nici mai mult* nici mai puțin —• evacuarea tulburenților la periferia orașului, ca să nu mai aibă pe cine jigni. Ar fi o idee* pentru comisia de judecată, care-i are pe rol, deși abia i-a amendat. Dar credeți dumneavoastră, stimați cetățeni, că acolo o să fie liniște ? Dacă ăsta fi-i năravul, o să se insulte unul pe altul, să-și facă suma ! Mai bine dați, cu toții, o mină de ajutor, poate-i mai • •« ciopliți î CHIAR DACA N-A MÍNCAT USTUROI... ... gura tot trebuie să-i miroasă — a decretat Aurel Tomegea, fost contabil șef de cantină, gîndindu-se la minerul Dumitru Adochiței , așa că l-a trecut și pe el cu 210 lei pe tabelul de rețineri, cu toate că respectivul nu servise nici o masă la instituția gospodărită de cel care — pentru aceasta și alte isprăvi — a devenit „fost“. Ce ne facem, însă, cu faptul că păgubitul, pentru a-și redobindi banii ce i se luaseră cu japca, a fost obligat să alerge, de pe la începutul lui iulie și până pe la mijlocul lui august, pe la toate ușile birourilor de la Leșu Ursului ? („M-am dus la gestionar, mi-a spus să mă duc la contabil ; contabilul mi-a spus să mă duc la contabilă ; contabila mi-a spus să mă duc la financiar ; acolo mi-au zis să vin mîine \ „mîine“ mi-au zis să mă duc la casierie, miercuri ; casieria m-a trimis, in prima miercure, înapoi la financiar ; financiarul reexpediat la casierie, m-a dat miercurea viitoare; casieria mi-a spus să vin în miercurea ce urmează“ — cam așa își relatează, nevinovatul, odiseea). Toți aceștia, care ne anunță radio și că „cele sesizate au fost adevărate“, cum stau cu ... usturoiul ? MOTO Lucrările executate pe drumurile publice (cam prea des repetate în același loc, dar asta-i altă căciulă !) trebuie să fie aprobate de miliție, mai intci, iar apoi, odată începute, să respecte anumite norme de semnalizare și execuție. Cînd nu se întimplă așa, drumul spre înțelegerea unor asemenea imperative urmează să fie netezit. Drept care, nu de mult, la Fălticeni au fost sancționați doi reprezentanți ai organelor ce administrează căile rutiere din zonă : șeful de echipă Neculai Cîmpeanu (nesemnalizarea porțiunii afectate de lucrări) și Constantin Niță (depozitare de pămînt pe partea carosabilă). Fiecare, „pentru început“, cu cite 500 lei. Să sperăm că amenda a. . . pavat ca lumea calea către respectarea neabătută a reglementărilor în cauză, de către ei și similarii lor. Rubrică realizată de ȘTEFAN STROE întâlnirea s-a bucurat de o largă participare a publicului rădăuțean, dornic de o confruntare la care victoria echipei preferate era așteptată cu viu interes. Dar nu întotdeauna ceea ce spectatorii așteaptă se confirmă pe teren. Derulind filmul meciului, remarcăm că la prima repriză s-a prestat un joc de studiu reciproc, în care fazele succedau de la o poartă la alta, întâlnirea menținîndu-se sub semnul echilibrului de forțe, dovadă fiind și rezultatul restrîns : 3—2 pentru bucureștence. Au marcat pentru Rădăuți : Dacia (min. 11) și Pruteanu (min. 12), iar pentru București : Popa (min. 3) și Szöke (min. 4 și 21). In repriza a doua Etapa județeană a concursului„Plaiuri sucevene“ a reunit sportivi din cîteva centre orășenești ale județului. Jocurile disputate la Rădăuți, pe terenurile amenajate în acest scop, au avut ca rezultat următoarele : BASCHET : Suceava — Fălticeni 65—30 (30—20) (35—10) ; Gura Humorului — Rădăuți 24—44 (14—18) (10—26). In finala întrecerii s-au întîlnit centrele Suceava și Rădăuți iar meciul s-a încheiat cu scorul 44—37 (24—13) (20—24). VOLEI : Băieți : Suceava — Fălticeni 3—0 (10, 14, 