Zori Noi, septembrie 1970 (Anul 23, nr. 7060-7085)
1970-09-27 / nr. 7083
Proletari din toate târne, uniți vă Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7083 duminica 27 septembrie 1970 4 pagini 30 bani Accente și ritmuri majore Cifrele pe care le-am urmărit, revenind mereu, cîteva ore în șir, erau nuclee concentrate, incandescente. Se simțea în ele văpaia înaltelor temperatura, dar și finețea, precizia, migala gestului operînd într-un domeniu unde metalul dobîndește o extremă sensibilitate. Cifrele relevau un timp febril, cu largi deschideri spre viitor. La Uzina de utilaje și piese de schimb din Suceava avea loc adunarea generală a salariaților pentru dezbaterea sarcinilor de plan ale următorului cincinal. Se analizau cu însuflețire și competență temeiurile zilei de mîîne, fluxul unui pasionant proces de gîndire colectivă se desfășura spre noi și vaste orizonturi tehnice, un timp rodnic în realizări se concretiza în imagini limpezi, în hotărîri esențiale. Mi s-a părut simbolic faptul că-n toiul discuțiilor se auzea neîntrerupt vuietul compresoarelor, vibrația lor puternică transmisă zidurilor, ca un fundal sonor. Oamenii veniseră din preajma cuptoarelor încinse de flăcări, din lumina forjelor, din cîmpul de oțel și fontă al atelierelor. Tăria și strălucirea metalelor coborau în gîndurile, în vorbele lor, transfigurate de gravitatea răspunderii. Pe unul din cele mai tinere promontorii ale industriei sucevene, dinamica prezentului nostru socialist se manifesta în accente și ritmuri majore. Ultimii ani ai actualului cincinal coincid de fapt cu primii pași ai acestei întreprinderi, cu o impetuoasă și continuă creștere. De la începutul lui 1969, cînd a intrat parțial în funcțiune uzina, asistăm la proliferarea unei complexe arborescențe metalurgice. Ne reamintim cele dinții șarje de fontă, cele dintîi șuvoaie de oțel lichid țîșnînd din cuptoare, îmblînzite, supuse unei discipline riguroase, cele dintîi flori metalice ivite în vatra industrială a Țării de Sus. Emoțiile debutului sînt proaspete încă, deși au fost depășite substanțial. Iar acum, după nici doi ani de activitate, se afirma : „Planul cincinal la valoarea producției globale va fi realizat la 24 octombrie... Pînă la sfîrșitul acestui an vom obține o producție suplimentară, față de plan, de 14.100.000 lei..." Era inclus aici, neîndoios, în această afirmație sobră, un semn de maturitate. Dintre imaginile limpezi din cursul adunării generale a salariaților, rețin una cu semnificații aparte : „Media de vîrstă la noi e de 25 de ani... 400 de tineri s-au calificat la cursuri de scurtă durată. 260 sînt absolvenți de școli profesionale..." Tinerețea uzinei și a oamenilor a străbătut un itinerar ascendent, de inițiere într-un univers inedit, de specializare și profesionalizare. Colectivul de muncă s-a format din mers, sinteză de voință și energie, asemeni unui aliaj deosebit pe un tărîm al marilor arderi. Am ascultat cu multă atenție cuvîntul unui tînăr strungar, Emilian Maxim, din secția prelucrări mecanice. Era reprezentativ pentru preocupările de azi ale întregii uzine. Emilian Maxim a vorbit despre necesitatea ridicării calificării oamenilor, despre disciplina muncii și calitate, despre exploatarea și întreținerea rațională a utilajelor. „Cu aceste utilaje vom lucra in viitorul cincinal, sublinia strungarul, și nu e permis să le neglijăm. Trebuie să ne mobilizăm toate puterile, în primul rind gîndirea". Emilian Maxim e unul din muncitorii pasionați ai uzinei, a absolvit liceul la seral, e acum student la fără frecvență. Simpla înșiruire a acestor atribute conturează frumusețea morală a unui profil de tînăr muncitor. A privi spre viitor, cu încredere și luciditate, a-l pregăti minuțios, în toate coordonatele sale previzibile, e desigur o trăsătură caracteristică epocii noastre socialiste. Intrarea în cincinalul următor, cu înălțimile sale de perspectivă, a constituit și pentru salariații de la uzina de utilaje și piese de schimb problema fundamentală. Sondau cu optimism