Zori Noi, octombrie 1970 (Anul 23, nr. 7086-7112)

1970-10-25 / nr. 7107

4 ► r I 1 Proletari din toate tarile unu­i-vâ I organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7107 | duminică 25 octombrie 1970 | 4 pagini 30 bani ÎNCHEIEREA sesiunii Mili­ARE A NAȚIUNILOR UNITE Președintele NICOLAE CEAUȘESCU a luat parte la ședința festivă a sesiunii jubiliare NEW YORK 24 - De la Tri­mișii speciali . Sîmbătă, 24 oc­tombrie, s-a încheiat la New York sesiunea jubiliară consa­crată celebrării u­n­ui sfert de secol de existență a organizației Națiunilor Unite. Sesiunea jubiliară s-a desfă­șurat, după cum se știe, timp de zece zile, între 14 și 24 octom­brie, sub deviza „Pace, justiție, progres". La ora 10:45 (ora New Yorku­­lui), cînd delegațiile celor 127 de țări membre ale Organizației Națiunilor Unite au intrat în sala Adunării Generale, la pupitrul rezervat României au luat loc Nicolae Ceaușescu, pre­ședintele Consiliului de Stat al țării noastre, Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., depu­tat în Marea Adunare Naționa­lă, Cornelia Mănescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Eco­­bescu, adjunct al ministrului a­­facerilor externe, Gheorghe Dia­­conescu, reprezentantul perma­nent al României la O.N.U. La ședința plenară au luat parte numeroși șefi de state și guverne, miniștri de externe, pre­cum și alte personalități ale vie­ții politice internaționale prezen­te la New York cu ocazia jubi­leului Națiunilor Unite. Deschizînd ședința, Edwar­d Hombro, președintele actualei sesiuni a Adunării Generale, prezentat cele patru documente a finale supuse examinării și apro­bării sesiunii jubiliare. Adunarea Generală a aprobat în continua­re aceste documente : Declara­ția solemnă de reafirmare a în­crederii statelor în viabilitatea principiilor Cartei O.N.U., a an­gajamentului lor de a acționa pentru sporirea rolului și e­­ficaciității organizației, în scopul de a deveni un instrument e­­ficace în întărirea securității in­ternaționale și promovarea pro­gresului tuturor popoarelor ; De­clarația privind strategia și me­todele dezvoltării și lansarea ce­lui de-al doilea Deceniu al O.N.U. pentru dezvoltare (1971 — 1980) . Declarația cu privire la principiile relațiilor prietenești și cooperarea între state ; un pro­gram de acțiune, sub forma unui document al O.N.U., conținînd o serie de măsuri eficiente pentru lichidarea definitivă și cît mai urgentă a ultimelor vestigii ale colonialismului. Potrivit protocolului ședinței festive, s-a dat apoi cuvintul u­­nor vorbitori din diverse zone geografice ale globului. Au ros­tit scurte alocuțiuni ministrul a­­facerilor externe al Nigeriei, Sanga Kittikad­orn, Okoi Arik­­po, ministrul afacerilor externe al Tailandei, Stefan Jedrychow­­ski, ministrul afacerilor externe al Poloniei, Mario Gibson Bar­­boza, ministrul afacerilor exter­ne al Braziliei, Yvon Beaulne, reprezentantul permanent al Ca­nadei la Națiunile Unite. Evo­­când activitatea Organizației Na­țiunilor Unite în cei 25 de ani, aspirațiile tuturor popoarelor spre o lume a păcii și cooperă­rii, rolul pe care acest for in­ternațional îl poate juca în dez­voltarea unor relații normale în­tre state, bazate pe principiile Cartei, vorbitorii au exprimat un larg consens în ce privește spo­rirea în anii următori a eficacită­ții O.N.U. Astfel, Stefan Jedry­­chowski­ a arătat, intre altele, că este de primă importanță reali­zarea universalității organizației Națiunilor Unite, și, în acest sens, restabilirea drepturilor le­gitime la O.N.U. ale R. P. Chi­neze și admiterea ambelor state germane. El a relevat, de ase­menea, că e necesar ca relațiile dintre state să se bazeze pe