Zori Noi, septembrie 1970 (Anul 23, nr. 7060-7085)

1970-09-27 / nr. 7083

Proletari din toate târne, uniți vă­­ Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7083 duminica 27 septembrie 1970 4 pagini 30 bani Accente și ritmuri majore Cifrele pe care le-am urmărit, revenind mereu, cîteva ore în șir, erau nuclee concentrate, incan­descente. Se simțea în ele văpaia înaltelor temperatura, dar și fine­țea, precizia, migala gestului ope­­rînd într-un domeniu unde meta­lul dobîndește o extremă sensibi­litate. Cifrele relevau un timp fe­bril, cu largi deschideri spre vi­itor. La Uzina de utilaje și piese de schimb din Suceava avea loc a­­dunarea generală a salariaților pentru dezbaterea sarcinilor de plan ale următorului cincinal. Se analizau cu însuflețire și compe­tență temeiurile zilei de mîîne, fluxul unui pasionant proces de gîndire colectivă se desfășura spre noi și vaste orizonturi teh­nice, un timp rodnic în reali­zări se concreti­za în imagini limpezi, în hotă­­rîri esențiale. Mi s-a părut simbolic­ faptul că-n toiul discu­țiilor se auzea neîntrerupt vuie­tul compresoare­­lor, vibrația lor puternică trans­misă zidurilor, ca un fundal so­nor. Oamenii veniseră din preaj­ma cuptoarelor încinse de flă­cări, din lumina forjelor, din cîmpul de oțel și fontă al atelie­relor. Tăria și strălucirea meta­lelor coborau în gîndurile, în vor­bele lor, transfigurate de gravi­tatea răspunderii. Pe unul din cele mai tinere promontorii ale industriei suceve­ne, dinamica prezentului nostru socialist se manifesta în accente și ritmuri majore. Ultimii ani ai actualului cinci­nal coincid de fapt cu primii pași ai acestei întreprinderi, cu o impetuoasă și continuă creș­tere. De la începutul lui 1969, cînd a intrat parțial în funcțiu­ne uzina, asistăm la proliferarea unei complexe arborescențe me­talurgice. Ne reamintim cele dinții șarje de fontă, cele dintîi șuvoaie de oțel lichid țîșnînd din cuptoare, îmblînzite, supuse unei discipline riguroase, cele dintîi flori metalice ivite în vatra in­dustrială a Țării de Sus. Emoțiile debutului sînt proas­pete încă, deși au fost depășite substanțial. Iar acum, după nici doi ani de activitate, se afirma : „Planul cincinal la valoarea producției globale va fi realizat la 24 octombrie... Pînă la sfîrșitul acestui an vom obține o pro­ducție suplimentară, față de plan, de 14.100.000 lei..." Era inclus aici, neîndoios, în această afirmație sobră, un semn de maturitate. Dintre imaginile limpezi din cursul adunării gene­rale a salariaților, rețin una cu semnificații aparte : „Media de vîrstă la noi e de 25 de ani... 400 de tineri s-au calificat la cursuri de scurtă du­rată. 260 sînt absolvenți de școli profesionale..." Tinerețea uzinei și a oameni­lor a străbătut un itinerar as­cendent, de inițiere într-un uni­vers inedit, de specializare și profesionalizare. Colectivul de muncă s-a format din mers, sin­teză de voință­­ și energie, ase­meni unui aliaj deosebit pe un tărîm al marilor arderi. Am ascultat cu multă atenție cuvîntul unui tînăr strungar, Emilian Maxim, din secția prelu­crări mecanice. Era reprezentativ pentru preocupările de azi ale întregii uzine. Emilian Maxim a vorbit despre necesitatea ridi­cării calificării oamenilor, des­pre disciplina muncii și calitate, despre exploatarea și întreține­rea rațională a utilajelor. „Cu aceste utilaje vom lucra in viitorul cincinal, sublinia strungarul, și nu e permis să le neglijăm. Trebuie să ne mobili­zăm toate puterile, în primul rind gîndirea". Emilian Maxim e unul din muncitorii pasionați ai uzinei, a ab­so­lvit liceul la seral, e acum student la fără frecvență. Sim­pla înșiruire a acestor atribute conturează frumusețea morală a unui profil de tînăr muncitor. A privi spre viitor, cu încre­dere și luciditate, a-l pregăti mi­nuțios, în toate coordonatele sale previzibile, e desigur o tră­sătură caracteristică epocii noas­tre socialiste. Intrarea în cinci­nalul următor, cu înălțimile sale de perspectivă, a constituit și pentru salariații de la uzina de utilaje și piese de schimb pro­blema fundamentală. Sondau cu optimism cotele de referință ale anului 1975, cînd producția