13) . Fete : Suceava — Fălticeni 3—0 (6, 6, 7), atac al oaspetelor se comite o infracțiune și arbitrul dictează lovitură de la 7 metri, înscrie cel de al patrulea gol al partidei Popa. După alte cîteva minute de tatonări, Dacia aduce egalarea (4—4, min. 34). Pînă la sfîrșitul partidei cea care atacă cu rezultate este tot echipa oaspete, care mai înscrie 3 goluri prin Popa și Szöke de 2 ori. Meciul se termină astfel cu rezultatul de 7—4 pentru Voința București. Au jucat la Voința București : Ciceu, Tarcău, Ghețan, Agopian, Roșu, Szöke, Cîrligeanu, Popa, Pandele, Constantinescu, Ursu. La Voința Rădăuți : Tănase, Spetcu, Vengles, Dorneanu, Covatariu, Șved, Cristiuc, Dacia, Bălan, Pruteanu. HANDBAL : Vatra Dornei — Rădăuți 19—21 (9—7) ; (9—11) ; (1—3) ; Suceava — Gura Humorului 18—13 (10—5) ; (8—8). In finală au jucat echipele centrelor Suceava și Rădăuți, partida încheindu-se cu scorul 16—12 în favoarea sucevenilor, după prelungiri, a-și adjudeca victoria, ele forțînd în prima parte egalarea. Pentru aceasta ele prestează un joc cu circulația în viteză a mingii, cu pătrunderi directe spre poarta adversă și totuși cele care înscriu mai multe atacuri sunt bucureștencele, care pun în pericol poarta gazdelor. Aceste atacuri nu s-au soldat cu puncte, de fiecare dată ivindu-se fie o apărare sigură a portăriței rădâuțence sau o ratare. Primul gol al reprizei a doua se înscrie abia în minutul 27 de către Sved (Rădăuți), care aduce astfel egalarea, scorul fiind în acel moment 3—3. In continuare, sportivele din localitate sunt încurajate frenetic de către public, este vizibilă intenția gazdelor de cerînd majorarea scorului. La un SPORT - SPORT LA RĂDĂUȚI Orașul Rădăuți a fost gazda unei intense activități sportive, desfășurată duminică, 13 septembrie a.c. Organizatorii au făcut tot ce le-a stat la îndemină ca întîlnirile să se realizeze cu mai bine. Dintre întrecerile sportive de aici amintim : „Cupa Bucovinei“ la atletism , etapa județeană a concursului „Plaiuri sucevene*; handbal feminin „Voința" Rădăuți - „Voința" București. HANDBAL FEMInIN: „Voința“ București — „Voința“ Rădăuți 7-4 (3-2); (4-2) Etapa județeană a concursului „Plaiuri sucevene“ Fază din meciul de handbal feminin „Voința” București „Voința Rădăuți „Cupa Bucovinei". Luptă strinsă in plat - fete cursa de 800 metri CLASAMENTUL DIVIZIEI C DE FOTBAL: SERIA I 1. Foresta 2. Nicotină 3. Minerul Gura Humorului 4. Petrolul 5. Rarăul 6. Cetatea Sucevei 7. Cimentul 8. Minerul Comănești 9. Penicilina 10. I.T.A. Pașcani 11. Minoradul 12. Victoria 13. Textila Botoșani 14. Fulgerul 15. Textila Buhuși 16. Letea 3 2109-1 5 320111-5 4312..0 5-1 4 3201 8-6 4 3201 4-6 4 3111 4-3 3 3111 5-5 3 3111 4-4 3 3111 2-3 3 3111 5-7 3 3102 6-4 2 3102 4-5 2 3021 2-3 2 3102 3-8 2 3102 1-6 2 3102 2-8 2 Cupa României Azi, o nouă etapă în Cupa României la fotbal. Minerul Gura Humorului se va întâlni cu Rarăul Câmpulung, iar Foresta Fălticeni se deplasează la Dorohoi, unde va juca cu Fulgerul, formație pe care duminică a învins-o cu 4-0, " ° H ATLETISM: „Cupa Bucovinei“ Devenită tradițională, această competiție de atletism, aflată la a doua sa ediție, a reunit la start sportivi din orașele Cluj, Roman, Rădăuți și Suceava. Desfășurată sub semnul deplinei sportivități, timp de două zile, întrecerea a oferit un veritabil schimb de experiență pentru participanți, un prilej de afirmare a unor talente din rîndul sportivilor prezenți la start. Comisia de organizare a pregătit pentru această întîlnire cîteva cupe executate cu multă măiestrie și