Zori Noi, septembrie 1970 (Anul 23, nr. 7060-7085)
1970-09-16 / nr. 7073
f V r V Proletari din toate țările, uniți-vă ! Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7073 I miercuri 16 septembrie 1970 | 4 pagini 30 bani Este sarcina mare, ori e insuficientă preocuparea pentru utilizarea rațională a autovehiculelor? Micșorarea cheltuielilor materiale reprezintă, în oricare domeniu de activitate, unul dintre obiectivele centrale, a cărui înfăptuire trebuie să atragă participarea efectivă, prin acțiuni concrete, a tuturor salariațiilor. Acest lucru este cunoscut și de către salariații întreprinderii de transporturi auto Suceava, unde, de altfel, se afirmă că „eficiența economică reprezintă esența muncii noastre". Numai că distanța de la cuvânt la faptă este mare. La capătul a 7 luni de activitate, colectivul întreprinderii, în loc să realizeze economii, așa cum s-a angajat (angajamentul anual reînnoit, este de 350.000 lei), raportează depășirea cu peste 2 milioane lei a cheltuielilor planificate. Cum se vede, acestui important indicator nu i se acordă, aici, atenția cuvenită. Cheltuielile nu sunt urmărite cu rigurozitate, așa cum există obligația pe fiecare mașină în parte, pe coloane auto și autobuze. Ba, mai mult, faptele atestă că nici la nivelul întreprinderii nu există suficientă preocupare în acest sens. Din „disputa" dintre resortul exploatare și cel tehnic, existentă la nivelul întreprinderii, continuată la autobaze, învingătoare a ieșit, deocamdată, cum dovedesc rezultatele, ineficiente. Iar cei chemați să-i închidă calea, s-o prevină, au tolerat la nesfârșit o situație necorespunzătoare, s-au trezit în fața faptului împlinit. Toate autobuzele de pe cuprinsul județului Suceava au depășit substanțial cheltuielile planificate: încercarea de a pune pierderile pe seama „sarcinii grele", față de anul trecut, prețul de cost pe tonă / kilometru a fost, totuși, diminuat — nu poate avea sorți de izbîmdă. Intr-adevăr, ernai trecut, zona kilometrică a costat mai mult, dar situația a fost determinată și de faptul că, raportat la perioada corespunzătoare, planul de transport prezenta mari rămâneri în urmă. Pe de altă parte, n-ar putea fi acceptată o asemenea motivare, pentru că ea încurajează risipa, fără să mai afirmăm că una dintre condițiile progresului economiei o constituie tocmai reducerea permanentă, pe toate căile, a cheltuielilor. Cencetînd elementele componente ale bilanțului financiar negativ, se constată cauze care ar putea fi considerate obiective (folosirea benzinei de cifră octanică superioară celei planificate), dar și prezența unor grave deficiențe, cum este depășirea cu mai mult de 3 milioane de lei a cheltuielilor de întreținere, aproape în întregime „opera" autobazelor de pe teritoriul județului Suceava (aproape 2,7 milioane lei). „Capul de afiș“ este deținut de autobaza din Gura Humorului care, la capitolul întreținere, depășește cheltuielile planificate cu suma de aproape 1 milion lei, fiind urmată de unitatea din Suceava (depășirea este de 608.000 lei), de cea din Vatra Dolinei (438.000 lei) etc. La rândul lor, cauzele amintite au alte... cauze. Ele constau în carențe vechi, existente de mulți ani în întreprindere, analizate în dese rânduri, dar și înlăturate din activitatea colectivului. Efectul lipsei de exigență față de perfecționarea activității îl constituie utilizarea nerațională a parcului. Sarcinile lunare se repartizează pe autocoloane fără să se țină seama de condițiile specifice de lucru. Nu se urmărește activitatea zilnică a șoferilor, dacă fiecare