principiile independenței și su­veranității naționale, su­mei și a­­vantajului reciproc. Secretarul general al Organi­zației Națiunilor Unite, U Thant, a pronunțat apoi în fața Adună­rii Generale o declarație în ca­re a făcut, la început, bilanțul activității desfășurate pînă acum de O.N.U. „Noi știm cu toții ceea ce Organizația Națiunilor Unite a relevat și ceea ce ea n-a știut să înfăptuiască“, a spus U Thant. Vorbitorul a relevat că există nu­meroase probleme acute ce pre­ocupă de multă vreme omenirea și cărora acest for internațional trebuie să le găsească o solu­ționare, îndeplinindu-și astfel misiunea încredințată de popoare și înscrisă, în urmă cu 25 de ani, în Carta Națiunilor Unite. El a apelat la statele membre să-și întărească eforturile pentru ca Organizația Națiunilor Unite să devină un instrument eficace de rezolvare a problemelor urgente ce confruntă lumea contempora­nă. „Cursa înarmărilor, cu riscu­rile sale de neiertat și cu cele 200 de miliarde de dolari cît costă ea în fiecare an - a de­clarat U Thant - constituie un coșmar în comparație cu alte consecințe ale rapidității pro­gresului științific și tehnic". „Di­recția generală în carre noi tre­buie să acționăm, a spus secre­tarul general al O.N.U., este e­­videntă și, cel puțin în principiu, ea întrunește asentimentul tutu­ror guvernelor, chiar dacă nu este încă, totdeauna, acceptată în practică". U Thant a subliniat (Continuare în pagina a IV-a) ♦ Luni, 26 octombrie, în jurul orei 17,30, posturile noastre de radio și tele­viziune vor transmite, în direct, vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu la Ca­sa Albă - Washington. Sîmbătă a avut loc la Ministerul Invățămîntului, în prezența ministrului Mircea Malița, constitui­rea Comisiei pentru învă­­țămîntul fizicii, organism care va fi condus de prof. dr. docent Ioan Ursu, pre­ședintele Comitetului de Stat pentru energie nu­cleară. Comisia, din care fac parte academicienii Horia Hulubei, Șerban Țițeica, Eugen Bădărău și T. Io­­nescu, prof. dr. Cristian Constantinescu, decanul Facultății de fizică a U­­niversității din București, cadre didactice din învă­țăm­ântul de toate gradele, cercetători și specialiști în domeniul fizicii, va funcțio­na pe lîngă Ministerul In­­vățămîntului. Ea va anali­za metodele de predare a fizicii în unitățile de învă­­țămînt și va elabora pro­puneri privind perfecționa­rea și modernizarea con­tinuă a acestora. (Agerpres) Imagine dor­neană Foto : D. VIN TU 4 Ștefan Boștiog se numără printre cei mai buni muncitori de la I.M.I.L. Rădăuți, tată­l lucrînd la mașina de rabotat Foto . D. HUȘANU Consfătuire La C.E.I.S. Suceava a avut loc, ieri, o consfătuire organizată de consiliul județean al sindicatelor cu sprijinul consiliului de ad­ministrație al combinatului pe tema inovațiilor, invențiilor și raționalizărilor. Au participat responsabilii cu inovațiile, in­ginerii miterelor șefi și președinții co­sindicatelor de la toate unitățile de exploatare și industrializare a lemnului din județ, de la fabricile de mobilă din Rădăuți și Cîmpulung, Plat­forma industrială Suceava, U. M. T. F. Gura Humorului, I.R.U.M. Vatra Dornei și de la Fabrica de mucava „Molidul" din Vama și C.C.H. Suceava. Referatul expus de către tova­rășul ing. Teodor Brădățeanu, director tehnic la C.E.I.L., infor­mările prezentate de președinții comitetelor sindicatelor de la U.E.I.S. Fălticeni și platforma in­dustrială, ca și discuțiile purtate au conferit consfătuirii un ac­centuat caracter de lucru. Consfătuirea a adoptat și un plan de măsuri în vederea îm­bunătățirii activității acestui im­portant compartiment din toate întreprinderile tutelate de CEIL Suceava. La