Zori Noi, octombrie 1970 (Anul 23, nr. 7086-7112)

1970-10-18 / nr. 7101

i > V Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.H. și al ANUL XXV Nr. 7101 duminică 18 octombrie 1970 Proletari din toate țârile, uniți­vâ­l Consiliului popular județean 4 pagini 30 bani Vizita președintelui NICOLAE CEAUȘESCU în California La sistemul In continuarea vizitei neoficia­le ,pe care o întreprinde pe coas­ta de vest a Statelor Unite, pre­ședintele Cons­il­iul­ui de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, împreună cu persoanele care-l însoțesc, a plecat vineri de San Francisco spre orașul Fres­sa­no din California. Distinșii oas­peți români sunt însoțiți de re­prezentanți ai întreprinderii pen­tru echipament destinat indus­triei alimentare și irigațiilor „Food Machinery Corporation", ale cărei uzine se află în loca­litatea Fresno . Hubier Byrd, prim - vicepreședinte al FMC, Jack Rattens și Elmer Anderson, vicepreședinți. Oficiile de gazdă sunt îndeplini­te de doamna Shirley Temple Black, vicepreședinta agenției pentru protejarea mediului în­conjurător, fostă membră delegația S.U.A. la O.N.U., fos­ta­tă actriță de film, cunoscută și în România. Avionul special pus la dispo­ziția șefului statului român de Casa Albă zboară deasupra u­­nei regiuni brăzdate de o rețea de canale de irigații și lacuri de acumulare. Pînă nu de mult, a­­ceastă­ zonă era în general ari­dă. Datorită irigațiilor, pămîntul sterp a devenit roditor. Există a­­cum, aici, plantații de citrice, în special portocali, de viță de vie, de bumbac, livezi de pomi fruc­tiferi, lanuri de cereale. Președin­tele Nicolae Ceaușescu se inte­resează îndeaproape de carac­teristicile acestui sistem, primește explicații amănunțite din partea proiectantului principal al siste­mului de irigații și de control al regimului apelor. După ce survolează regiunea Island Valley, avionul aterizea­ză pe aeroportul din Fresno. In întâmpinarea președintelui Ceau­ de irigații șescu au venit primarul ad-inte­­rim al orașului, Paul Wasemiller, și alți reprezentanți ai autori­tăților locale, in semn de oma­giu, primarul luminează șefului statului român o diplomă prin care i se conferă titlul de cetă­țean de onoare al orașului Fres­no, precum și cheia orașului. Numeroși ziariști înregistrează a­­ceste momente semnificative pentru stima și considerația de care se bucură peste hotare țara noastră, președintele Consiliului de Stat personal. ia Oaspeții sunt invitați apoi să joc în automobile care se îndreaptă spre plan­tațiile de por­tocali irigate. Se dau explicații asupra sistemului de aducțiune, pompare și distribuire a apei. Apa vine, aici, prin conducte subterane și apoi se reîntoarce prin canale la suprafață, în­cheind un circuit complet. Următorul popas se face barajul friant de pe rîul San Joa­la­quin. Apa acumulată în lacul artificial permite irigarea 350.000 ha. Președintele Nicolae­­ Ceaușescu se interesează îndea­proape de unele aspecte con­crete ale sistemului de irigație folosit : debitul de apă distri­buită anual pentru fiecare ha., eficiența economică a sistemului in ansamblu etc. Specialiștii pre­zenți dau răspunsurile solicitate, în încheierea vizitei la baraj, președintele Nicolae Ceaușescu semnează în cartea de onoare. După o călătorie de o oră cu avionul, oaspeții poposesc în lo­calitatea San Jose, unde se află centrala întreprinderii vizitate. In întâmpinare au venit primarul o­­rașului, James Ron, și președin­tele întreprinderilor „Food Ma­chinery Corporation", James Hall. Îndată după sosire, este pre­zentat un interesant film despre activitatea întreprinderilor care au legături de afaceri și cu țara noastră, despre diverse tipuri de mașini și instalații. Are loc apoi un dejun oferit de conducerea întreprinderilor. In cadrul discuțiilor avute cu a­­cest prilej au fost evocate po­sibilitățile