Zori Noi, noiembrie 1970 (Anul 23, nr. 7113-7137)
1970-11-21 / nr. 7130
K . Proletari din toate târile, unițivatrgan al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7130 sîmbătă 21 noiembrie 1970 4 pagini 30 bani Vizita în Bulgaria a delegației de partid și guvernamentale române După întîlnirile prietenești cu populația Sofiei, încheierea convorbirilor oficiale și semnarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală românobulgar, delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a plecat împreună cu tovarășul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al P. C. Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri, într-o scurtă călătorie prin Bulgaria. Delegația română formată din tovarășii Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Vasile Patilineț, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Nicolae Blejan, este însoțită de Lîcezar Avramov, Dancio Dimitrov, Kiril Nesterov, Spas Gospodov. După ce coloana oficială a străbătut Munții Balcani, oaspeții s-au oprit în frumosul oraș Botevgrad, unde mii de locuitori le-au făcut o primire plină de căldură. La intrarea în oraș, o urare încadrată de drapelele românești și bulgare, înscrisă pe o mare pancartă, exprimă sentimentele locuitorilor : venit tovarăși români". „Bine aț Pe alte pancarte sunt înscrise urările „Bulgaria — România, prietenie în veci“, „Trăiască și înflorească prietenia dintre Botevgrad Ploiești", orașe înfrățite ale ceșilor două țări. In sunetele fanfarei, pionieri oferă oaspeților buchete de flori și cravate roșii. Din mulțime se scandează : „Vecina drujba“. (Prietenie veșnică). Primul secretar al Comitetului orășenesc al P.C. Bulgar, Vasil Tanov, adresează tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți calde urări de bun venit, exprimă bucuria cetățenilor orașului pentru prilejul de a avea în mijlocul lor pe solii poporului român. Sîntem bucuroși — a spus el că legăturile între Botevgrad și Ploiești - orașe înfrățite între comuna Pravaț și comuna dumneavoastră natală Scornicești, pe care le întreținem de mai mulți ani, contribuie la adincirea prieteniei tradiționale între popoarele noastre. Președintele sfatului popular orășenesc, Ivan Nikolciovski, e înmînat tovarășului Ceaușescu Medalia de Aur de onoare a Botevgradului, conferită, potrivit hotărîrii Comitetului orășenesc al Partidului Comunist Bulgar și a Sfatului popular orășenesc. „Așa cum aurul nu ruginește - a spus vorbitorul - tot astfel dorim ca prietenia româno - bulgară să strălucească veșnic". Primit cu vii aplauze, cu ovațiile mulțimii, a răspuns tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Dragi tovarăși. Aș dori, în primul rînd, să mulțumesc primului secretar al municipiului Botevgrad, dumneavoastră, tuturor locuitorilor acestui frumos oraș, pentru primirea călduroasă pe care ne-ați făcut-o, pentru cuvintele exprimate la adresa prieteniei dintre România și Bulgaria. Doresc, totodată, să vă adresez un salut frățesc din partea noastre, a populației delegației orașului Ploiești cu care sînteți înfrățiți, din partea locuitorilor comunei mele natale. Cuvintele conducătorului partidului și statului nostru au fost primite cu un deosebit entuziasm pe miile de cetățeni care aclamă îndelung pentru prietenia româno - bulgară. Tinere fete oferă oaspeților pîine și sare, frumoase obiecte de artă populară. Străbătînd orașul într-o mașină deschisă, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov răspund aclamațiilor îndelungi ale locuitorilor. In localitățile de pe întregul traseu pină la Vrața - Skravena, Novacene, Mezdra sute și sute de locuitori întîmpină cu deosebită căldură pe oaspeți. Peisajul este dominat de stinci semețe, pavăze naturale în atîtea momente grele din frămîntata istorie a poporului bulgar, locuri de adăpost pentru numeroasele grupuri de partizani în timpul războiului de eliberare antifascist. La intrarea