cotele de referință ale anului 1975, cînd producția realizată va fi de 2,3 ori mai mare decît cea din prezent, cînd dinamica creșterii , productivității muncii va înregistra un spor de 81,5 la sută. Cifrele erau nuclee concentrate, incandescente, cuprindeau în miezul lor abstract accente și ritmuri majore. Era firesc ca în aceeași vreme să se manifeste și creșterea coeficientului de nemulțumire față de neajunsurile existente, spiritul autocritic, organic unei întreprinderi socialiste în plină maturitate. Toți cîți au luat cuvîntul, muncitori, tehnicieni și ingineri, au dezvăluit cu insistență importante resurse umane și materiale în direcția folosirii integrale a fondului de timp, a pregătirii cadrelor, a înlăturării risipei de metal, a scăderii consumurilor specifice, a orientării spre probleme de mai mare finețe și complexitate. Colectivul unei uzine tinere își pregătea temeinic viitorul, continua desăvîrșire în climatul de nobile propulsii ale timpului nostru. GEORGE SIDOROVICI RESPONSABILITATEA SI COMPETENTA, ÎN PERSPECTIVA VIITORULUI CINCINAL SUCCESE IN ECONOMIA JUDEȚULUI Fabrica de mobilă Rădăuți Produsele Fabricii de mobilă din Rădăuți sunt cunoscute, prin caracteristicile lor, nu numai pe piața internă, ci și de către mulți beneficiari de peste hotare. Ponderea exportului, raportată la întreaga producție de mobilă, se situează la un nivel înalt. Concomitent cu preocuparea pentru obținerea unor produse de calitate care să răspundă exigențelor beneficiarilor, colectivul fabricii acordă atenție îndeplinirii ritmice a sarcinilor care îi revin. La indicatorul care arată finalitatea actului economic, producția marfă vîndută și încasată, s-a înregistrat, pînă acum, o depășire în valoare de 1,7 milioane lei. U.E.I.L. IACOBENI Valorificarea cu grijă a lemnului i-a determinat pe forestierii de la UEIL Iacobeni să ia o serie de măsuri, atît la gurile de exploatare, cît și la unitatea de industrializare, măsuri care s-au concretizat în intensificarea activității productive. Urmare a acestora, bilanțul indică realizări deosebite. De la începutul anului pînă acum, la producția marfă vîndută și încasată, s-a obținut o depășire în valoare de 7,7 milioane lei. Angajamentul anual la acest indicator a fost cu mult depășit. Stadiul investițiilor în agricultura de stat In unitățile de stat din agricultura județului s-a planificat în acest an executarea unui volum important de investiții, menite să contribuie la o mai bună valorificare a potențialului agricol al județului. Datorită muncii depuse de constructori și de beneficiari în organizarea și conducerea lucrărilor, pînă la 15 septembrie a.c. s-a realizat 68,6 la sută din planul anual de investiții și 75,2 la sută la construcții-montaj. Pentru îmbunătățirea ritmului de execuție, factorii răspunzători vor trebui să impulsioneze la maximum activitatea de pe toate șantierele. IN ACEST NUMĂR CALEIDOSCOP DUMINICAL VIAȚA DE PARTID ECOURI ! DIALOGI în pag. 3 I in pag. 2 H Masă oferită de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. cu prilejul împlinirii a 60 de ani de către tovarășul Vasile Vîlcu Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a oferit, sîmbătă la amiază, o masă tovărășească cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a zilei de naștere a tovarășului Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat. Au luat parte tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Em. Drăgănescu, Janos Fazekas, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Miron Constantinescu, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Pățan, Chivu Stoica, Constantin Pîrivulescu, Gheorghe Vasilichi. Conducătorii de partid și de stat l-au felicitat călduros pe tovarășul Vasile Vîlcu, urîndu-i sănătate, viață lungă și noi succese în îndeplinirea sarcinilor încredințate de partid, de statul nostru socialist. In timpul prînzului a toastat pentru sărbătorit tovarășul Nicolae Ceaușescu. Referindu-se la munca vastă și la succesele obținute de partidul nostru în traducerea în