de extindere în con­tinuare a relațiilor de colabora­re dintre firmele americane firmele din țara noastră — in­­i­clusiv cooperarea în producție — și, in general, de intensificarea raporturilor economice dintre Ro­mânia și S.U.A. La Uzinele de echipament electronic „Memorex“ din Santa Clara După - amiază, președintele Nicolae Ceaușescu și persoane­le care-l însoțesc au vizitat Uzi­nele „Memorex" din Santa Cla­ra (California), producătoare de echipamente pentru calculatoare electronice. Deasupra intrării principale se află scrisă, în lim­ba română, urarea „Bine ați ve­nit la Memorex". La sosire, oas­peții au fost salutați de pre­ședintele companiei, Lawrence Spitters, care înainte de începe­rea vizitării unor secții și labo­ratoare a prezentat un scurt is­toric al acestei întreprinderi, pre­cum și principalele coordonate ale activității tehnice și econo­(Continuare in pagina a IV-a) NECESITATE IMPERIOASA NICI UN MINUT PIERDUT! Așa cum relatam și în zilele trecute, vremea răcindu-se brusc, se impune, ca o necesitate, o maximă impulsionare a lucrărilor agricole de sezon. Din datele situației lucrărilor agricole, rezultă că, deși majo­ritatea cooperativelor de produc­ție vor încheia semănatul griu­lui în perioada optimă, mai ră­­min unități care mai au sufi­ciente procente de îndeplinit din planul la această cultură. De asemenea, la cultura car­tofului, deși s-a recoltat peste 90 la sută din suprafață, în­semnate cantități de tuberculi sunt în grămezi pe cîmp, sau în vrac la silozuri și centrele de preluare. In legumicultură, pro­ducția de morcovi, pătrunjel, păstîrnac, varză de toamnă altele, încă nu este recoltată în și întregime, parte fiind de aseme­nea în grămezi pe cîmp. Datorită temperaturilor foarte scăzute din cursul nopților trecu­te, ieri inregistrîndu-se la sol - 5,6 grade și în aer - 5,1 grade, se impun măsuri dintre cele mai sigure pentru protejarea recol­tei de îngheț. Tot ceea ce poate servi acestui scop : rogojini, pre­late, paie, lujeri de cartofi, tre­buie să se folosească la acope­rirea grămezilor de cartofi și le­gume din cimp precum și a celor din silozuri. Astăzi, dînd dovadă de înțe­legere deplină a imperativelor a­­cestor zile, lucrătorii întreprinde­rilor agricole de stat, țăranii cooperatori, mecanizatorii, pen­tru a recupera rămînerea în ur­mă la recoltarea și transportul în bazele de preluare a produ­selor de toamnă și a intensifica semănatul, vor ieși în mare nu­măr pe cimp. Alături de coope­ratori, în majoritatea unităților agricole, participă la executarea celor mai diverse lucrări mii de elevi din școli, precum și un nu­măr însemnat de salariați din întreprinderi și instituții. De a­­semenea, din întreprinderile mu­nicipiului Suceava și ale orașelor Fălticeni, Rădăuți, Gura Humo­rului, Siret, vor lua parte la ac­țiunea de ajutorare a cooperati­velor agricole, pentru transportul produselor, un număr mare de autocamioane. Am relatat despre această pu­ternică mobilizare de forțe, pen­tru a sublinia cit este de nece­sar ca toate conducerile coope­rativelor agricole, specialiștii, în primul rând, să organizeze de așa manieră munca la toate punctele de lucru incit să nu existe stagnări sau chiar impo­sibilitatea folosirii forțelor trimi­se în sprijin, prin lipsa mașini­lor sau a utilajelor strict nece­sare. Trebuie să se facă totul pen­­t­u ca în această zi efortul ce-l vor depune miile de brațe pre­zente pe ogoare să se concreti­zeze printr-o substanțială reali­zare din volumul mare de lu­crări care trebuie efectuate în a­­ceastă toamnă. Situația recoltării și valorificării cartofului in I. A. S. In acest an, fermele vegetale ale I.A.S. din județ cultivă a­­proape 1.500 hectare. Pînă in seara zilei de vineri, se recoltase­ră 1.341 hectare, înregistrîndu­-se o viteză zilnică de 80 hectare. Datorită unei organizări mai bune