Zori Noi, septembrie 1970 (Anul 23, nr. 7060-7085)

1970-09-16 / nr. 7073

f V r V Proletari din toate țările, uniți-vă ! Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7073 I miercuri 16 septembrie 1970 | 4 pagini 30 bani Este sarcina mare, ori e insuficientă preocuparea pentru utilizarea rațională a autovehiculelor? Micșorarea cheltuielilor ma­teriale reprezintă, în oricare do­meniu de activitate, unul dintre obiectivele centrale, a cărui în­făptuire trebuie să atragă parti­ciparea efectivă, prin acțiuni concrete, a tuturor sal­ariațiilor. Acest lucru este cunoscut și de către salariații întreprinderii de transporturi auto Suceava, unde, de altfel, se afirmă că „eficien­ța economică reprezintă esența muncii noastre". Numai că dis­tanța de la cuvânt la faptă este mare. La capătul a 7 luni de activitate, colectivul întreprinde­­rii, în loc să realizeze economii, așa cum s-a angajat (angaja­mentul an­ual reînnoit, este de 350.000 lei), raportează depăși­rea cu peste 2 milioane lei a chel­tuielilor planificate. Cum se ve­de, acestui important indicator nu i se acordă, aici, atenția cu­venită. Cheltuielile n­u sunt urmă­rite cu rigurozitate, așa cum e­­xistă obligația pe fiecare mași­nă în parte, pe coloane auto și autobuze. Ba, mai mult, fapte­le atestă că nici la nivelul între­prinderii nu există suficientă pre­ocupare în acest sens. Din „dis­puta" dintre resortul exploatare și cel tehnic, existentă la nive­lul întreprinderii, continuată la autobaze, învingătoare a ieșit, deocamdată, cum dovedesc re­zultatele, ineficiente. Iar cei che­mați să-i închidă calea, s-o pre­­vină, au tolerat la nesfârșit o si­tuație necorespu­nzătoa­re, s-au trezit în fața faptului împlinit. Toate autobuzele de pe cuprin­sul județului Suceava au depășit substanțial cheltuielile planifica­te: încercarea de a pune pierde­rile pe seama „sarcinii grele",­­ față de anul trecut, prețul de cost pe tonă / kilometru a fost, totuși, diminuat — nu poate avea sorți de izbîmdă. Intr-adevăr, er­na­i trecut, zona kilometrică a costat mai mult, dar situația a fost determinată și de faptul că, raportat la perioada corespun­zătoare, planul de transport pre­zenta mari rămâneri în urmă. Pe de altă parte, n-ar putea fi ac­ceptată o asemenea motivare, pentru că ea încurajează risipa, fără să mai afirmăm că una din­tre condițiile progresului econo­miei o constituie tocmai reduce­rea permanentă, pe toate căile,­ a cheltuielilor. Cencetînd elementele compo­nente ale bilanțului financiar ne­gativ, se constată cauze care ar putea fi considerate obiective (folosirea benzinei de cifră oc­tanică superioară celei planifi­cate), dar și prezența unor gra­ve deficiențe, cum este depăși­rea cu mai mult de 3 milioane de lei a cheltuielilor de întreți­nere, aproape în întregime „o­­pera" autobazelor de pe terito­riul județului Suceava (aproape 2,7 milioane lei). „Capul de afiș“ este deținut de autobaza din Gura Humorului care, la capito­lul întreținere, depășește cheltu­ielile planificate cu suma de a­­proape 1 milion lei, fiind urma­tă de unitatea din Suceava (de­pășirea este de 608.000 lei), de cea din Vatra Dolinei (438.000 lei) etc. La rândul lor, cauzele a­­mintite au alte... cauze. Ele constau în carențe vechi, exis­tente de mulți ani în întreprinde­re, analizate în dese rânduri, dar și înlăturate din activitatea co­lectivului. Efectul lipsei de exi­ge­nță față de perfecționarea ac­tivității îl constituie utilizarea neraționa­lă a parcului. Sarcinile lunare se repartizează pe auto­­coloane fără să se țină seama de condițiile specifice de lucru. Nu se urmărește activitatea zilni­­că a șoferilor, dacă