viață a mărețului program de înflorire multilaterală a patriei elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R., la politica externă a partidului și statului nostru de prietenie și alianță cu țările socialiste, de solidaritate și unitate cu mișcarea comunistă, de destindere, colaborare și pace în lume, secretarul general al partidului a arătat că, alături de întreaga conducere de partid și de stat, la toate acestea și-a adus și-și aduce contribuția și tovarășul Vasile Vîlcu. Relevînd sarcinile mari pe care le are de rezolvat în continuare poporul român în costrucția societății socialiste, tovarășul Nicolae Ceaușescu urat tovarășului Vasile Vîlcu săanătate și putere de muncă pentru a-și putea aduce și pe mai departe contribuția la activitatea partidului și statului. A răspuns tovarășul Vasile Vîlcu. Arătînd că întreaga sa viață și-a consacrat-o partidului, sărbătoritul a mulțumit pentru aprecierile calde făcute la adresa sa de tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru urările ce i-au fost adresate și s-a angajat să depună toate eforturile pentru a fi cît mai de folos partidului, construcției socialismului în patria noastră. Tovarășul Vasile Vîlci și-a exprimat încrederea fermă că partidul nostru în frunte cu secretarul său general — conducător marxist - leninist încercat, profund devotat poporului, cauzei socialismului — își va îndeplini cu cinste și în viitor măreața misiune istorică ce-i revine în asigurarea prosperității României. Masa s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. (Agerpres) Cornelia Manolache, muncitoare fruntașă în secția tors din bandă a Filaturii de in și cînepă din Fălticeni Foto ; D. HUȘANU Urgențele de sezon solicită competență, bună organizare și efort maxim din aceste zile, în toate cooperativele agricole de producție din județ, a început semănatul griului și al secarei. Acest lucru, îl atestă faptul că, pînă vineri seara, pe județ, se însămînțaseră în sectorul cooperatist 9.530 ha., reprezentînd 27,6 la sută din planul la această cultură. In numeroase unități, măsurile necesare pentru buna desfășurare a acestei campanii au fost stabilite pînă la amănunt. Drept rezultat, la Hințești, Siminicea, Golănești, Bălcăuți și Rotunda, de pildă, semănatul, fertilizarea și arăturile, eliberarea terenurilor se desfășoară concomitent, neexistînd decalaje între lucrări care să nu permită a se însămânța ritmic. Dar, cu toate că Ordinul 2000 al Ministerului Agriculturii și Silviculturii preciza termene și responsabilități concrete ce revin fiecăruia dintre factorii care concură la efectuarea arăturilor, asigurarea semințelor necesare, verificarea mașinilor cu care se va acționa și alte măsuri menite să determine Insâmînțatul griului la C.A.P. Bosanci Foto . D. VINTILĂ o calitate corespunzătoare semănatului, există numeroase unități în care conducerile respective au acționat cu încetineală și, uneori, chiar fără simțul responsabilității. Așa se explică de ce, acum, în plină campanie, se mai aud lamentări de genul celor că „nu avem FRI și îngrășăminte suficiente", „nu există încă sămînță corescăpunzătoare în magazii" etc., etc. Printre cooperativele agricole de producție mult rămase în urmă la semănatul griului enumerăm pe cele din Dumbrăveni, Șcheia, Bălăceana, Ciprian Porumbescu, Ilitești, Satu Mare, Iacobești, Drăgușeni, Rădășeni, Sosea și altele. Recoltarea cartofului, cultură, de bază în cooperativele agricole de producție, solicită în această perioadă un volum mare de muncă. Pînă în prezent, au fost raportate ca fiind recoltate 6.456 hectare, ceea ce reprezintă 31,1 la sută din plan, în numeroase unități cultivatoare de cartofi, această lucrare se desfășoară în ritm susținut. Evidențiem în această privință pe cooperatorii din Bălcăuți, care au încheiat această lucrare, și pe cei din Sf. Ilie, Salcea, Siminicea, Ipotești, Chilișeni și alții, care sînt mult avansați. In schimb, sînt și aspecte negative asupra cărora trebuie să ne oprim. De pildă, pînă acum două zile, cooperatorii din