a muncii și a folosirii la totala lor capacitate a mijloacelor de transport avute la dispo­ziție, fermele mai avansate sunt cele din Dumbrăvița, Negostina, Vicșani, Ilișești și Verești. Producția de cartofi rezultată în unele ferme se poate con­sidera, în condițiile acestui an, ca fiind foarte bună. Așa de pildă, la ferma vegetală Sinauți a I.A.S. Rădăuți — șef fermă ing. Aurora Ieșanu, datorită asigurării la un nivel superior a în­tregii tehnologii cerută de această cultură, se pr­elimină a se obține peste 20.000 kg. tuberculi la hectar. Rezultate bune se vor înregistra și la fermele Verești, Dornești, Rădăuți și Dumbrăvi­ța. Cu totul sub posibilități sunt însă realizările lucrătorilor din ferma Cioroi a I.A.S. Fălticeni (șef fermă — inginer Valerian Mihalcea). Din producția rezultată au și fost livrate fondului de stat pes­te 12.840 tone De menționat că planul inițial de 8.900 tone, sta­bilit a fi predat către I.S.F., va fi depășit cu aproape 50 la sută. Este o realizare care demonstrează eforturile care le-au făcut lucrătorii I.A.S. pentru o bună aprovizionare a populației. După aprecierile situației din teren, rezultă că, în cel mult 2—3 zile, cartoful va fi recoltat în întregime; în schimb, însem­nate cantități se mai găsesc în stoc pe tarlalele recoltate. Este necesar, ca cele peste 4.000 tone să fie de urgență transportate în bazele de preluare, luîndu-se, totodată, și măsuri sigure de apărare a recoltei contra înghețului. ---------------------------------------------------------------------------------­ Muncitorii Vasile Bujdei, Gh. Tipa, Mihai Milici și Gh. Cazac sunt cîțiva dintre constructorii ce lucrează la blocurile B 1 și B 2 din orașul Gura Humorului Foto : D. HUȘANU INDUSTRIA LOCALA A JUDEȚULUI Valorif­icind resursele lo­cale ale județului, comple­­tînd gama de produse a in­dustriei republicane, colec­tivele de muncă ale între­prinderilor de industrie lo­cală Înscriu noi succese in activitatea pe care o desfă­șoară. La nivelul județului, în perioada care a trecut de la începutul anului, s-a obținut o depășire valorică de aproape 13 milioane lei. Intre altele, au fost produ­se în plus mobilă în va­loare de peste 2,5 milioane lei (meritul revenind în ex­clusivitate unității rădăuțe­­ne), precum și 1.500 tone de var. O contribuție de seamă la bilanțul amintit au adus-o I.M.I.L. Rădăuți, unde se consemnează o de­pășire a planului produc­ției marfă vîndută și Înca­sată cu peste 3,6 milioane lei, unitatea din Fălticeni, cu o depășire în valoare de aproape 2,6 milioane lei, și „Producția“ Suceava, cu o depășire de peste 2 milioa­ne lei. Concomitent cu îndepli­nirea integrală a sarcinilor de plan, cu preocuparea pentru îmbunătățirea ca­racteristicilor produselor, In unitățile industriei lo­cale a existat interes pen­tru ridicarea la un nivel mai înalt a eficienței eco­nomice. Pînă în prezent, s-au obținut economii la prețul de cost, peste anga­jamentul anual, in valoare de 2,6 milioane lei. Cu a­­proape 1,8 milioane lei a fost depășit angajamentul de beneficii. à ÎN ACEST NUMĂRJ 1 • Agendă pionierească SPORT-SPORT in pag. 2 | COORDONATE­­ LITERARE J Tn pag. 3­­ ________| L Valorile superioare ale lemnului Forestierii suceveni, cei care pun în valoare una dintre marile bo­gății ale județului — lemnul, se prezintă, în momentul de față, cu un bilanț rodnic, dovedind și prin aceasta că dețin o pondere însem­nată în economia județului. In in­tervalul care a trecut din acest an, unitățile de exploatare și in­dustrializare a lemnului, fabricile de mobilă, precum și Platforma industrială, toate aparținînd CEIL Suceava, au obținut o depășire a planului producției marfă vîndută și încasată în valoare de peste 30 milioane lei. Au fost realizate în plus, în această perioadă, 23.780 m.c. bușteni de rășinoase, 11.250 m.c. bușteni de fag, 14.000 m.c. cherestea