întreprinderea poligrafică din Su­ceava se află sub tipar, intr-un stadiu avansat, un volum de studii privind istoria orășe­nească medievală, lucrare amplă, dedicată localităților urbane existente în secolele XIV—XVI in Moldova, semnată de dr. Mir­cea D. Matei, șef de sector la Institutul de Arheologie al Aca­demiei Republicii Socialiste România. Editată sub îngrijirea Muzeului din Suceava, cartea prezintă o importanță specială îndeosebi prin bogăția și noutatea informației, prin inedit și competență. Autorul privește comparativ dezvoltarea acestei părți a țării noastre cu dezvoltarea altor regiuni din Europa. 1 ÎN ACEST NUMĂR I # Cronica dramatică \ • MEMENTO • MEMENTO I in pag. 3 CALEIDOSCOP DUMINICAL in pag. 2 -----------------------------------------------------------­ CU PRILEJUL ZILEI FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA M­O FESTIVĂ DIN CAPITALĂ Sîmbătă seare a avut loc, în sala Teatrului Uniunii Generale a Sindicatelor din Capitală, a­­dunarea festivă consacrată ce­lei de-a 26-a aniversări a Zilei Forțelor Armate ale Republicii Social­iste România. La adunare au luat parte to­varășii Emil Bodnaraș, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. P.C.R., vicepreședinte al Consi­li­liului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., general - colo­nel Ion Ioniță, ministrul forțelor armate, Ion Stănescu, președin­tele Consiliului Securității Statu­lui, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernu­lui, reprezentanți ai unor insti­tuții centrale și organizații ob­ștești, generali și ofițeri activi și in rezervă, veterani din războiul antifascist, reprezentanți ai găr­zilor patriotice și ai detașamen­telor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, oameni de știință și cultură, oameni ai muncii din întreprinderile și in­stituțiile bucureștene, ziariști. Au luat parte, de asemenea, atașați militari ai misiunilor di­plomatice acreditate la Bucu­rești. Despre Ziua Forțelor Armate a vorbit general - colonel Ste­­rian Țîrcă, adjunct al ministrului forțelor armate. In cadrul adunării festive au rostit cuvîntări de salut ing. Ma­rin Enache, secretar al Comite­tului de partid al Uzinelor „23 August", Spiridon Constantin, membru al Mihalache biroului Comitetului U.T.C. al sectorului 4, general - locotenent în rezervă Mie Antonescu, veteran din răz­boiul antifascist, care au evocat tradițiile glorioase ale armatei, dragostea și stima pe care în­tregul popor o poartă armatei noastre socialiste. In încheierea adunării festive, Ansamblul artistic al Forțelor Ar­mate a prezentat un bogat pro­gram de cîntece și dansuri. (Agerpres). LA SUCEAVA Depuneri de coroane Cu prilejul Zilei Foilor Ar­mate ale Republicii Socialiste România, ieri dimineață, la ci­mitirul din Suceava a avut loc solemnitatea depunerii de co­roane și jerbe de flori in memo­ria ostașilor români și sovietici căzuți în lupta împotriva fascis­mului. La solemnitate au luat parte membri ai birourilor comitetelor județean și municipal de partid, ai comitetelor executive ale consiliilor populare județean și municipal, reprezentanți ai or­ganizațiilor de masă și obștești județene și municipale, ai unor întreprinderi economice și insti­tuții sucevene, militari, elevi și pionieri. Cei prezenți au păstrat mo­mente de reculegere în memoria eroilor români și sovietici, iar o companie militară a prezentat onorul, in aceeași zi, în prezența re­prezentanților organelor locale de partid și de stat­ ai organi­zațiilor de masă și obștești au fost depuse coroane și jerbe de flori la cimitirele și monumente­le eroilor din Fălticeni, Cîmpu­lung, Mălini, Slatina, Vatra Mol­­doviței, Valea Moldovei și