autovehicul este utilizat ia capacitate. Afirmam că autobaza din Gura Humorului ocupă, în privința rezultatelor financiare, un loc care nu-i face cinste. Aici dăinuie, de câțiva ani, o serie de deficiențe. In locul unor măsuri prompte, care să înlăture baliastul indisciplinei, acum se constată abateri și mai grave. Există aici posibilitatea ca, pe Frasin — Tomája, o parte ruta din autovehicule să execute transporturi „plin - plin". Nu s-a ocupat nimeni de combinarea acestor curse, motivîndu-se că „se complică lucrurile". Dar nu numai atît. Au fost perioade când un anumit număr de autobasculante se plimbau, fără încărcătură, de la Frasin la Podul Izvor, fiecare mașină adăugind noi sume la bilanțul negativ. Coeficientul de utilizare a parcului, la transporturile de mărfuri, nu este îndeplinit, nu este folosit integral, deși reprezintă avantaje evidente, parcul de remorci. Reviziile și reparațiile curente sunt de slabă calitate, se produc frecvente accidente, datorită stării tehnice N. GROZA (Continuate in pagina all-a) Acțiune piraterească asupra unui avion al companiei TAROM Un avion al companiei aeriene române TAROM, plecat în după-amiaza zilei de 14 septembrie în cursă regulată pe ruta București - Budapesta — Praga, a fost deturnat cu 12 minute înaintea aterizării la Praga și silit să se îndrepte spre München. Această acțiune piraterească a fost săvîrșită de un grup de pasageri unguri, îmbarcați la Budapesta, care, sub amenințarea armelor, au silit echipajul să zboare deasupra teritoriului Austriei și R.F. a Germaniei și să aterizeze pe aeroportul Riem din München. Deși propria lor viață era în pericol, membrii echipajului românesc au acționat cu calm, au prevenit panica în rândul pasagerilor și au asigurat securitatea zborului, ținînd permanent legătura cu punctele de dirijare a navigației din Austria și R.F. a Germaniei. Autorii acțiunii piraterești sunt trei bărbați însoțiți de o femeie și doi copii. La aterizarea la München a avionului, la fața locului au sosit autoritățile vestgermane. Poliția din München a dezarmat și arestat imediat grupul persoanelor din R.P. Ungară care au atentat la securitatea pasagerilor și a echipajului avionului românesc. In prezent au loc cercetări, urmînd a fi aplicate prevederile legilor în vigoare. Pe aeroportul Riem, după un control menit să asigure securitatea zborului avionului, cei 78 de pasageri și 5 membri ai echipajului s-au reîmbarcat și au continuat, în cursul nopții, călătoria la Praga, unde au aterizat în bune condiții. Ulterior, avionul TAROM a efectuat cursa regulată spre București, cu pasageri îmbarcați la Praga și Budapesta. Organele de stat românești au luat măsurile corespunzătoare pentru desfășurarea zborurilor, atît pe liniile interne, cît și pe rutele internaționale, în cele mai bune condiții de siguranță. (Agerpres) mm I.M.I.L. Rădăuți, secția mobilă. Montarea canapelelor tip „Sorina“ Foto : I. MÎNDRU , .Un sector de primăvară concentrată S-ar putea spune că e o anexă sentimentală a marilor întreprinderi industriale, o prelungire firească a efervescențelor din zona înaltelor temperaturi, convertite oarecum pe un plan al prospețimilor vegetale. De fapt, se simțea nevoia împlinirii peisajului sucevean cu această apariție. In comparație cu tot ce s-a înălțat în ultimii ani pare, desigur, o construcție modestă, foarte transparentă, fragilă chiar în lumina soarelui tomnatec. Dar sera din lunca Sucevei, organizată de întreprinderea de gospodărie orășenească, atrage atenția ca o promisiune. Schelăria geometrică de metal, alcătuită din țevi și