de rășinoase, 18.000 m.c. lemn de celuloză și pastă mecani­ In sala mică a Casei de cul­tură a sindicatelor din Sucea­va, a avut loc, recent, o inte­resantă călătorie imaginară pe tema „Monumente istorice și muzee celebre ale Parisului“, prezentată de prof. Magdalena Vultur și inginerul Taras Se­­ghedin. Expunerea a fost subliniată că: peste 5.000 m.c. lemn de mină, precum și 576 m.c. placaj, 2.821 m.p. parchete, 5.742 m.p. binale, mobilă în valoare de peste 2 mili­oane lei. Notăm rezultatele deose­bite ale colectivelor de muncă ale fabricilor care alcătuiesc Platfor­ma industrială a C.E.I.S., unde s-a obținut o depășire valorică, la producția marfă vîndută și înca­sată, de 6,7 milioane lei. In activitatea pe care o desfă­șoară, forestierii acordă o atenție sporită ridicării necontenite a e­­ficienței economice. Consemnăm cu acest prilej că, pînă în prezent, angajamentul anual cu privire la realizarea de economii a fost de­pășit cu 724 mii lei, iar la benefi­cii cu aproape 24 milioane lei. de un bogat material documen­tar : seturi de diapozitive și reproduceri ale unor monu­mente pariziene sau lucrări de artă aflate în marile muzee ale orașului de pe malurile Senei. Urmărită cu interes de cei aproape 150 de participanți, ac­țiunea se cere a fi continuată cu alte manifestări similare. ZILE PREMERGĂTOARE GREVEI GENERALE DIN OCTOMBRIE 1920 PE PLAIURILE MOLDOVEI UNUL DIN MOMENTELE GLORIOASE ALE LUPTEI PROLETARIATULUI DIN ROMÂNIA Cu 50 de ani în urmă, între­gul proletariat din România a desfășurat una din cele mai mari bătălii de clasă de pînă a­­tunci — greva generală din oc­tombrie 1920. Această mare ri­dicare la luptă a clasei munci­toare din România, pentru con­diții mai bune de viață, a dat o puternică lovitură regimului bur­ghezo - moșieresc și a dovedit că proletariatul din țara noastră dispu­ne de capacități reale pen­tru a conduce destinele națiunii române, ploarea și „Sunt cunoscute am­combativitatea deo­sebite pe care le-a avut greva generală din octombrie 1920 — se subliniază în Hotărîrea cu privire la aniversarea semicente­narului Partidului Comunist Ro­mân — grevă care a zguduit pu­ternic înseși temeliile orânduirii burghezo - moșierești, demon­strând forța și vigoarea revolu­ționară a proletariatului român, capacitatea sa — pe care istoria a verificat-o apoi pe deplin­­ de a conduce destinele întregu­lui popor". Constituind unul din momen­tele glorioase ale luptei eroice a proletariatului din România, care a precedat și pregătit crearea Partidului Comunist Ro­mân, greva generală a înscris una din mărețele pagini în is­toria eroică a mișcării muncito­rești din România. Greva generală din octombrie 1920, cerută și susținută de în­tregul proletariat din România, parte integrantă a luptelor so­ciale di­n anii de după primul război mondial, rezultat firesc al ascuțirii contradicțiilor de clasă dintre muncitorime și burghezie, a izvorît din condițiile economi­ce, sociale și politice ale țării noastre și a fost pregătită de în­seși luptele revoluționare. „Cu onoare raportez­­ se arăta in­tr-un raport al Diviziei 13 in­fanterie — că ultimele informații ce le am asupra mișcărilor sin­dicaliste sunt că se prepară o grevă generală în stil mare“. Cauza principală a grevei ge­nerale a fost starea economică grea a muncitorilor, lipsa a­­proape totală a drepturilor po­litice și economice. Nivelul de trai nu s-a îmbunătățit, cu toa­te protestele ridicate de munci­tori prin memorii, demonstrații politice și greve. „Tovarășii noș­tri de la toate fabricile din Pia­tra Neamț — se spunea într-o telegramă a muncitorilor de la Buhuși către Ministerul de In­terne — în urma neînțelegerilor cu patronii, care caută să-i ex­ploateze continuu prin salarii derizorii și ore îndelungate de lucru, au declarat grevă". In ce privește cauzele imedia­te ale grevei