originalitate, precum și plachete, care au fost împărțite cîștigătorilor lor După disputarea probeprevăzute în lamentul competiției, regul-a stabilit următorul clasament : Locul I — Clubul atletic Roman; locul II - C.S.M. Cluj ; locul III - Progresul Suceava. MECI INTERNATIONAL Astăzi, la orele 16,30, pe stadionul Arini din Suceava are loc un meci internațional de fotbal - Cetatea Sucevei și S.C. El Saffa din Beirut, Liban. Echipa libaneză activează in prima divizie. In deschidere, fotbal copii. UN SECTOR DE PRIMĂVARĂ CONCENTRATĂ (Urmare din pagina I) secțiune dintr-un alt anotimp. In imediata vecinătate a perimetrului verde, lingă pîlpîirea de abur a celor trei mii de răsaduri, constructorii își grăbeau lucrările, stimulați probabil de asaltul pripit al serelor. Pînă la sfîrșitul lunii isprăvir, ne asigură unul dintre meșterii care munceau la instalația punctului termic. Aici o să fie nevoie de multă căldură. Căldura va iradia din pămînt, prin cei 650 metri de conducte subterane, va circula în aer prin alți 1.500 metri de țevi. Constructorii își întețesc ritmul lucrărilor, conștienți de faptul că ocrotesc un gingaș sector de primăvară concentrată. Mi se vorbește despre sudorul Gheorghe Cojocaru, bărbat inimos, care i-a dat bătăi zi și noapte pentru a termina mai curînd toate operațiunile de sudură. A lucrat adesea în poziții dificile, cu mîinile în sus, neobosit. Sau maistrul Aurelian Cucoș, la instalația de încălzire, ca să funcționeze cu maximă precizie, fără defecțiuni. Anexa sentimentală a marilor întreprinderi industriale din lunca Sucevei e deocamdată o frumoasă promisiune. Responsabilul ei, Nicolae Jora, ne invită să revenim la iarnă, cînd va fi culesul în toi. Pentru a privi mormanele de roșii, văpaia roadelor „mășcate cu paharul“. Este mare, ori e preocuparea sarcina insuficientă pentru utilizarea rațională a autovehiculelor? (Urmare din pagina 1) necorespunzătoare. Nu există o evidență clară asupra consumului de piese și materiale. In cazul uzării unei piese mărunte, ea nu este recondiționată, ori înlocuita, ci se schimbă întregul agregat, a cărui valoare este de zeci de ori mai mare. Nu s-a format un colectiv de mecanici auto cu o bună pregătire, iată cărror fapte se datorește depășirea prețului de costunitar, la un parcurs de 1.000 km, cu 83 lei, față de cel realizat anul trecut. După cum se vede, nu este vorba de o „sarcină prea mare", ci de carențe grave, de abateri de la disciplina profesională. Am insistat mai mult asupra unității din Gura Hunorului, fiindcă socotim că aici se cuvin aplicate, cu precădere, măsuri menite să asigure o redresare a activității. In ce privește înlăturarea unor deficiențe, nu trebuie neglijate, se înțelege, celelalte autobaze, și ne referim mai cu seamă la cele din Rădăuți și Câmpulung, care au depășit, și ele, în acest an, față de realizările anului trecut, prețul de costunitar. Aspectele negative existente la autobaza Gura Humorului se rănesc, în măsură ma mare sau mai mică, și la celelalte autobaze din județ. Am dori ca, în răspunsul pe care ni-l va trimite, conducerea Întreprinderi de transporturi auto să ne precizeze măsurile luate pentru ca intr-un timp cit mai scurt, activitatea în transporturile auto să cunoască, sub raportul eficienței, o substanțială îmbunătățire. Campionatul județean de fotbal REZULTATELE ETAPEI A IV-A Metalul Suceava — Unirea Câmpulung 6—0 ; Viitorul Liteni — Bistrița Broșteni 1—1 ; Silvicultorul Moldovița — Siretul Dolhasca 1—0 (întrerupt în min. 75) ; Străduința Suceava — Autorapid Suceava 2—0 ; Avîntul Frasin — Filatura Fălticeni 2—1 , Chimia Bradul Vama — Locomotiva Domești 3—0. Scorul etapei a 4-a a fost stabilit la Suceava, unde Metalul a înscris 6 goluri fără să primească nici imul. Un rezultat bun a obținut Bistrița Broșteni, care a jucat în deplasare la Liteni. In total, în etapa a 4-a, s-au înscris 17 goluri. La Moldovița, partida dintre echipa locală și Siretul Dolhasca s-a întrerupt în minutul 75. Formația gazdă a practicat un joc cu multe durități. Handbal In primul meci al diviziei școlarilor și pionierilor la handbal, formația Liceului nr. 1 „Ștefan cel Mare" din Suceava a fost întrecută de Școala sportivă de elevi din Botoșani (scorul 15—19). Jocul a fost spectaculos. Deși elevii suceveni au depus eforturi pentru a înclina soarta partidei în favoarea lor, au fost în final depășiți de botoșăneni, care au jucat cu un plus de voință, avînd o viziune de atac mai clară. ANUNȚ MINISTERUL COMERȚULUI EXTERIOR organizează, la data de 27 septembrie 1970, concurs pentru ocuparea unor posturi de lucrători vamali, vacante, la Vama Dornești. Condiții de înscriere : absolvenți ai școlii medii, cu cunoștințe de limbi străine, în vârstă de pina la 40 ani. Relații suplimentare se pot obține la sediul Vămii Dornești, unde se primesc și înscrierile, pină la data de 25 septembrie a.c. OMAGII ENESCIENE CORESPONDENȚĂ DE LA CONCURSUL ȘI FESTIVALUL INTERNAȚIONAL „GEORGE ENESCU“ A cincea ediție a Concursului și Festivalului internațional „George Enescu" a transformat Capitala într-o vastă sală de spectacole, în care de dimineața și pînă noaptea au loc manifestări artistice desfășurate sub aureola marelui Enescu. Și cum, bună parte din program este ocupată de creația acestuia, putem spune că Bucureștiul ridică pe căile celor mai sensibile unde, spre înălțimile siderale, o odă caldă și solemnă operei enesciene ce ilustrează spiritualitatea poporului român. Putem spune cu satisfacție că acest eveniment muzical internațional a polarizat forțe artistice de mare valoare și că el va favoriza și de data aceasta un util schimb de experiențe artistice, de idei ce converg spre cunoașterea și apropierea între popoarele lumii. In aceste zile, am avut prilejul să concurenții mă aflu printre străini, printre muzicienii de peste hotare care ne-au onorat cu participarea lor, fie ca membri ai juriilor, fie ca interpreți sau pur și simplu ca auditori. Toți sunt unanimi în a recunoaște buna organizare a Concursului și Festivalului cit și diversitatea programelor. Aceste programe îmbină în mod armonios creația enesciană cu alte valori monumentale ale muzicii universale, popularizînd, totodată, succesele școlii românești de astăzi. In această ambianță polifonică, sărbătorească, trăiesc însă un mare regret. Nu cu multe luni în urmă am avut plăcerea de a sta de vorbă cu Ionel Perlea care revenise în patrie, după o lungă absență. Revăzuse Ateneul unde a dirijat în trecut și unde avea să dirijeze din nou, văzuse pentru prima oară marea Sală a Palatului Republicii care-i plăcuse enorm. Covîrșit de amintiri și de impresiile excelente ce i le lăsase viața artistică contemporană românească, el și-a manifestat dorința de a fi prezent, în toamna aceasta, la manifestările tradiționale dedicate lui Enescu. Perlea însă nu a mai putut veni, dispariția lui lipsind sala de concerte de strălucire a personalității sale. Prezența lui Perlea ar fi menținut acea continuitate vie în mijlocul sălilor pline a maestrului Enescu, l-am fi simțit aproape de noi prin cei ce au fost aproape de el. Nu a mai putut veni nici