bare subțiri, învelită cu tăblii de sticlă, se profilează într-un peisaj cu ierburi, sălcii și salcîmi. Urcați pe căpriorii acoperișului se văd oamenii unei echipe de constructori, meșterind la lucrările aflate într-o etapă apropiată de cea finală. Mai sînt de așezat geamuri, de instalat punctul termic, de executat uinele racorduri. Intr-o latură a serei, pe jumătate din suprafață, sub cupola de sticlă, cresc de-acum plantele. Trei mii de fire de roșii, săltate de la pămînt, își arată primele inflorescențe galbene. Scuturîndu-și pămîntul de pe mîini, responsabilul serei, Nicolae Jora, ne vorbește despre recolte — încă în acest an, prin decembrie, de pe cît vedeți o să culegem cam 15 mii kilograme. Cînd termină constructorii, plantăm și restul suprafeței. REPORTAJ Responsabilul serei a lucrat ani de zile la spațiile verzi ale municipiului. A plantat arbori și arbuști ornamentali, a supravegheat rondourile cu mii și mii de flori. A fost unul dintre autorii de peisaje însuflețite. De cîteva săptămîni, cu o echipă de oameni pricepuți, a venit în lunca Sucevei să producă roșii. — Sunt ramuri înrudite, afirmă Nicolae Jora. Iar răsadurile acestea le-am crescut tot într-o seră de flori. Floricultorul peisagist a răscolit cu oamenii săi terenul, a pregătit paturile calde pentru cea dinții cultuluK pe iurui cu un»« uu* (Continuare în pagina a ll-a) o tură cu 20 tone îngrășăminte naturale, cu 10 tone de turbă, cu substanțe chimice, a dezinfectat solul cu aldrin. Acum copilesc roșiile cu migală, cercetează fiecare plantă în parte. E o treabă care solicită răbdare și pasiune. — Se merge bine, spun proaspeții legumicultori din lunca Sucevei, cu gîndul la luna lui decembrie cînd, în preajma marilor combinate, va avea loc aprinsa explozie a culorilor. Cu gîndul la aceleași frăgezimi vegetale, ne interesăm mai amănunțit asupra perspectivelor. Deocamdată, sera își va duce activitatea pe o suprafață de 2.500 metri pătrați. In primăvară, i se vor adăuga două hectare cuburi de cîmp, iar materialul săditor va fi pregătit în aceeași uriașă încăpere de sticlă. Apoi sera își suprafața pînă va extinde la 10 mii metri pătrați. Alături de legume vor fi cultivate și flori pentru export, înregistrăm informații colorate afectiv, cu impresia că în acest septembrie cu lumini domoale se desfășoară în fața noastră a GEORGE SIDOROVICI s Ieri s-a declanșat din plin campanila de însămințări. Sutele de semănători din dotarea secțiilor de mecanizare, după prealabila recepție privind calitatea reparațiilor, au intrat din nou în tarlale. Și astfel, primele din cele 36.650 de hectare care vor trebui însămânțate în această toamnă au primit, spre germinare, boabele curate de grâu sau secară. Deocamdată, ziua de ieri, cumulată cu „avanpremierele" din unele unități, a însemnat în dreptul rubricii „semănat grâusecară" cifra de 400 hectare, fruntașe în această acțiune Fiind cooperativele din Bălcăuți, Bădeuți, Marginea. Dar ce va fi în continuare ? Trebuie știut că mai bine de jumătate din suprafața planificată a fi însămânțată în această toamnă este acoperită încă de culturile prăsitoare tîrzii — cartof, porumb, sfeclă. Campania de recoltare a cartofului ar trebui să fie în toi. Surprinde, însă, ritmul de lucru din ultimele zile, ritm care se oglindește în suprafața recoltată , pe 11 septembrie 1.562 ha., pe 15 septembrie 2.275 hectare. E drept că sunt întârzieri provocate și de cauze obiective (lipsa curelelor danturate la mașinile de recoltat cartofi, onorîndu-se doar 150 de bucăți din cele 1000 comandate, după cum ne informa