rea­l­izată va fi de 2,3 ori mai mare­ decît cea din prezent, cînd dinamica crește­rii , productivității muncii va înre­gistra un spor de 81,5 la sută. Ci­frele erau nuclee concentrate, in­candescente, cu­prindeau în miezul lor abstract accente și ritmuri majore. Era firesc ca în aceeași vreme să se manifeste și creșterea co­eficientului de nemulțumire față de neajunsurile existente, spiritul autocritic, organic unei întreprin­deri socialiste în plină maturi­tate. Toți cîți au luat cuvîntul, muncitori, tehnicieni și ingineri, au dezvăluit cu insistență impor­tante resurse umane și mate­riale în direcția folosirii integra­le a fondului de timp, a pregă­tirii cadrelor, a înlăturării risipei de metal, a scăderii consumuri­lor specifice, a orientării spre probleme de mai mare finețe și complexitate. Colectivul unei uzine tinere își pregătea temeinic viitorul, continua desăvîrșire în climatul de nobile propulsii ale timpului nostru. GEORGE SIDOROVICI RESPONSABILITATEA SI COMPETENTA, ÎN PERSPECTIVA VIITORULUI CINCINAL SUCCESE IN ECONOMIA JUDEȚULUI Fabrica de mobilă Rădăuți Produsele Fabricii de mobilă din Rădăuți sunt cunoscute, prin carac­teristicile lor, nu numai pe piața internă, ci și de către mulți be­neficiari de peste hotare. Ponderea exportului, raportată la întreaga producție de mobilă, se situează la un nivel înalt. Concomitent cu preocuparea pentru obținerea unor produse de calitate care să răspundă exigențelor beneficiari­lor, colectivul fabricii acordă a­­tenție îndeplinirii ritmice a sarci­nilor care îi revin. La indicatorul care arată finalitatea actului eco­nomic, producția marfă vîndută și încasată, s-a înregistrat, pînă acum, o depășire în valoare de 1,7 milioane lei. U.E.I.L. IACOBENI Valorificarea cu grijă a lemnului i-a determinat pe forestierii de la UEIL Iaco­­beni să ia o serie de mă­suri, atît la gurile de ex­ploatare, cît și la unitatea de industrializare, măsuri care s-au concretizat în in­tensificarea activității pro­ductive. Urmare a acestora, bilanțul indică realizări deosebite. De la începutul anului pînă acum, la pro­ducția marfă vîndută și în­casată, s-a obținut o de­pășire în valoare de 7,7 milioane lei. Angajamen­tul anual la acest indica­tor a fost cu mult depășit. Stadiul investițiilor în agricultura de stat In unitățile de stat din agricul­tura județului s-a planificat în acest an executarea unui volum important de investiții, menite să contribuie la o mai bună valorifi­care a potențialului agricol al ju­dețului. Datorită muncii depuse de con­structori și de beneficiari în or­ganizarea și conducerea lucrărilor, pînă la 15 septembrie a.c. s-a re­alizat 68,6 la sută din planul anual de investiții și 75,2 la sută la con­­strucții-montaj. Pentru îmbunătă­țirea ritmului de execuție, factorii răspunzători vor trebui să impul­sioneze la maximum activitatea de pe toate șantierele. IN ACEST NUMĂR CALEIDOSCOP DUMINICAL VIAȚA DE PARTID ECOURI ! DIALOG­I în pag. 3 I in pag. 2 H Masă oferită de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. cu prilejul împlinirii a 60 de ani de către tovarășul Vasile Vîlcu Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a oferit, sîmbătă la a­­miază, o masă tovărășească cu prilejul celei de-a 60-a aniver­sări a zilei de naștere a tovară­șului Vasi­le Vîlcu, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consi­liului de Stat. Au luat parte tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheor­­ghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, I­lie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănă­­lache, Constantin Drăgan, Em. Drăgănescu, Janos Fazekas, Du­mitru Popescu, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Miron Constantinescu, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stă­­nescu, Mihai Marinescu, Ion Pă­­țan, Chivu Stoica, Constantin Pîr­­i­vulescu, Gheorghe Vasil­ich­i. Conducătorii de partid și de­­ stat l-au felicitat călduros pe to­varășul Vasile Vîlcu, urîndu-i să­­­­nătate, viață lungă și noi succese­­ în îndeplinirea sarcinilor încre­dințate de partid, de statul nos­tru socialist. In timpul prînzului a toa­stat pentru