sir John Barbirolli, alt mare dirijor care mi-a vorbit, aici, la București despre prietenia și stima lui față de Enescu, și el plecat în depărtările fără întoarcere. N-a mai fost nici George Georgescu. In sălile de spectacol, dominate de chipul lui Enescu, cu toate aceste regretabile absențe, trăiește, însă, spiritul enescian, puternic și vibrant, vîrstnici. Spectatori tineri și spectatori care l-au cunoscut aievea sau numai din scrieri, au un nou prilej, așa cum spunea în cuvîntul inaugural compozitorul Ion Dumitrescu, „de a respira adine, de a scruta orizontul cit mai departe și cit mai clar, de a cunoaște cît mai mult, de a ne cunoaște pe noi înșine“ prin intermediul muzicii lui Enescu. Bună parte din programul Festivalului este cunoscut și celor ce nu au ocazia de a fi în București. Radioul și televiziunea mijlocesc iubitorilor de muzică audierea concertelor. La Suceava sau în satele județului, muzica lui Enescu se simte cum se reîntoarce spre matca de la Liveni. Țara întreagă se transformă într-un amfiteatru în care sunt ascultate creațiile celui ce a văzut zorile în părțile Țării de Sus. Orchestra Filarmonică din București, la pupitrul căruia s-a aflat și Enescu, ne-a prezentat Simfonia a llI-a de acest compozitor, într-o sonoritate plină, cu infinitele ei reflexe de lumini. Dirijorii Mircea Brediceanu, Mircea Basarab, Emanoil Elenescu, dacă ne referim numai la primele zile, au creat o „uvertură" excelentă. Alături de ei, îl enumerăm și pe violonistul mexican Henryk Szering, un prieten statornic al României, unul dintre cei mai mari interpreți ai contemporaneității. Recitalurile, cît și Concertul în re major de Beethoven au confirmat din nou aprecierile elogioase ale criticii față de violonist. Ne bucură frumoasele lui cuvinte rostite despre violonista noastră Silvia Marcovici, intrată în concurs. După susținerea probei, concurenta ne-a declarat că este mulțumită de felul cum s-a prezentat. In aceeași zi cu ea, la proba de vioară s-au mai prezentat și concurentul Andrei Agostan, iar a doua zi, Eugen Sîrbu. Am vrea să subliniem și impresia bună lăsată de pianistul György Cziffra. In concertul de Grieg ni s-a dezvăluit ca un rafinat romantic. Apariția pianistului Paul Badura - Skoda, despre care se spune că este înzestrat cu calitatea de a descoperi, în partituri, elemente surprinzătoare, scăpate uneori atenției pianiștilor. Pe scena Operei Române, seara de balet românesc a reușit să dea o privire de ansamblu asupra valorilor artei coregrafice contemporane din țara noastră. Lucrările lui M. Jora, Zeno Vancea și Ion Dumitrescu, pe subiecte românești, în ritmurile dansurilor populare românești au creat un frumos spectacol coregrafic - muzical. Soliștii Filarmonicii din Varșovia și-au cîștigat un bun renume, consolidat și cu ocazia concertului dat în sala mică a Palatului. Cvartetul cu pian în re minor, opus 30 de Enescu a constituit o bună reușită. Sîntem în așteptarea ecourilor produse de opera „Decebal“ de Gh. Dumitrescu, cea mai recentă premieră a primului teatru liric al țării. Distribuția anticipează un nou succes. Ceea ce aș vrea să mai subliniez este faptul că a sporit mult interesul față de noua creație a muzicii de cameră românești. Oaspeții străini se arată interesați in a include în programul concertelor lucrări ale lui Tiberiu Olah, Cornel Țăranu, D. Capoianu, Th. Grigoriu, A. Vieru și alții. In scopul unei mai bune cunoașteri, au fost organizate de către Uniunea Compozitorilor audiții muzicale cu alte remarcabile lucrări. Firește, programul va cuprinde vizite la muzeul „George Enescu“ ale cărui uși sînt larg deschise celor care, călcîndu-i pragul, îi aduc un respectuos omagiu. CONSTANTIN SIRBU MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO JOI 17 SEPTEMBRIE Programul I ■ 5.05—6.01) Muzica dimineții. 