Voro­­neț. încheierea Tîrgului Internațional București Sîmbătă seara s-a încheiat prima ediție a Tirgului Interna­țional București, la carre au luat parte 27 de state cu pavilioane o­­ficiale, precum și 82 firme cu standuri individuale. Timp de a­­proape două săptămîni, tîrgul a fost vizitat de peste 600.000 de persoane, printre care mulți oa­meni de specialitate din între­prinderile industriale și comer­ciale ale Capitalei și din prin­cipalele centre industriale ale țării. Prin profilul său tehnic — im­primat de marea varietate de mașini - unelte, produse electro­nice și electrotehnice, echipa­mente pentru producția transpor­tului și distribuția energiei elec­trice, utilaje pentru producția de rulmenți, pentru prelucrarea lem­nului, instalații și agregate com­plexe pentru diferite alte ramuri de activitate, a­pa­rata­j de măsu­ră și control, de cercetare știin­țifică și laborator — această im­portantă manifestare economică și comercială a atras un mare număr de oaspeți de peste ho­tare. Tîrgul a fost vizitat de nu­meroase delegații oficiale, pre­ședinți ai Camerelor de Comerț, miniștri, personalități proeminen­te ale vieții economice și co­merciale din peste 60 de state de pe toate continentele. La tîrg și-au desfășurat acti­vitatea — alături de reprezen­tanți ai întreprinderilor românești - peste 5.000 specialiști și oa­meni de afaceri străini. Fructuoasa activitate comer­cială desfășurată de către orga­nizațiile de comerț exterior ro­mânești s-a concretizat in nu­meroase contracte de export și import. De asemenea, cu ocazia rin­gului, întreprinderile și organi­zațiile de comerț exterior au sta­bilit contacte cu numeroși parte­neri de peste hotare, care des­chid perspectiva extinderii continuare a schimburilor comer­en­ciale internaționale, dezvoltării colaborării economice și tehnico­­științifice. (Agerpres). Există în viața comuniștilor, a organizațiilor lor de bază un moment de o semnificație cu totul deosebită. Acesta este mo­mentul primirii de noi membri în rîndurile partidului. El ofe­ră nu numai un cadru plenar de manifestare a grijii față de în­tărirea numerică a organizației, ci și unul­ în care răspunderea comuniștilor capătă mari dimen­siuni, pe măsura actului ce-l să­­vîrșesc. El este, totodată, încu­nunarea dezbaterilor tenace, or­ganizate dincolo de orele de program, pentru a cunoaște cu­ mai bine pe cel ce solicită pri­mirea în rîndurile partidului și a-i îndruma cum să se pregă­tească în vederea importantului eveniment din viața sa. Actul primirii în partid dă ce­lui în cauză un prim și fericit prilej de contact nemijlocit cu organizația de partid, cu auto­ritatea și prestigiul acesteia, cu puternica ei forță educativă, îl pune, de la bun început, în fața răspunderilor ce îi revin ca os­taș al partidului, angajat de bunăvoie să lupte fără preget pentru a contribui efectiv la a­­plicarea în viață a programului și statutului partidului. Primirea în partid — obiectiv cu caracter permanent In comuna Udești, comuniștii, organizațiile de bază, comitetul comunal de partid înțeleg și tratează primirea în partid drept un obiectiv prioritar, cu caracter permanent, de realizarea căruia depinde creșterea continuă a ro­lului conducător al organizației de partid la nivelul brigăzii, co­operativelor de producție și co­munei, dinamizarea întregii acti­vități și mobilizarea masei de locuitori ai satelor la îndeplini­rea obiectivelor puse de partid în fiecare etapă. Grija neînceta­tă pentru întărirea continuă a rîndurilor partidului își găsește expresia în­ faptul ,că la nivelul comunei media anuală de pri­mire în partid este, după în­cheierea cooperativizării agricul­turii, de 36 membri