fiecare auto­vehicul este utilizat ia capaci­tate. Afirmam că autobaza din Gu­ra Humorului ocupă, în privința rezultatelor financiare, un loc care nu-i face cinste. Aici dăi­nuie, de câțiva ani, o serie de deficiențe. In locul unor măsuri prompte, care să înlăture balias­tul indisciplinei, acum se consta­tă abateri și mai grave. Există aici posibilitatea ca, pe Frasin — Tom­ája, o parte ruta din autovehicule să execute trans­porturi „plin - plin". Nu s-a ocu­pat nimeni de combinarea aces­tor curse, motivîndu-se că „se complică lucrurile". Dar nu nu­mai atît. Au fost perioade când un anumit număr de autobascu­lante se plimba­u, fără încărcă­tură, de la Frasin la Podul Izvor, fiecare mașină adăugind noi su­me la bilanțul negativ. Coeficien­tul de utilizare a parcului, la transporturile de mărfuri, nu este îndeplinit, nu este folosit integral, deși reprezintă avantaje evidente, parcul de remorci. Reviziile și re­parațiile curente sunt de slabă calitate, se produc frecvente ac­cidente, datorită stării tehnice N. GROZA (Continuate in pagina a­ll-a) Acțiune piraterească asupra unui avion al companiei TAROM Un avion al companiei aerie­ne române TAROM, plecat în după-amiaza zilei de 14 sep­tembrie în cursă regulată pe ruta București - Budapesta — Praga, a fost deturnat cu 12 mi­nute înaintea aterizării la Praga și silit să se îndrepte spre München. Această acțiune piraterească a fost săvîrșită de un grup de pasageri unguri, îmbarcați la Budapesta, care, sub amenin­țarea armelor, au silit echipa­jul să zboare deasupra teritoriu­lui Austriei și R.F. a Germaniei și să aterizeze pe aeroportul Riem din München. Deși pro­pria lor viață era în pericol, membrii echipajului românesc au acționat cu calm, au prevenit panica în rândul pasagerilor și au asigurat securitatea zborului, ținînd permanent legătura cu punctele de dirijare a naviga­ției din Austria și R.F. a Ger­maniei. Autorii acțiunii piraterești sunt trei bărbați însoțiți de o femeie și doi copii. La aterizarea la München a avionului, la fața lo­cului au sosit autoritățile vest­­germane. Poliția din München a dezarmat și arestat imediat grupul persoanelor din R.P. Un­gară care au atentat la securi­tatea pasagerilor și a echipajului avionului românesc. In prezent au loc cercetări, urmînd a fi a­­plicate prevederile legilor în vi­goare. Pe aeroportul Riem, după un control menit să asigure securi­tatea zborului avionului, cei 78 de pasageri și 5 membri ai echi­pajului s-au reîmbarcat și au continuat, în cursul nopții, călă­toria la Praga, unde au aterizat în bune condiții. Ulterior, avionul TAROM a e­­fectuat cursa regulată spre Bucu­rești, cu pasageri îmbarcați la Praga și Budapesta. Organele de stat românești au luat măsurile corespunzătoa­re pentru desfășurarea zborurilor, atît pe liniile interne, cît și pe rutele internaționale, în cele mai bune condiții de siguranță. (Agerpres) mm I.M.I.L. Rădăuți, secția mobilă. Montarea canapelelor tip „So­rina“ Foto : I. MÎNDRU , .Un sector de primăvară concentrată S-ar putea spune că e o anexă sentimentală a ma­rilor întreprinderi indus­triale, o prelungire fireas­că a efervescențelor din zona înaltelor temperaturi, convertite oarecum pe un plan al prospețimilor vege­tale. De fapt, se simțea ne­voia împlinirii peisajului sucevean cu această apari­ție. In comparație cu tot ce s-a înălțat în ultimii ani pare, desigur, o construc­ție modestă, foarte trans­parentă, fragilă chiar în lumina soarelui tomnatec. Dar sera din lunca Suce­vei, organizată de între­prinderea de gospodărie orășenească, atrage aten­ția ca o promisiune. Schelăria geometrică de metal, alcătuită din