6.05— 0.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. 9.30 Odă limbii române. 10.10 Curs de limba rusă. 10.30 Caruselul melodiilor. 11.05 Arii din operete. 11.15 Din țările socialiste. 11.30 Suita tinerească de Mircea Chiriac. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Recital de operă Lucia Bercescu. 12.15 Muzică ușoară. 12.25 știința la zi. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Muzică ușoară. 13.30 Cine știe cîștigă. 14.00 — 100 de legende românești. 14.30 Muzică ușoară. 14.50 La microfon Raveca Săndulescu. 15.00 Concursul și festivalul internațional „George Enescu“. Jurnalul festivalului. 15.30 Melodiile anotimpurilor. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Un virtuoz al naiului : Simion Stanciu. 16.30 Agendă județeană. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Concert de muzică populară. 18.00 Muzică ușoară. 18.10 Orizont științific. 18.30 Parada melodiilor. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Soliști și orchestre de muzică populară. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Cîntă Jean Păunescu. 20.20 Argheziană. 20.25 Muzică ușoară. 21.00 Acasă la. . . Dan Tărchilă. 21.20 Formația Alexandru Avramovici. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solista serii : Mina. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 22.50 Concert de muzică Romanțe ușoară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. Programul 6.00 Program muzical de dimineață. 7.00 Radiojurnal. 7.15 Program muzical de dimineață (continuare). 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.25 Suita de balet „Rodeo“ și piesa „Salonul mexican“ de Aaron Copland. 9.00 Cîntece. 9.15 Muzică populară. 9.45 Selecțiuni din opere. 10.15 Nume dragi — muzică ușoară. 10.30 Cîntece și jocuri populare. 11.00 Piese instrumentale. 11.40 Pagini din operete. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Concert de prînz. 13.00 Din cîntecele și dansurile popoarelor. 13.15 Uverturi la opere. 13.30 Melodii vechi, interpretări noi. 24.08 Cîntă Maria Stoica și Efta Soroca. 14.55 Știința la zi. 15.00 Parada soliștilor și a orchestrelor de muzică ușoară. 15.30 Consultație juridică. 16.00 Radiojurnal 76.20 Muzică pentru vioară și orchestră de Werner Egb. 16.42 Muzică populară. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Cîntece cunoscute... Interpreți îndrăgiți. 17.35 Noi înregistrări cu artistul emerit V. Valentineanu. 18.00 Concursul și festivalul internațional „George Erbescu". 18.50 — 365 de cîntece. 19.00 Melodii care străbat lumea. 19.30 Arte frumoase. 19.50 Noapte bună,copii. 20.00 Uverturi de estradă. 20.15 Muzică populară. 20.35 Recital de operetă Constanța Cîmpeanu. 30.50 Concursul și festivalul internațional „George Enescu“. 23.20 —1.00 Concert de noapte tute. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Baletul Lacul lebedelor de P.I. Ceaikovski. 20.50 Cronica literară. 21.05 Actul al II-lea al baletului „Lacul lebedelor“. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 Actul al I-lea al baletului „Lacul lebedelor“. 23.00 închiderea emisiunii. ^TELEVIZIUNE MIERCURI 16 SEPTEMBRIE 16.00 Deschiderea emisiunii. • Fotbal : Dinamo București —• P.A.O.K. Salonic, în cadrul competiției „Cupa Europeană a orașelor târguri“. 