de partid. O dinamică corespunzătoare se înregistrează și la nivelul uni­tăților cooperatiste. De pildă, în 1962, la C.A.P. Chilișeni, erau 64 membri de partid. La ora actuală, comitetul de partid din această cooperativă de produc­ție are în evidența sa — și, bi­neînțeles, pe cîmpurile coope­rativei, în toate punctele hotărî­­toare ale producției — aproape 150 de comuniști. La C.A.P. Reu­­seni, numai într-o singură orga­nizație de bază, numărul comu­niștilor a crescut, în ultimii 7 ani și jumătate, de aproape 4 ori, ajungînd în prezent la 57. Anul acesta, în timp de 8 luni, organizațiile de bază din comu­na Udești au primit în partid 31 de țărani cooperatori (din care 12 femei) și 5 specialiști din a­­gricultură și cadre didactice. Informîndu-ne că între noii membri de partid de la C.A.P. Udești se numără și 4 șefi de echipă, Petre Cimpoeș, președin­tele cooperativei agricole, ne-a argumentat că de cînd li s-a a­­cordat înaltul titlu de comunist, ei privesc și își îndeplinesc cu mai multă responsabilitate sar­cinile ce le revin, organizează mai bine­ munca în echipele pe care le conduc, lucrează cu mai mult spor și pun un mai mare accent pe calitate. Incepînd cu fertilizarea solului , în perioada de iarnă, cînd nu aveau astîm­­păr pînă ce nu primeau îngră­­șămintele chimice și mijloacele de transport necesare, conti­nued cu acțiunile energice im­puse de inundațiile din mai privind evacuarea apelor de pe lanuri, prașila oarbă în tere­nuri unde nu puteau pătrunde mijloacele mecanice, reînsămîn­­țarea porumbului, lucrările de îndiguire a pîrîului Cîmpiniște, care ținea sub apă 50 de hec­tare, urmînd apoi întregul ciclu de lucrări pînă la strîngerea culturilor de toamnă, cei 4 șefi de echipă Mandache Muntea­­nu, Gavril Cimpoeș, Vasile Rusu și Gheorghe Capră, la fel ca și mulți alți comuniști, au dovedit și dovedesc că într-adevăr sînt demni de încrederea acordată de organizația de partid din co­operativă. Cuvinte frumoase se pot spu­ne și despre mulți dintre comu­niștii din C.A.P. Chilișeni. In nu­meroase ocazii și ei s-au situat în fruntea țăranilor cooperatori. In lupta cu șuvoiul apelor rîului Suceava, împotriva cărora a fost ridicat un dig de peste 1 km., comuniștii din cooperativă au dat cu succes unul din cele mai grele examene. Trăsătura distinctivă a tineri­lor membri de partid din C.A.P. Reuseni constă în faptul că ei merg în mod ferm pe linia bu­nei tradiții, promovată cu con­secvență de organizațiile de partid. Disciplina de care dau dovadă și preocuparea susținută pentru dezvoltarea averii ob­ștești reprezintă, după cum a­­precia inginerul agronom Con­stantin Corduș, cea mai bună mărturie a responsabilității cu care își fac datoria, împreună cu ceilalți cooperatori, dar mereu în primele rînduri ale acestora, ei acționează neobosit pentru creșterea producției vegetale și animale. Exemple demne de urmat Pentru a se fi ajuns aici s-a depus o activitate continuă, per­severentă, metodică, întotdeauna desfășurată cu răbdare, diferen­țiat, avînd ca obiectiv ridicarea conștiinței omului. In toate ca­zurile, dominant a fost și rămîne chipul multilateral al comunistu­lui, locul său de frunte în pro­cesul transformărilor adînci pe­trecute în viața satului. înconju­rat de stimă și respect, comunis­tul este acum omul care serveș­te drept model vrednic de urmat. Aici comuniștii cu munci de răs­pundere pe linie de partid, de stat, economică, obștească și cul­turală, cît și ceilalți membri de partid sînt animați de aceeași dorință : înfăptuirea neabătută MARIN CIOBANU (Continuare in pagina a lll-a) a ■ ............. VIAȚA DE PARTID ............... CREȘTE FORJA DINAMICA A COMUNEI UDEȘTI \

Next