ing. Vasiile Constantinescu de la direcția agricolă), dar și din cauza participării la această acțiune a tuturor brațelor de muncă. Deocamdată, în ajutorul lor vor veni și 15 combine de recoltat cartofi, fabricate de U.M.A. „Semănătoarea", unde au și fost trimiși 10 mecanizatori și un inginer spre a se recepționa și aduce în județul nostru, dar data la care vor fi livrate aceste combine este încă nesigură. O altă lucrare, ce trebuia terminată de mult, dar.câine mai dă încă bătaie de cap, este treieratul orzului, ovăzului și orzoaicei, lucrare ce se mai execută încă în cinci cooperative. Rămînerea în urmă a treieratului se răsfrânge și asupra celorlalte lucrări la zi, prin menținerea unor însemnate forțe de muncă și mijloace mecanice. Totodată, inul, care a fost însămânțat pe 4.265 de hectare, n-a fost încă recoltat decît de pe 2.702 hectare, întârzierea fiind nejustificată în unele cazuri. Or, cum recoltatul ultimelor suprafețe cultivate cu in se va suprapune cu recoltatul cartofului și al porumbului, trebuie acordată o foarte mare atenție acestei lucrări, deoarece, bine sortat și recoltat la timp, unul aduce însemnate beneficii cultivatorilor. Fasolea din ogor propriu sau din cultură intercalată a fost recoltată pînă în prezent de pe 13.700 hectare (326 din cultură pură) și 13.363 hectare (din cultură intercalată). Față de stadiul de coacere, trebuie urgentată recoltarea, pentru a se evita pierderile posibile. Cît privește arăturile și fertilizarea terenului pentru însămînțări, pînă ieri se executaseră 34.261 hectare de arături total, din care pentru însămînțăirile de toamnă 18.348 hectare. Din acestea din urmă, n-au fost, însă, fertilizate decît 13.341 hectare, unele Rădăuți, cooperative ca Dornești, Pătrăuți, Castana, Rădășeni și altele ,executând lucrarea decît în proporții foarte reduse. Totodată, trebuie amintit că nici pînă la această dată n-a fost terminată condiționarea semințelor, lucrare efectuată în proporție de 83 la sută. Se impune urgentat și schimbul semințelor, după cum o deosebită atenție și operativitate reclamă tratarea acestora cu substanțe fungicide. O importantă lucrare de sezon este înstilozairea furajelor, care n-a fost executată pînă acum decît în proporție de 45 la sută. Or, există cooperative care, deși au un sector zootehnic puternic, n-au însilozat pînă la data actuală cantitățile necesare. Este cazul unităților din Bilca, Bădeuți și altele. Față de situația existentă, față de urgența atîtor lucrări aflate pe agenda zilei în agricultură, nimănui nu-i este îngăduit să irosească timpul prielnic. O organizare judicioasă a muncii, o dirijare corectă și operativă a forțelor și mijloacelor de care se dispune, o intensă folosire a fiecărei ore de zi și chiar și de noapte de către acestea - iată ceea ce se cere în Toată lumea satelor pe prezent, cîmp, acolo unde se hotărăște soarta recoltei prezente și viitoare ! ST. ARDELEANU IN AGRICULTURĂ • ÎN AGRICULTURĂ URGENTA LUCRĂRILOR nu adMite NIMĂNUi IROSIREA TIMPULUI! IN ACEST NUMĂRn OMAGIU CREAȚIEI j ENESCIENE j SPORT - SPORT 1 CONTRAPUNCT 1 in pag. 2 II — ii I ■ ...... ■ " — "~"* % Deschiderea lucrărilor celei de-a XXV-a sesiuni 1 a Adunării Generale a O.N.U. în pag 4 CLOPOȚELUL A SUNAT SUCCESIINÖi Fii ȘCOLARI Flori pentru tovarășa învățătoare. . . RELATĂRI IN LEGĂTURĂ CU DESCHIDEREA NOULUI AN ȘCOLAR, IN PAGINA 3 Comitetul sindicatului și conducerea întreprinderii de achiziții și contractări pentru industria ușoară (care de curând și-a realizat sarcinile planului cincinal) a organizat o excursie la care au luat parte