17.50 Microavanpremieră. 18.00 Momente folclorice.1 18.30 Cabinetul economic TV. Asigurarea și controlul calității produselor. 19.15 Anunțuri — publici- PREMIERA CIRCULUI DE STAT II JUDEȚUL SUCIM Spectacolele prezentate de ansamblul Circului central de stat din București — reîntors din turneul său în Europa, unde s-a bucurat de un frumos succes, datorită valorii și originalității numerelor susținute de cei mai buni artiști — vor avea loc la Rădăuți în zilele de 17 - 18 - 19 și 20 septembrie a.c. și la Suceava în zilele de 21 - 22 - 23 - 24 septembrie 1970. După o fastuoasă paradă și uvertură, artiștii vor prezenta și o serie de evoluții sub cupolă, ca acelea a duo-ului Foca la bambus, sau ale cunoscutului Trio Brayer, precum și echilibristică pe patine cu rotile sau biciclete ale trupei Lupașcu, plasticul acrobatic al duo-ului Dumitrache, culminind cu trupa Lazăr Ion (salvatori, acrobați excentrici. . . și marinarii veseli). Ceea ce aduce interesant in cadrul dresurilor este cea de cîini bicicliști a duo-ului Mirco, cea de urși carpatini in libertatea lui Gheghe, sau cea de cimpanzei, în frunte cu celebra Tamba Ionel familia ei (prezentată de Sergiu Sikaly Carmen ji), precum și dresisura coexistenței pașnice între animalele antagoniste. Excelentă dresura de cai Duo Tipa, întregul program se bucură de o notă umoristică reușită, datorită cunoscuților comici Sache și Radu, Timpul probabil Pentru următoarele 3 zile . Vremea va fi frumoasă in prima parte a intervalului, apoi va deveni instabilă. Cerul va fi variabil, favorabil averselor de ploaie la sfîrșitul intervalului. Vintul va sufla potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre 10 și 14 grade, iar maximele între 20 și 24 grade. (Urmare din pagina I) la sută nivelul anului precedent. In aceeași perioadă, importurile din regiunea asiatică au crescut cu numai 20 la sută, ajungînd la 2 miliarde de dolari. Excedentul ridicat al exporturilor față de importurile din țările Asiei nu constituie un fenomen recent. încă din 1965, exporturile japoneze în regiunea Asiei au crescut de peste două ori, în timp ce importurile din această regiune au crescut cu numai 70 la sută. Această evoluție demonstrează că țările Asiei preiau astăzi aproape 30 la sută din totalul exporturilor japoneze «1 constituie, după S.U.A., principala piață de desfacere pentru mărfurile japoneze, dar că, în schimb, ele contribuie doar în proporție de circa 17 la sută la importurile japoneze. Din Malayezia, Japonia cumpără totalitatea minereului de fier exportat și peste jumătate din exporturile de lemn, precum și aproximativ 20 la sută din cositorul exportat de această țară. In Filipine, Japonia este cel de-al doilea client și furnizor după S.U.A. Comerțul japono-filiipinez este în prezent de două ori și jumătate mai mare decît în 1964. 80 la sută din vînzările de minereu de cupru ale Filipinelor sunt orientate spre Japonia. In Singapore, japonezii se află pe locul întîi al investitorilor străini. Ei joacă un rol important în ramurile construcției navale și textile. In Indonezia, Japonia este cel de-al treilea partener comercial, datorită investițiilor pe care le-au făcut în societățile miniere, îndeosebi cele producătoare de petrol și cupru. De asemnea, în Tailanda, capitalurile nipone au realizat 35 la sută din investițiile străine, permițând astfel Japoniei să devină principalul partener economic al țării. Ea controlează căile ferate, transporturile maritime și anumite industrii textile. Japonia cumpără 30 la sută din cauciucul tailandez. à y