în orașul Vrața, în întîmpinare au venit reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, în frunte cu Ivan Abadjiev, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, prim-secretar al Comitetului județean al P.C.R. In față ne apare silueta noului oraș modern, în plină dez-Ne bucură mult faptul că vizita pe care o facem în Bulgaria și semnarea Tratatului de prietenie și colaborare între România și Bulgaria s-au transformat într-o adevărată sărbătoare a prieteniei dintre țările noastre. (Aplauze). In discuțiile pe care le-am avut cu tovarășul Jivkov și cu ceilalți membri ai delegației bulgare am convenit să acționăm continuu pentru întărirea prieteniei și colaborării între partidele și popoarele noastre, considerînd că aceasta corespunde atît voinței tuturor locuitorilor țărilor vortare. Este ora 10,30. Mii de cetățeni, fluturînd stegulețe românești și bulgare, au ieșit în întîmpinarea oaspeților. Cuvintele de bun venit pe care le citim pe un mare panou la intrarea în oraș sunt reluate în valuri, multipliîndu-se în ovațiile și uratele mulțimii. Pe întreg traseul flutură drapelele de stat ale României și Bulgariei. In acest frumos oraș, asistăm la o vibrantă manifestare a sentimentelor de stimă și prețuire față de conducătorul partidului și statului nostru, expresia prieteniei trainice care unește popoarele român și bulgar. In aplauzele și uralele mulțimii, oaspeții români se îndreaptă spre piața centrală a orașului care poartă numele cunoscutului revoluționar bulgar Hristo Botev. Coloana de mașini străbate principalele străzi ale acestei citadele de la poalele Munților Stara Planina. Orășelul de provincie de odinioară, numărînd doar 16.000 de locuitori, cu cele câteva ateliere meșteșugărești, desfășoară astăzi panorama unui oraș industrial, în continuă expansiune : blocuri monoastre, intereselor făuririi noii orinduiri în România și Bulgaria, cît și cauzei socialismului și păcii în întreaga lume. (Aplauze). Cunoaștem că poporul bulgar este în preajma Congresului al X-lea și știm, de asemenea, că orașul dumneavoastră lucrează pentru a întîmpină cu rezultate cît mai bune acest eveniment. De aceea, doresc, în încheiere, să urez organizației de partid, tuturor oamenilor muncii din Botevgrad succese tot mai mari în întîmpinarea Congresului al X-lea al Partidului Comunist Bulgar. Vă doresc multă fericire și multă sănătate. (Aplauze), derne, integrate armonios în peisajul montan, vile cochete, înconjurate de grădini, parcuri, turle de fabrici și uzine, edificii moderne de cultură. Viața are astăzi 55.000 de locuitori, fiind unul din cle mai înfloritoare centre ale industriei bulgare. In piața centrală a orașului, dominată de monumentala statuie a lui Hristo Botev, o mare mulțime așteaptă pe oaspeții dragi. Pe mari pancarte sunt scrise în limbile română și bulgară cuvinte de bun venit. Președintele Sfatului popular al orașului, inginer Gancio Racev, salută cordial oaspeți subliniind că pe distinșii populația orașului se simte onorată să primească pe solii poporului român în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Evocînd tradițiile prieteniei româno - bulgare, faptul că Hristo Botev a primit ospitalitate și sprijin din partea poporului român, el a arătat că astăzi, în condițiile socialismului, prietenia celor două popoare de pe malul Dunării dobîndește noi semnificații, noi perspective, spre binele lor, al cauzei socialismului și păcii. Intîmpinat cu urale și ovații la cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. CUVÎNTUL TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU * CUVÎNTUL TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși. Doresc să vă mulțumesc pentru primirea făcută, pentru cuvintele rostite aici la adresa prieteniei dintre popoarele și partidele noastre. Vreau, totodată, să vă adresez în numele delegației de partid și guvernamentale din România un salut cordial