sărbătorit tovarășul Nicolae Ceaușescu. Referindu-se la munca vastă și la succesele obținute de partidul nostru în traducerea în viață a mărețului program de înflorire multilatera­lă a patriei elaborat de Con­gresul al X-lea al P.C.R., la po­litica externă a partidului și sta­tului nostru de prietenie și ali­anță cu țările socialiste, de so­lidaritate și unitate cu mișcarea comunistă, de destindere, cola­borare și pace în lume, secreta­rul general al partidului a ară­tat că, alături de întreaga con­ducere de partid și de stat, la toate acestea și-a adus și-și aduce contribuția și tovarășul Vasile Vîlcu. Relevînd sarcinile mari pe care le are de rezolvat în continuare poporul român în costrucția societății socialiste, to­varășul Nicolae Ceaușescu urat tovarășului Vasile Vîlcu să­a­nătate și putere de muncă pen­tru a-și putea aduce și pe mai departe contribuția la activita­tea partidului și statului. A răspuns tovarășul Vasile Vîl­cu. Arătînd că întreaga sa viață și-a consacrat-o partidului, săr­bătoritul a mulțumit pentru apre­cierile calde făcute la adresa sa de tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru urările ce i-au fost adre­sate și s-a angajat să depună toate eforturile pentru a fi cît mai de folos partidului, con­strucției socialismului în patria noastră. Tovarășul Vasile Vîlci și-a exprimat încrederea fermă că partidul nostru în frunte cu secretarul său general — con­ducător marxist - leninist încer­cat, profund devotat poporului, cauzei socialismului — își va în­deplini cu cinste și în viitor mă­reața misiune istorică ce-i revi­ne în asigurarea prosperității Ro­mâniei. Masa s-a desfășurat într-o at­mosferă caldă, tovărășească. (Agerpres) Cornelia Manolache, mun­citoare fruntașă în secția tors din bandă a Filaturii de in și cînepă din Fălti­ceni Foto ; D. HUȘANU Urgențele de sezon solicită competență, bună organizare și efort maxim din aceste zile, în toate coope­rativele agricole de producție din județ, a început semănatul griului și al secarei. Acest lucru, îl atestă faptul că, pînă vineri seara, pe județ, se însămînțase­­ră în sectorul cooperatist 9.530 ha., reprezentînd 27,6 la sută din planul la această cultură. In nu­meroase unități, măsurile nece­sare pentru buna desfășurare a acestei campanii au fost stabili­te pînă la amănunt. Drept re­zultat, la H­ințești, Siminicea, Go­lănești­, Bălcăuți și Rotunda, de pildă, semănatul, fertilizarea și arăturile, eliberarea terenurilor se desfășoară concomitent, ne­­existînd decalaje între lucrări care să nu permită a se însă­mânța ritmic. Dar, cu toate că Ordinul 2000 al Ministerului A­­griculturii și Silviculturii preciza termene și responsabilități con­crete ce revin fiecăruia dintre factorii care concură la efectua­rea arăturilor, asigurarea semin­țelor necesare, verificarea ma­șinilor cu care se va acționa și alte măsuri menite să determine Insâmînțatul griului la C.A.P. Bosanci Foto . D. VINTILĂ o calitate­­ corespunzătoare se­mănatului, există numeroase u­­nități în care conducerile res­pective au acționat cu înceti­neală și, uneori, chiar fără sim­țul responsabilității. Așa se­ ex­plică de ce, acum, în plină cam­panie, se mai aud lamentări de genul celor că „nu avem FR­I și îngrășăminte suficiente", „nu există încă sămînță cores­că­punzătoare în magazii" etc., etc. Printre cooperativele agrico­le de producție mult răma­se în urmă la semănatul griu­lui enumerăm pe cele din Dum­brăveni, Șcheia, Bălăceana, Ciprian Porumbescu, Ilitești, Sa­tu Mare, Iacobești, Drăgușeni, Rădășeni, Sosea și altele. Recoltarea cartofului, cultură­­, de bază în cooperativele agrico­le de­ producție, solicită în această perioadă un volum mare de muncă. Pînă în prezent, au fost raportate ca fiind recoltate 6.456 hectare, ceea ce reprezin­tă 31,1 la sută din plan, în nu­meroase unități cultivatoare de cartofi, această­­ lucrare se des­­­fășoară în ritm susținut. Eviden­țiem în această privință pe coo­peratorii din Bălcăuți, care au încheiat această lucrare, și pe cei din Sf. Ilie, Salcea, Simini­­cea, Ipotești, Chilișeni și alții, care sînt mult avansați. In schimb, sînt și aspecte negative