Cajvana încă nu începuseră să recolteze nici un hectar din cele 270 cultivate cu cartofi în acest an. Nu departe de „realizarea“ acestora se află și cooperatorii din Botoșana, care se înscriu cu îndeplinirea unui singur procent din suprafața cultivată: Poeni — Solca cu 1,9 la sută, Vicovu de Sus 3,3 la sută, Ia Robești 3,4 la sută. Aceste rămîneri în urmă denotă că în aceste unități organizarea și mobilizarea se fac defectuos, cooperatorilor Ritmuri slabe sunt și la C.A.P. Boroaia. La această unitate, din cele 450 hectare, au fost recoltate 35 hectare ! Aici, organele locale, în loc să impulsioneze această acțiune, își dirijează forțele spre alte direcții cu totul nepotrivite momentului. Și la Bunești se lucrează în ritmuri diferite, li timp ce în brigada I condusă de Gh. Ștefănei sînt avansați cu recoltarea tuberculilor, alături, la brigada din satul Podani, la săpatul celor 36 hectare erau prezenți în cîmp, vineri, doar 36 de oameni. Tot la această brigadă, mecanizatorii Dumitru Ghiniță și Ion Ureche, la orele 15,30, staționați deoarece nu fuseseră mobilizați cooperatorii pentru a strînge tuberculii în urma mașinilor. Nici în întreprinderile agricole de stat ritmul nu este mai mulțumitor. In prezent, se recoltează zilnic cam 40 hectare, deci cu jumătate din viteza de lucru prevăzută. Lipsa brațelor de muncă, trebuie urgent remediată printr-un sprijin concret al consiliilor populare și al cooperativelor agricole de producție din apropiere. O problemă deosebit de importantă în acest sezon este transportul recoltei de pe cîmp la locurile de depozitare ale unităților producătoare sau ale celor Ing. GH. ZAHARESCU (Continuare în pagina a lll-a) Cu articolul „Instanțele și-au spus cuvîntul... E rîndul conducerii unităților !“ (publicat în ziarul nostru nr. 6774 din 25 septembrie 1969) inauguram un ciclu de materiale (opt pînă în prezent) destinate a atrage atenția conducerii unor organizații economice cu privire la gestionari recidiviști sau cu antecedente penale la activul lor, care continuau, în pofida prevederilor legale, să fie menținuți în posturi legate, direct sau indirect, de gestiuni aparținînd patrimoniului obștesc. Pledam să se ia măsuri operative de înlăturare, de trecere în posturi fără gestiuni și a acelora care, neputînd justifica proveniența licită a unor bunuri au fost judecați și obligați la despăgubiri. Argumentam, totodată, că, chiar dacă hotăririle judecătorești pronunțate la adresa celor vizați — O. Fediuc, C. Parascan din Siret, C. Rîșnoveanu și D. Gulei din Cîmpulung, precum și alții de teapa lor - nu stabileau sustrageri din avutul obștesc, fiind vorba doar de procese cu caracter civil, nu se putea trece cu vederea faptul că ele sancționau tocmai necinstea gestionarilor care și-au agonisit bunuri pe căi ilicite. Opinam că menținerea în gestiune a unor astfel de elemente constituie o nepermisă primă de încurajare acordată celor care mînuiesc importante valori, dar care nu se mai bucură de încrederea publicului, și că e necesar ca organele de resort să intervină cu toată autoritatea și competența, luînd măsuri față de cei care nu înțeleg să facă casă bună cu normele etice ale comerțului nostru de stat, cu regulile de conviețuire socială în general. E firesc, de aceea, ca, acum, la un an după repetatele noastre intervenții pe această temă, să ne întrebăm : necinstei și abuzului li s-a pus capăt. toți cei care trebuiau debarcați fără menajamente din „dulcea profesiune de gestionar" se află în prezent în posturi care să nu le mai ofere prilejul de a fura sau trafica banii statului sau de a escroca pe cetățeni ? Din păcate, rezultatele nu pot fi considerate (încă) satisfăcătoare în acest sector de activitate. E drept că, la semnalele redacției, s-au luat măsuri pentru înlocuirea celor vizați din gestiuni. In unele cazuri a fost nevoie, însă, de reveniri pentru a-i face pe unii conducători de organizații economice, ca„ abdicînd de la o optică îngustă, să se conformeze unor dispoziții legale fără echivoc, să promoveze mai