dumneavoastră, tuturor locuitorilor orașului Vrața. într-adevăr, județul dumneavoastră este vecin cu unul din județele noastre care, ca și Vrața, se află în plină dezvoltare. Ne bucură faptul că între conducătorii județelor, și orașelor noastre există relații bune, că se vizitează reciproc. Aceasta contribuie la întărirea prieteniei dintre popoarele și partidele noastre și, totodată, prilejuiește un schimb util de experiență în edificarea societății socialiste. După cum știți, ieri s-a semnat Tratatul de prietenie și colaborare dintre România și Bulgaria. El nu face, de fapt, decit să consfințească realitatea prieteniei de veacuri dintre popoarele noastre. Și dacă Botev a putut să-și organizeze forțele de luptă împotriva stăpînirii otomane pe teritoriul românesc, aceasta se datorește faptului că întotdeauna popoarele noastre s-au întrajutorat și au înțeles că numai unite pot să-și asigure independența, bunăstarea și (Continuare in pagina a IV-a) Sîmbătă, 21 noiembrie, în jurul orei 8,30, , posturile noastre de radio și televiziune vor transmite, direct, de la Sofia, ceremonia plecării delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășui NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Bulgaria. • FIRMA sovietică „ Aviaexport“ a prezentat vineri dimineața, pe aeroportul București-Otopeni, noul avion TU - 154, care are o capacitate de 164 de locuri și o viteză de croazieră de 850 km. pe oră. • VINERI dimineața, la Institutul politehnic din București, au început lucrările seminarului național al cercurilor științifice studențești din institute și facultăți tehnice din București, Brașov, Cluj, Iași, Timișoara și Petroșani. Timp de trei zile, se vor prezenta numeroase lucrări ce tratează aspecte ale activității de cercetare în domeniile mașinilor energetice, autovehiculelor și transportului feroviar, industriei metalurgice, miniere și petroliere, chimiei anorganice, tehnologiei silicaților etc. Uzina de reparații auto din Suceava. Aspect din sectorul strungarie La secția de imbuteliere a Fabricii de bere din Solca, nînd Combinatului de industrie alimentară Suceava, datorită aparțimăsurilor aplicate pentru sincronizarea operațiunilor de spălare a sticlelor — umplerea lor și capsulare, ca și prin introducerea unui transportor cu role în plan înclinat pentru aprovizionarea acestei secții cu ambalaje de sticlă din depozit, productivitatea zilnică a secției a crescut de la 12.000 sticle îmbuteliate la 20.000 sticle, ceea ce corespunde unei creșteri cu 66 la sută. In fotografie , un aspect din secția de îmbuteliere, cu banda de aprovizionare a secției. Foto-text : F. MICHITOVICI • Sfatul specialistului : PASTRAREA CARTOFILOR IN TIMPUL IERNII • INIMA CIMPIILOR • Profil : DANSATOARELE DIN BILCA • Atitudini : ÎN CONFLICT CU ELEMENTARE REGULI DE CONVIEȚUIRE SOCIALA • Microfoileton : O FIBRA DELEGAT... NĂRAVUL ! • NOU NOU In pag. 2 ^ Vizita în Republica Socialistă România a unei delegații de partid și de stat a Republicii Democrate Germane La invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România, o delegație de partid și de stat a Republicii Democrate Germane, condusă de Walter Ulbricht, prim - secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane, și Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Democrate Germane, va face, la începutul lunii decembrie a.cu o vizită oficială de prietenie în Republica Socialistă România. Cu prilejul vizitei va fi semnat Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica Democrată Germană. VALORIFICAREA DOBORÎTURILOR DE VÎNT. FASONAREA ESTE DOAR O PRIMA FAZA O primă problemă pusă în discuția consiliului de administrație a C.E.I.S. și a invitaților participanți la recenta ședință de lucru de la Moldovița a fost stadiul și ritmul fasonării doborîturilor de vînt. S-a apreciat, pe bună dreptate, că rezultatele sînt satisfăcătoare. Calificativul este argumentat de