generale din oc­tombrie 1920, acestea trebuie căutate în măsurile de represiu­ne ale burgheziei, intensificate după aducerea la cîrma țării a guvernului Averescu, care, în nu­mele claselor exploatatoare, și-a pus ca scop stăvilirea avizitului revoluționar. Astfel, muncitorești, recunoscute comisiile pînă atunci, au fost interzise. Sindi­catele au fost, de asemenea, in­terzise. Muncitorii erau perma­ (Continuare în pagina a ll-a) ILIE CEAUȘESCU doctor în istorie Uzina de utilaje și piese de schimb din Suceava este dotată cu mașini și instalații avind un înalt grad de tehnicitate. Pentru însușirea cunoștințelor nece­sare minuirii acestora, tinerii sunt îndrumați de cadre de specialiști cu îndelungată experiență SUB PARAVANUL CERTIFICATELOR MEDICALE... Discuția pe care am avut-o, recent, cu tovarășul Gh. Ungu­­reanu, președintele Consiliului orășenesc al sindicatelor din Cîmpulung, pe tema disciplinei muncii la unitățile din localitate, s-a oprit, firesc, și la problema folosirii fondului de timp. — O situație întocmită nu de mult, ne spunea interlocutorul, demonstrează că nu stăm bine în această privință. Procentul de 95,6, înregistrat în 8 luni ale a­­nului curent, este nesatisfăcător. Deși, în comparație cu 1969, nu­mărul absențelor nemotivate sca­de la unele unități, crește, în schimb, numărul învoirilor, al concediilor fără salariu și, în mod deosebit, al concediilor medica­le. Intr-adevăr, pentru perioada respectivă, datele statistice con­semnează nu mai puțin de 16.076 zile/om concedii medica­le, cifră care este de natură a ridica anumite semne de între­bare. La fabrica de mobilă, de pildă, — o unitate nouă, cu pes­te 800 de salariați — procentul de utilizare a fondului de timp coboară, îngrijorător, la 94,7 la sută, diferența pînă la sută la sută constînd în 55.232 ore/om nelucrate, din care 5.700 om/zile concedii medicale. Desigur, există și oameni care se îmbolnăvesc. Aceștia se bu­cură, prin grija organelor de stat, de toată solicitudinea și o­­crotirea. Asistența medicală gra­tuită și plata ajutoarelor de boală vizează readucerea cu maximă urgență a celor lipsiți, temporar, de capacitatea de muncă, în circuitul productiv. Din păcate, nu rare sînt cazurile cînd unii salariați abuzează de ase­menea drepturi. Intrînd, cu rea credință, în pielea unor „bolnavi închipuiți", acuzînd simptomato­logii fictive sau afișînd, de cir­cumstanță, un aer maladiv, a­­semenea farsuri izbutesc, uneori cu destulă ușurință, să păcă­lească pe cite un medic dispus a crede pe „cuvînt de onoare“ în suferințele semenilor lui. Al­teori — și aceasta e mai grav — lăsîndu-se „înduplecați" de vite-MIHAI BINDEA (Continuare în pagina a ll-a) ANCHETA SOCIALĂ â X • DIN PORTUL „Tomis“ a ridicat ancora nava ști­ințifică „Marea“, care face prima expediție româneas­că de cercetări geologice pe Marea Neagră. Dotat cu aparatura adecvată și avînd un corp de specialiști multi­­arcenal pregătiți, vasul are ca obiectiv principal studierea complexă a sedimentelor neconsolidate de pe platfor­ma continentală. Această acțiune se înscrie intr-un program de întocmire a u­­nei hărți geologice marine, menită să pună în eviden­ță anumite aglomerări de minereuri utile. Pe de altă parte, expediția urmărește stabilirea proprietăților geo­­termice ale fundului mării. • CERCETAREA scoarței terestre prin metode seis­mice constituie una din preocupările actuale ale In­stitutului de geofizică apli­cată din București. Ince­­pînd cu anul 1966, această activitate a căpătat un ca­racter sistematic, încadrîn­­du-se în problemele inter­naționale elaborate de Co­misia de geofizică a Aso­ciației geologice carpato - balcanice și de Comisia a­­cademiilor pentru geofizică planetară. Primele studii au fost e­­fectuate în nord - vestul țării în colaborare cu spe­cialiști din Uniunea Sovie­tică și R. p. Ungară.

Next