asupra cărora trebuie să ne oprim. De pildă, pînă acum două zile, coo­peratorii din Cajvana încă nu începuseră să recolteze nici un hectar din cele 270 cultivate cu cartofi în acest an. Nu departe de „realizarea“ acestora se află și cooperatorii din Botoșana, ca­re se înscriu cu îndeplinirea u­­nui singur procent din suprafa­ța cultivată: Poeni — Solca cu 1,9­­ la sută, Vicovu de Sus 3,3 la sută, Ia Robești 3,4 la sută. A­­ceste rămîneri în urmă denotă că în aceste unități organizarea și mobilizarea se fac defectuos, cooperatorilor Ritmuri sla­be sunt și la C.A.P. Bo­­roaia. La această unitate, din cele 450 hectare, au fost recoltate 35 hectare ! Aici, organele locale, în loc să im­pulsioneze această acțiune, își dirijează forțele spre alte direc­ții cu totul nepotrivite momen­tului. Și la Bunești se lu­­crează în ritmuri diferite, li timp ce în brigada I con­dusă de Gh. Ștefănei sînt a­­vansați cu recoltarea tuberculi­lor, alături, la brigada din satul Podani, la săpatul celor 36 hec­tare erau prezenți în cîmp, vi­neri, doar 36 de oameni. Tot la această brigadă, mecanizatorii Dumitru Ghiniță și Ion Ureche, la orele 15,30, staționați deoa­rece nu fuseseră mobilizați coo­peratorii pentru a strînge tuber­culii în urma mașinilor. Nici în întreprinderile agrico­le de stat ritmul nu este mai mulțumitor. In prezent, se recol­tează zilnic cam 40 hectare, deci cu jumătate din viteza de lu­cru prevăzută. Lipsa brațelor de muncă, trebuie urgent remedia­tă printr-un sprijin concret al consiliilor populare și al coo­perativelor agricole de produc­ție din apropiere. O problemă deosebit de im­portantă în acest sezon este transportul recoltei de pe cîmp la locurile de depozitare ale unită­ților producătoare sau ale celor Ing. GH. ZAHARESCU (Continuare în pagina a lll-a) Cu articolul „Instanțele și-au spus cuvîntul... E rîndul condu­cerii unităților !“ (publicat în ziarul nostru nr. 6774 din 25 sep­tembrie 1969) inauguram un ci­clu de materiale (opt pînă în prezent) destinate a atrage a­­tenția conducerii unor organi­zații economice cu privire la gestionari recidiviști sau cu an­tecedente penale la activul lor, care continuau, în pofida pre­vederilor legale, să fie menținuți în posturi legate, direct sau in­direct, de gestiuni aparținînd pa­trimoniului obștesc. Pledam să se ia măsuri operative de înlă­turare, de trecere în posturi fără gestiuni și a acelora care, nepu­­tînd justifica proveniența licită a unor bunuri­­ au fost­­ judecați și obligați la despăgubiri. Argu­mentam, totodată, că, chiar da­că hotăririle judecătorești pro­nunțate la adresa celor vizați — O. Fediuc, C. Parascan din Siret, C. Rîșnoveanu și D. Gulei din Cîmpulung, precum și alții de teapa lor - nu stabileau sus­trageri din avutul obștesc, fiind vorba doar de procese cu carac­ter civil, nu se putea trece cu vederea faptul că ele sancționau tocmai necinstea gestionarilor care și-au agonisit bunuri pe căi ilicite. Opinam că menține­rea în gestiune a unor astfel de elemente constituie o nepermi­să primă de încurajare acorda­tă celor care mînuiesc importan­te valori, dar care nu se mai bucură de încrederea publicului, și că e necesar ca organele de resort să intervină cu toată autoritatea și competența, luînd măsuri față de cei care nu înțeleg să facă casă bună cu normele etice ale comerțului nostru de stat, cu regulile de­ conviețuire socială în general. E firesc, de aceea, ca, acum, la un an după repetatele noas­tre intervenții­­ pe această temă, să ne întrebăm : necinstei și a­­buzului li s-a pus capăt. toți cei care trebuiau debarcați fără me­najamente din „dulcea profesiu­ne de gestionar" se­ află în pre­zent în posturi care să nu le mai ofere prilejul de a fura sau trafi­ca banii statului sau de a escro­ca pe cetățeni ? Din păcate, rezultatele nu pot fi considerate (încă­­) sa­tisfăcătoare în acest sector de activitate. E drept că, la semna­lele redacției, s-au luat măsuri pentru înlocuirea celor vizați din gestiuni. In unele cazuri a fost nevoie, însă, de reveniri pentru a-i face pe unii conducători de organizații economice, ca„ abdi­cînd de la o optică îngustă, să se conformeze