următoarele trei aspecte : caracterul masiv al doborîturilor, răspîndirea acestora în toate unitățile și bazinele și producerea lor în perioada cind exploatările anului 1969 și pregătirea anului forestier 1970 erau in toi ; cea mai mare parte a arborilor distruși se află în partea superioară a versanților ; în fine, dacă la valorificarea doborîturilor de vînt din 1964 s-a lucrat mai bine de trei ani, acum acțiunea se va isprăvi în primăvară. Prin urmare, este lesne de dedus că, pînă să ajungă aici, forestierii suceveni au confirmat, încă o dată, hărnicia care-i caracterizează, au depus eforturi sporite, au adoptat metodologii de lucru și procese tehnologice judicios formulate de specialiști. Discutînd pe baza cifrelor înscrise în graficele de fasonare existente la fiecare U.E.I.S. și defalcate pe sectoare, gestiuni și unități amenajistice, rezultă că s-a fasonat, pe județ, 97,7 la sută din volumul prevăzut pentru rușinoase. Procentul necesită precizări : restanța Cîmpulung (69.000 provine de la m.c.), Moldovița (50.000 m.c.), Fălticeni (28.000 m.c.) și Vatra Dornei (22.000 m.c.) ; rămînerile în urmă s-au înregistrat în perioada august — octombrie a.c. Ceea ce îngrijorează este acest ultim aspect. Și aceasta pentru că condițiile de muncă în pădure au fost în ultimele luni deosebit de prielnice și pentru că, pînă la amintita stagnare, ritmul de fasonat a fost mult sporit. Este justificată, așadar, părerea specialiștilor din consiliul de administrație că diminuarea rezultatelor rămîne explicația unei minimalizate preocupări din partea factorilor direct coordonatori ai activității. Citeva cuvinte despre calitatea lucrărilor, ilustrînd într-un fel atitudinea unora față de o acțiune de asemenea amploare. S-a indicat unităților să eșaloneze fasonările în așa fel nncit să se acorde prioritate doboriturilor dispersate și celor in masă, dar situate pe versanții însoriți. Aceasta pentru a prevteni un eventual atac de insecte, pentru a echilibra eforturile oamenilor. Ce se constată, însă ? Că in multe locuri fasonarea s-a efectuat așa după cum au apreciat maiștrii de parchet că ar fi mai convenabil. In consecință, la Cîmpulung, Iacobeni, Moldovița și Rădăuți există și acum suprafețe întinse de arbori căzuți încă în 1969 și nefasonați. In gestiunea lui Adam Ștefanciuc, de U.E.I.S. Cîmpulung, a celor contaduse de loan Plămadă, Ilarion Elisei și I. Vomanu, de la U.E.I.L. Moldovița, în gurile de exploatare Eshna și Sărata, de la U.E.I.L. Iacobeni, Tomnatic Barnar și Piriul Dornei, Sec, de la U.E.I.L. Vatra au rămas nefasonate. MARIA FLOREA (Continuare în pagina a lll-a) CUM SPORIT! CUIELE AURULUI VERDE? Jf Este în puterea noastră... La început, am făcut prezentările : Casian Zaporojan și Dumitru Siminiceanu, muncitori tehnologi la mașina de hîrtie nr. 2, de la complexul de celuloză și hîrtie. Sînt muncitori cu înaltă codificare, exemple de străduință și seriozitate în activitatea lor zilnică, profesională și obștească. Casian Zaporojan s-a calificat la Școala profesională de petrol și chimie din Bacău, după care s-a integrat cu multă ușurință în munca actuală, datorită experienței dobindite anterior, în timpul practicii în producție. Sunt operatori la partea uscătoare — spunea el — ceea ce nu mă împiedică să fiu, atunci cînd e nevoie, și operator la aparatele de măsură și control, deoarece rezolvîndu-mi singur defecțiunile semnalizate automat, acustic și vizual, reușesc sa evit timpii morți în producție. în același mod procedează și Dumitru Siminiceanu, pentru remedierea defecțiunilor mecanice, valorificînd din plin orele destinate operațiilor productive și îndemnindu-i la aceasta și pe muncitorii cu care lucrează. Lucrînd chiar de la îrnființarea combinatului - ne spunea tovarășa ingineră Otila Popescu, secretara comitetului de partid de la C.C.H., Dumitru Siminiceanu a contribuit la calificarea forței de muncă noi. Meseria a învățat-o