țevi și bare subțiri, învelită cu tă­blii de sticlă, se profilează într-un peisaj cu ierburi, sălcii și salcîmi. Urcați pe căpriorii acoperișului se văd oamenii unei echipe de constructori, meșterind la lucrările aflate într-o e­­tapă apropiată de cea fi­nală. Mai sînt de așezat geamuri, de instalat punc­tul termic, de executat ui­nele racorduri. Intr-o latură a serei, pe jumătate din suprafață, sub cupola de sticlă, cresc de-acum plantele. Trei mii de fire de roșii, săltate de la pămînt, își arată pri­mele inflorescențe galbe­ne. Scuturîndu-și pămîntul de pe mîini, responsabilul serei, Nicolae Jora, ne vor­bește despre recolte­ — încă în acest an, prin decembrie, de pe cît vedeți o să culegem cam 15 mii kilograme. Cînd termină constructorii, plantăm și restul suprafeței. REPORTAJ Responsabilul serei a lu­crat ani de zile la spațiile verzi ale municipiului. A plantat arbori și arbuști ornamentali, a suprave­gheat rondourile cu mii și mii de flori. A fost­­ unul dintre autorii de peisaje în­suflețite. De cîteva săptă­­mîni, cu o echipă de oa­meni pricepuți, a venit în lunca Sucevei să producă roșii. — Sunt ramuri înrudite, afirmă Nicolae Jora. Iar răsadurile acestea le-am crescut tot într-o seră de flori. Floricultorul peisagist a răscolit cu­ oamenii săi te­renul, a pregătit paturile calde pentru cea dinții cul­tuluK pe iuru­i­ cu­ un»« uu* (Continuare în pagina a ll-a) o tură cu 20 tone îngrășă­minte naturale, cu 10 tone de turbă, cu substanțe chi­mice, a dezinfectat solul cu aldrin. Acum copilesc ro­șiile cu migală, cercetea­ză fiecare plantă în parte. E o treabă care solicită răb­dare și pasiune. — Se merge bine, spun proaspeții legumicultori din lunca Sucevei, cu gîndul la luna lui decembrie cînd, în preajma marilor combina­te, va avea loc aprinsa ex­plozie a culorilor. Cu gîndul la aceleași fră­gezimi vegetale, ne intere­săm mai amănunțit asupra perspectivelor. Deocamda­tă, sera își va duce activi­tatea pe o suprafață de 2.500 metri pătrați. In pri­măvară, i se vor adăuga două hectare cub­uri de cîmp, iar materialul sădi­­tor va fi pregătit în aceeași uriașă încăpere de sticlă. Apoi sera își suprafața pînă va extinde la 10 mii metri pătrați. Alături de legume vor fi cultivate și flori pentru export, înregistrăm informații colorate afectiv, cu impre­sia că în acest septembrie cu lumini domoale se des­fășoară în fața noastră a GEORGE SIDOROVICI­­ s Ieri s-a declanșat din plin campanila de însămi­­nțări. Sutele de semănători din dotarea secți­ilor de mecanizare, după prea­labila recepție privind calitatea reparațiilor, au intrat din nou în tarlale. Și astfel, primele din cele 36.650 de hectare care vor trebui însămânțate în această toamnă au primit, spre germina­re, boabele curate de grâu sau secară. Deocamdată, ziua de ieri, cumulată cu „avanpremiere­le" din unele unități, a însemnat în dreptul rubricii „semănat grâu­­secară" cifra de 400 hecta­re, fruntașe în această acțiune Fiind cooperativele din Bălcăuți, Bădeuți, Marginea. Dar ce va fi în continuare ? Trebuie știut că mai bine de ju­mătate din suprafața planificată a fi însămânțată în această toam­nă este acoperită încă de cultu­rile prăsitoare tîrzii — cartof, po­rumb, sfeclă. Campania de re­coltare a cartofului a­r trebui să fie în toi. Surprinde, însă, ritmul de lucru din ultimele zile, ritm care se oglindește în suprafața recoltată , pe 11 septembrie 1.562 ha., pe 15 septembrie 2.275 hectare. E drept că sunt întârzieri provocate și de cauze obiective (lipsa curelelor dantu­rate la mașinile de recoltat car­tofi, onorîndu-se doar 150 de bu­căți din cele 1000 comandate, după cum ne informa