unor dispoziții le­gale fără echivoc, să promoveze mai ferm interesele majore ale societății. Alteori, lucrurile au luat însă întorsături de natură a stârni justificate semne de în­trebare la adresa orientării celor chemați a instaura ordinea,­­ dis­ciplina, legalitatea în comerțul nostru socialist. Să exemplificăm. Cu prilejul unor controale efectuate cu cîtva timp în urmă, s-a constatat că se angajează sau se mențin în posturi persoa­ne care nu posedă la dosar fișa cu antecedentele penale, obli­gație înscrisă în Legea 22/1969 privind angajarea gestionarilor. Au fost găsiți, astfel, „în defect" V. Stufaru și C. Rotariu, șefi de unitate la cabana „Tineretului" și cabana „Căprioara“ (la data controlului cei în cauză nu-și constituiseră nici garanțiile în numerar și nici pe cele suplimen­tare), Maria Șuțu, barman la bu­fetul „Mestecăniș" Zîna Bîrsan, ospătară la restaurantul „Union”, Neacșa Bucur, Veronica Oni­­ceag, Maria Savan, remiziere în cadrul TAPL Suceava. La fi­liala TAPL din Cîmpulung, unui număr de 32 de salariați cu funcții gestionare li s-a reținut garanția cu întîrzieri variind în­tre 1-3 luni, pierderile cifrîndu-se la peste 7.000 lei. La filiala a­­celeiași unități din Vatra Dornei, MIHAI BINDEA (Continuare în pagina a lll-a) PE CINE LUAȚI NN BRATE­Z * ! (ANCHETĂ PRIVIND MENȚINEREA IN POSTURI CU GESTIUNE A UNOR ELEMENTE NECINSTITE) FR­AMINT­ARI SOCIALE IN S.U.A. Studiile întreprinse în ultimii trei ani de către specialiștii americani in problemele muncii au arătat că 1970 va fi unul dintre cei mai „fier­binți“ ani din punct de vedere al conflictelor sociale. Intr-adevăr, încă de la începutul anului economia americană a fost nevoită să facă față unei serii de greve de mare amploare, care au cuprins cele mai diverse sectoare de activitate, de la serviciile poș­tale pînă la traficul aerian și trans­porturile rutiere. Cu toate acestea, una dintre cele mai importante confruntări dintre patronat și sin­dicate se desfășoară zilele acestea în industria constructoare de auto­mobile. Paralel, în domeniul trans­porturilor feroviare asistăm la o recrudescență a disputei în privin­ța clauzelor noilor contracte colec­tive de muncă. In acest sector ne­gocierile, fără nici un rezultat pînă în prezent, se desfășoară de mai multe luni de zile într-o atmosfe­ră încordată, punctată de interven­ția președintelui Nixon și a justi­ției care încearcă să împiedice ex­tinderea grevelor la scară națio­nală. Recent, judecătorul federal al districtului Columbia, Howard Corcoran, a interzis declanșarea unei greve în acest sector de acti­vitate pînă la data de 23 septem­brie, cînd se vor încheia audierile în cadrul acțiunii judecătorești in­tentate de patronat tocmai pentru a împiedica o încetare a lucrului. In domeniul construcției de auto­mobile asistăm de peste trei luni la o confruntare dramatică între sindicate și patronat, soldată cu declanșarea, începînd de la 14 sep­tembrie, a grevei de la „General Motors“, care a afectat 145 de uzi­ne din 31 de state ale S.U.A. și două provincii canadiene. Datorită vastei rețele de cooperare tehnică a companiei cu alte întreprinderi, aproximativ 40.000 la număr, se a­­preciază că această grevă la care participă peste 340.000 muncitori va duce la risipirea a 120 milioane de dolari pe zi. Deși reluarea nego­cierilor este prevăzută pentru 22 septembrie, nu puțini sunt cei ca­re apreciază că această grevă ar putea să dureze șase sau chiar opt săptămîni. In fond ce a determinat val de greve ale muncitorilor acest și funcționarilor americani ? Potrivit afirmațiilor reprezentanților patro­natului, vina pentru actuala stare de lucruri revine membrilor di­verselor sindicate care nu vor să accepte micșorarea salariilor și li­mitarea din ce în ce mai mult a numărului locurilor de muncă pen­tru ca veniturile companiilor să nu aibă de suferit din cauza in­flației ce se manifestă tot mai pu­ternic în economia americană. Ca urmare a măsurilor luate de companii pentru a combate infla­ția, in prima parte a anului în curs nivelul mediu a­l ratei șomaju­lui a fost de 5,5 la sută, în timp E. I. P. (Continuare in pagina a lll-a) i

Next