muncitori, tehnicieni, funcționari. Timp de două zile, au fost vizitate obiective turistice din județele Suceava, Neamț și Harghita, printre care monumente de artă, istorice, ale naturii. Excursia a constituit un bun prilej de a cunoaște frumusețile patriei noastre. La centrele de semiindustrializare a legumelor și fructelor din Rădăuți, Siret, Fălticeni, Păltinoasa, Șcheia și Verești, aparținind de întreprinderea județeană pentru valorificarea legumelor și fructelor, se lucrează intens la pregătirea cantităților de produse semiindustrializate necesare pentru perioada de iarnă. Pînă acum s-au conservat 1.258 tone de castraveți în saramură, plus 20 tone de castraveți în oțet, 40 tone de gogonele. Continuă acțiunea de preparare a bulionului din tomate (din care s-au produs 15 tone), a gogonelelor, castraveților, murăturilor asortate. Se fac pregătiri pentru conservarea gogoșarilor și a verzei. Rubrica noastră a mai consemnat efortul ce-l depune colectivul de la I.M.I.L. Rădăuți pentru realizarea comenzilor solicitate de beneficiarii interni și externi. Din nou am primit o veste îmbucurătoare. Recent, o serie de utilaje pentru o stație de sortat balast, comandată de o firmă vest-germană, au început să fie livrate către beneficiar. In secția de confecții a Fabricii de tricotaje din Suceava DIPLOMAȚIA NIPONA DESCHIDE NO! PIEȚE Recentele vizite ale șefului diplomației japoneze, Kite hi Aichi, în India și Pakistan au fost apreciate de observatorii politici drept o reflectare a tendinței tot mai manifeste a Japoniei de a extinde și intensifica relațiile economice cu țările asiatice. A fost subliniat faptul că acesta este primul turneu întreprins, în ultimii zece ani, de un membru al guvernului nipon în țările amintite. După cum au arătat diferitele personalități japoneze, indiene pakistaneze, aceste vizite au urmăririt găsirea unor noi posibilități de lărgire a colaborării economice dintre țările respective. La care ziarul „Le Monde“ a adăugat că „fără îndoială, japonezii sunt conștienți de importanța pieței pe care o reprezintă această largă regiune sud-asiatică, lansând acum o veritabilă ofensivă pentru cucerirea ei“. O problemă importantă care se pune pentru toate cele trei țări este cea a echilibrării balanței comerciale; în cazul Indiei, aceasta prezintă un sold favorab Exporturile indiene, constituite aproape în întregime din materii prime, se ridică la 1,6 miliarde rupii, iar importurile din Japonia la 1,15 miliarde rupii, pentru anul fiscal 1968 — 1969. Potrivit prevederilor unui important contract, semnat in urmă cu cîteva luni, Delhi s-a angajat să furnizeze Japoniei 63 de milioane de tone de fier în cursul următorilor nouă ani. Japonia reprezintă poate un caz singular în lume : arhipelagul nipon nu posedă aproape deloc resurse naturale, iar pentru a-și aproviziona industria este obligat să-și dezvolte permanent relațiile comerciale. Structura generală a exporturilor japoneze arată în prezent că o treime din acestea se îndreaptă spre S.U.A., care este cea mai importantă piață de desfacere a mărfurilor nipone, o alta către țările Asiei, iar restul în celelalte țări, inclusiv statele vesteuropene. în prezent, se urmărește ca regiunea prioritară a comerțului să devină Asia, mai ales că mărfurile japoneze întâmpină pe piața americană și vest-europeană o concurență tot mai însemnată. Cîteva cifre ilustrează concludent această realitate. Exporturile Japoniei în țările Asiei în anul 1969 au atins suma de aproximativ 4.450.000.000 dolari, întrecînd cu 25 %. ALEXANDROAIE (Continuare in pagina a ll-a)