ing. Vasiile Constantinescu de la direcția a­­grico­lă), dar și din cauza­­­ par­ticipării la această acțiune a tu­­turor brațelor de muncă. Deo­camdată, în ajutorul lor vor veni și 15 combine de recoltat car­tofi, fabricate de U.M.A. „Semă­nătoarea", unde au și fost tri­miși 10 mecanizatori și un ingi­ner spre a se recepționa și adu­ce în județul nostru, dar data la care vor fi livrate aceste combi­ne este încă nesigură. O altă lucrare, ce trebuia termi­nată de mult, dar.câine mai dă încă bătaie de cap, este treie­ratul orzului, ovăzului și orzoai­cei, lucrare ce se mai execută încă în cinci cooperative. Ră­­mînerea în urmă a treieratului se răsfrânge și asupra celorlal­te­ lucrări la zi, prin menținerea unor însemnate forțe de muncă și mijloace mecanice. Totodată, inul, care a fost însămânțat pe 4.265 de hectare, n-a fost încă recoltat decît de pe 2.702 hec­tare, întârzierea fiind nejustifica­tă în unele cazuri. Or, cum re­coltatul ultimelor suprafețe cul­tivate cu in se va suprapune cu recoltatul cartofului și al porum­bului, trebuie acordată o foarte mare atenție acestei lucrări, de­oarece, bine sortat și recoltat la timp, unul aduce însemnate be­neficii cultivatorilor. Fasolea din ogor propriu sau din cultură intercalată a fost recoltată pînă în prezent de pe 13.700 hectare (326 din cultură pură) și 13.363 hectare (din cul­tură intercalată). Față de stadiul de coacere, trebuie urgentată re­coltarea, pentru a se evita pier­derile posibile. Cît privește arăturile și fertili­zarea terenului pentru însămîn­­țări, pînă ieri se executaseră 34.261 hectare de arături total, din care pentru însămînțăirile de toamnă 18.348 hectare. Din a­­cestea din urmă, n-au fost, însă, fertilizate decît 13.341 hectare, unele Rădăuți, cooperative ca Dornești, Pătrăuți, Castana, Ră­dășeni și altele ,­executând lucrarea decît în­ propor­ții foarte reduse. Totodată, trebuie amintit că nici pînă la această dată n-a fost terminată condiționarea semințelor, lucrare­ efectuată în proporție de 83 la sută. Se impune urgentat și schimbul semințelor, după cum o deosebită atenție și operativi­tate reclamă tratarea acestora cu substanțe fungicide. O importantă lucrare de sezon este însti­lozairea furajelor, care n-a fost executată pînă acum decît în proporție de 45 la su­tă. Or, există cooperative care, deși au un sector zootehnic pu­ternic, n-au însilozat pînă la da­ta actuală cantitățile necesare. Este cazul unităților din Bilca, Bădeuți și altele. Față de situația existentă, față de urgența atîtor lucrări aflate pe agenda zilei în agricultură, nimănui nu-i este îngăduit să irosească timpul prielnic. O or­ganizare judicioasă a muncii, o dirijare corectă și operativă a forțelor și mijloacelor de care se dispune, o intensă folosire a fie­cărei ore de zi și chiar și de noapte de către acestea - iată ceea ce se cere în Toată lumea satelor pe prezent, cîmp, acolo unde se hotărăște soarta recoltei prezente și viitoare ! ST. ARDELEANU IN AGRICULTURĂ • ÎN AGRICULTURĂ URGENTA LUCRĂRILOR nu adMite NIMĂNUi IROSIREA TIMPULUI! IN ACEST NUMĂRn OMAGIU CREAȚIEI j ENESCIENE j SPORT - SPORT 1 CONTRAPUNCT 1 in pag. 2 I­I — ii I ■ ...... ■ " — "~"* % Deschiderea lucrărilor celei­­ de-a XXV-a sesiuni 1 a Adunării Generale a O.N.U. în pag 4 CLOPOȚELUL A SUNAT SUCCESIINÖi Fii­ ȘCOLAR­I Flori pentru tovarășa în­vățătoare. . . RELATĂRI IN LEGĂTURĂ CU DESCHIDEREA NOULUI AN ȘCOLAR, IN PAGINA 3 Comitetul sindicatului și con­ducerea întreprinderii de a­­chiziții și contractări pentru in­dustria ușoară (care de curând și-a realizat sarcinile planului cincinal) a organizat o excursie la care au luat parte