ferm interesele majore ale societății. Alteori, lucrurile au luat însă întorsături de natură a stârni justificate semne de întrebare la adresa orientării celor chemați a instaura ordinea, disciplina, legalitatea în comerțul nostru socialist. Să exemplificăm. Cu prilejul unor controale efectuate cu cîtva timp în urmă, s-a constatat că se angajează sau se mențin în posturi persoane care nu posedă la dosar fișa cu antecedentele penale, obligație înscrisă în Legea 22/1969 privind angajarea gestionarilor. Au fost găsiți, astfel, „în defect" V. Stufaru și C. Rotariu, șefi de unitate la cabana „Tineretului" și cabana „Căprioara“ (la data controlului cei în cauză nu-și constituiseră nici garanțiile în numerar și nici pe cele suplimentare), Maria Șuțu, barman la bufetul „Mestecăniș" Zîna Bîrsan, ospătară la restaurantul „Union”, Neacșa Bucur, Veronica Oniceag, Maria Savan, remiziere în cadrul TAPL Suceava. La filiala TAPL din Cîmpulung, unui număr de 32 de salariați cu funcții gestionare li s-a reținut garanția cu întîrzieri variind între 1-3 luni, pierderile cifrîndu-se la peste 7.000 lei. La filiala aceleiași unități din Vatra Dornei, MIHAI BINDEA (Continuare în pagina a lll-a) PE CINE LUAȚI NN BRATEZ * ! (ANCHETĂ PRIVIND MENȚINEREA IN POSTURI CU GESTIUNE A UNOR ELEMENTE NECINSTITE) FRAMINTARI SOCIALE IN S.U.A. Studiile întreprinse în ultimii trei ani de către specialiștii americani in problemele muncii au arătat că 1970 va fi unul dintre cei mai „fierbinți“ ani din punct de vedere al conflictelor sociale. Intr-adevăr, încă de la începutul anului economia americană a fost nevoită să facă față unei serii de greve de mare amploare, care au cuprins cele mai diverse sectoare de activitate, de la serviciile poștale pînă la traficul aerian și transporturile rutiere. Cu toate acestea, una dintre cele mai importante confruntări dintre patronat și sindicate se desfășoară zilele acestea în industria constructoare de automobile. Paralel, în domeniul transporturilor feroviare asistăm la o recrudescență a disputei în privința clauzelor noilor contracte colective de muncă. In acest sector negocierile, fără nici un rezultat pînă în prezent, se desfășoară de mai multe luni de zile într-o atmosferă încordată, punctată de intervenția președintelui Nixon și a justiției care încearcă să împiedice extinderea grevelor la scară națională. Recent, judecătorul federal al districtului Columbia, Howard Corcoran, a interzis declanșarea unei greve în acest sector de activitate pînă la data de 23 septembrie, cînd se vor încheia audierile în cadrul acțiunii judecătorești intentate de patronat tocmai pentru a împiedica o încetare a lucrului. In domeniul construcției de automobile asistăm de peste trei luni la o confruntare dramatică între sindicate și patronat, soldată cu declanșarea, începînd de la 14 septembrie, a grevei de la „General Motors“, care a afectat 145 de uzine din 31 de state ale S.U.A. și două provincii canadiene. Datorită vastei rețele de cooperare tehnică a companiei cu alte întreprinderi, aproximativ 40.000 la număr, se apreciază că această grevă la care participă peste 340.000 muncitori va duce la risipirea a 120 milioane de dolari pe zi. Deși reluarea negocierilor este prevăzută pentru 22 septembrie, nu puțini sunt cei care apreciază că această grevă ar putea să dureze șase sau chiar opt săptămîni. In fond ce a determinat val de greve ale muncitorilor acest și funcționarilor americani ? Potrivit afirmațiilor reprezentanților patronatului, vina pentru actuala stare de lucruri revine membrilor diverselor sindicate care nu vor să accepte micșorarea salariilor și limitarea din ce în ce mai mult a numărului locurilor de muncă pentru ca veniturile companiilor să nu aibă de suferit din cauza inflației ce se manifestă tot mai puternic în economia americană. Ca urmare a măsurilor luate de companii pentru a combate inflația, in prima parte a anului în curs nivelul mediu al ratei șomajului a fost de 5,5 la sută, în timp E. I. P. (Continuare in pagina a lll-a) i