la fabrica similară de la Bușteni, reușind sa se integreze în scurt timp în fluxul producției; îi ajută, totodată, și pe ceilalți tineri să se integreze, acum cu atît mai mult, cu cît sarcina de a se ocupa de tineretul din fabrică îi revine și din partea organizației de parptid. — Doresc necontenit să-mi lărgesc propriile cunoștințe profesionale și cele de cultură generală, ne spunea tovarășul Dumitru Siminiceanu. Am absolvit liceul la seral, in continuare urmînd sa dau examen de admitere la Academia de științe economice. Bunul mers al producției depinde de mine ca operator șef, dar și de cantitatea, calitatea operațiilor executate de muncitorii cu care lucrez. De aceea, fiecare în parte trebuie sa posede priceperea, îndemn- NATALIA CIOCAN (Continuare în pagina a lll-a) CREIONu ADRIATICA DE SUD La Budva am ajuns seara tîrziu. Marea era Străbătusem calmă și luminoasă, peste zi un drum lung și obositor de la Titograd, peste munte, pînă la Petovac, apoi la noul port în construcție, la Bar și, în fine, poposisem în această stațiune minusculă adăpostită de munții stîncoși ce înconjurau golful cu plaje aurii de sub malul abrupt și sălbatic. Un pinten de piatră fură mării o porțiune destul de întinsă și pe spinarea lui dură se află clădirile vechiului oraș — ziduri sure, bătute de ploile calde ale sudului sau de vînturile ce vin dinspre mare. Citeva hoteluri, dintre care două, ultramoderne. Budva, în acel început de noiembrie, era încă răsfățată de soarele întîrziat al verii și grupurile de excursioniști nu pregetau să beneficieze de căldura-i binefăcătoare. Și la Budva, și la Milocear (localitate alăturată, unde pe vremuri venea chiar regina Iugoslaviei să facă plajă , de altfel este acolo și un fel de palat, transformat într-o casă de odihnă a sindicatelor) plajele erau ocupate ca în cel mai aglomerat sezon estival. Lucrul cel mai de seamă ce l-am aflat aici în minuscula stațiune marină este proiectul de amenajare turistică a Adriaticei de Sud, întocmit pe baza unei colaborări internaționale la care au participat experți din șapte țări europene și Iugoslavia și care se face sub egida U.N.E.S.C.O., Organizația Națiunilor Unite contribuind pentru punerea în practică a proiectului cu o sumă de circa un milion și jumătate de dolari, urmînd ca guvernul iugoslav să contribuie cu încă pe atîta. Acesta este, după cum ne-au asigurat gazdele noastre, primul proiect în lume ce se realizează prin cooperarea unui stat cu Națiunile Unite. El cuprinde amenajarea litoralului iugoslav sudic, începînd de la Split și pînă la Ulcine, amenajare care cuprinde construcțiile turistice propriu - zise (hoteluri, restaurante, baruri etc.), plajele, precum și căile de acces la aceste stațiuni (drumuri, căi ferate etc.). înfăptuirea planului este dirijată din trei centre, cuprinzînd o grupă cu sediul la Split, una la Dubrovnik și una care se ocupă exclusiv de amenajarea coastei muntenegrene, la Budva. Interesant este că la acest plan cooperează republicile Croația, Bosnia și Herțegovina și Muntenegru, avînd organe specializate care urmăresc realizarea fiecărei acțiuni înscrise în planul general aprobat. De asemenea, finanțarea lucrării cade tot în sarcina republicilor, federația neavînd decît un rol coordonator și reprezentativ, în camera îngustă și ticsită cu planșe a centrului de coordonare de la Budva, în dimineața aceea luminoasă și calmă ca o zi de primăvară de la noi, ascultasem detaliile acestui plan impresionant, la care am aflat că lucrează și specialiști români. Cei doi ingineri care făceau oficiul de gazdă se angrenaseră în această discuție pasionantă și cametele noastre s-au umplut de amănunte tehnice. Dar deasupra datelor și cifrelor exacte privind capacități, lungimi și lățimi, răzbătea entuziasmul acestor oameni care de pe planșele agățate în camerele cu finisajul de șantier încă pe ele. II. CINTEC (Continuare in pagino a lll-a)