muncitori, tehnicieni, funcționari. Timp de două zile, au fost vizitate obiec­tive turistice din județele Sucea­va, Neamț și Harghita, printre care monumente de artă, istori­ce, ale naturii. Excursia a consti­tuit un bun prilej de a cunoaște frumusețile patriei noastre. La centrele de semiindustriali­­zare a legumelor și fructelor din Rădăuți, Siret, Fălticeni, Pălti­­noasa, Șcheia și Verești, aparți­­nind de întreprinderea județeană pentru valorificarea legumelor și fructelor, se lucrează intens la pregătirea cantităților de produ­se semiindustrializate necesare pentru perioada de iarnă. Pînă acum s-au conservat 1.258 tone de castraveți în sara­mură, plus 20 tone de castraveți în oțet, 40 tone de gogonele. Continuă acțiunea de preparare a bulionului din tomate (din ca­re s-au produs 15 tone), a go­gonelelor, castraveților, murătu­rilor asortate. Se fac pregătiri pentru conservarea gogoșarilor și a verzei. Rubrica noastră a mai con­semnat efortul ce-l depune colec­tivul de la I.M.I.L. Rădăuți pen­tru realizarea comenzilor solicita­te de beneficiarii interni și ex­terni. Din nou am primit o veste îmbucurătoare. Recent, o serie de utilaje pentru o stație de sor­tat balast, comandată de o fir­mă vest-germană, au început să fie livrate către beneficiar. In secția de confecții a Fabri­cii de tricotaje din Suceava DIPLOMAȚIA NIPONA DESCHIDE NO! PIEȚE Recentele vizite ale șefului di­plomației japoneze, Kite hi Aichi, în India și Pakistan au fost apre­ciate de observatorii politici drept o reflectare a tendinței tot mai manifeste a Japoniei de a extinde și intensifica relațiile economice cu țările asiatice. A fost subliniat faptul că acesta este primul tur­neu întreprins, în ultimii zece ani, de un membru al guvernului ni­pon în țările amintite. După cum au arătat diferitele personalități japoneze, indiene pakistaneze, aceste vizite au urmă­ri­rit găsirea unor noi posibilități de lărgire a colaborării economice dintre țările respective. La care ziarul „Le Monde“ a adăugat că „fără îndoială, japonezii sunt con­știenți de importanța pieței pe ca­re o reprezintă această largă re­giune sud-asiatică, lansând acum o veritabilă ofensivă pentru cuce­rirea ei“. O problemă importantă care se pune pentru toate cele trei țări este cea a echilibrării ba­lanței comerciale; în cazul Indiei, aceasta prezintă un sold favorab Exporturile indiene, constituite a­­proa­pe în întregime din materii prime, se ridică la 1,6 miliarde ru­­pii, iar importurile din Japonia la 1,15 miliarde rupii, pentru anul fiscal 1968 — 1969. Potrivit preve­derilor unui important contract, semnat in urmă cu cîteva luni, Delhi s-a angajat să furnizeze Ja­poniei 63 de milioane de tone de fier în cursul următorilor nouă ani. Japonia reprezintă poate un caz singular în lume : arhipelagul ni­pon nu posedă aproape deloc re­surse naturale, iar pentru a-și a­­proviziona industria este obligat să-și dezvolte permanent relațiile comerciale. Structura generală a exporturilor japoneze arată în pre­zent că o treime din acestea se îndreaptă spre S.U.A., care este cea mai importantă piață de des­facere a mărfurilor nipone, o alta către țările Asiei, iar restul în ce­lelalte țări, inclusiv statele vest­­europene. în prezent, se urmărește ca regiunea prioritară a comerțu­lui să devină Asia, mai ales că mărfurile japoneze întâmpină pe piața americană și vest-europeană o concurență tot mai însemnată. Cîteva cifre ilustrează concludent această realitate. Exporturile Ja­poniei în țările Asiei în anul 1969 au atins suma de aproximativ 4.450.000.000 dolari, întrec­înd cu 25 %. ALEXANDROAIE (Continuare in pagina a ll-a)

Next