Zori Noi, februarie 1971 (Anul 24, nr. 7190-7213)
1971-02-26 / nr. 7211
T PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITIVA I Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7211 vineri 26 februarie 1971 4 pagini 30 bani CONSFĂTUIREI PE ȚĂRĂ A LUCRĂTORILOR din Întreprinderile MMOLE DE STĂTĂLUĂÎ SEIRȘIT Joi, în sala Palatului Republicii, s-au desfășurat în continuare lucrările primei Consfătuiri pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, organizată din inițiativa conducerii de partid și de stat. Lucrările ședinței plenare au avut loc în prezența tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Emil Bodnaraș, Manea Mănescu, Ilie Verdeț, Iosif Banc, Mihai Gere. Timp de două zile, muncitori, tehnicieni, ingineri, agronomi și zootehniști, medici veterinari și economiști din întreprinderile agricole de stat au dezbătut probleme majore privind tehnologiile și formele cele mai moderne de organizare a producției și a muncii, care pot contribui la sporirea continuă și substanțială a aportului întreprinderilor agricole de stat, la dezvoltarea agriculturii noastre socialiste, a întregii economii naționale. In prima zi de lucru, consfătuirea s-a ținut pe secții de specialitate — culturi de cîmp; legume și cartofi; pomicultură; viticultură; taurine pentru lapte; taurine pentru carne; ovine ; porcine ; păsări și animale mici — prilejuind un schimb larg de opinii privind căile de perfecționare continuă a activității în toate sectoarele de muncă, în spiritul directivelor adoptate de partid, în vederea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. Reuniți în plen, participanții la consfătuire au continuat în tot cursul zilei de joi dialogul fructuos asupra problemelor ce se cer soluționate în acest sector al economiei naționale. Luînd cuvîntul în deschiderea ședinței plenare, tovarășul Iosif Banc, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, a subliniat că această reuniune se înscrie pe linia practicii consecvente a conducerii partidului și statului nostru de consultare largă a lucrătorilor și specialiștilor din diferite sectoare ale economiei naționale, în scopul analizării temeinice a activității desfășurate în diferite compartimente ale economiei și vieții sociale, găsirii căilor și mijloacelor de valorificare a rezervelor de creștere continuă a eficienței muncii. Vorbitorul a exprimat convingerea că dezbaterile consfătuirii, desfășurate în lumina prețioaselor indicații date de tovarășul Nicolae Ceaușescu în expunerea făcută la ședința de lucru de la Comitetul Central al partidului din noiembrie anul trecut, în cuvîntarea sa la consfătuirea cu cadrele din agricultura județului Ialomița și în cea de la ultima plenară a Comitetului Central al Partidului, se vor solda cu concluzii și hotărîri importante pentru activitatea de viitor, privind folosirea mai deplină a tuturor rezervelor interne, dezvoltarea cooperării între întreprinderile agricole de stat, cooperativele agricole de producție și întreprinderile de industrie alimentară, astfel încît fermele și întreprinderile agricole de stat să-și îndeplinească pe viitor cu cinste sarcinile de mare răspundere trasate de partid. Tot în ședința plenară de joi, tovarășul Angelo Miculescu, ministru secretar de stat, a prezentat raportul conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor cu privire la activitatea întreprinderilor agricole de stat și măsurile necesare pentru realizarea sarcinilor de viitor. Totodată, au fost prezentate concluziile dezbaterilor și propunerile din secțiile de specialitate. In ședințele pe secții și în plenara consfătuirii au luat cuvîntul 160 de delegați și invitați care, pe fundalul realizărilor obținute în unitățile agricole în care lucrează, au făcut o analiză cuprinzătoare, în spirit critic și autocritic, a deficiențelor care mai există pe linie tehnică, economică și organizatorică, au făcut propuneri în vederea stabilirii celor mai eficiente măsuri trebuie luate pentru îndeplicenirea și depășirea prevederilor planului de stat în actualul cincinal, pentru ridicarea întregii activități pe o treaptă calitativ superioară. Dezbaterile vii și nivelul ridicat al discuțiilor, valoarea propunerilor făcute de majoritatea participanților sunt mărturii grăitoare ale competenței profesionale și experienței bogate ale lucrătorilor din agricultura de stat, expresia preocupărilor lor de perfecționare a muncii și folosire mai judicioasă a capacităților de producție, pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de răspundere trasate de conducerea de partid și de stat. In cadrul lucrărilor consfătuirii a avut loc apoi solemnitatea înmînării titlului de Erou al Muncii Socialiste și medaliei de aur „Secera și Ciocanul", precum și de ordine și medalii ale Republicii Socialiste România unor lucrători din agricultura de stat. înaltele distincții au fost înmînate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului președintele Comunist Român, Consiliului de Stat. In încheierea dezbaterilor, primit cu vii și îndelungi aclamații, a luat apoi cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cuvîntarea secretarului general al partidului a fost urmărită cu un deosebit interes și subliniată în repetate râduri cu vii și puternice aplauze. In numele tuturor participanților la consfătuire, tovarășul Iosif Banc a adresat tovarășului Nicolae Ceaușescu cele mai calde mulțumiri, exprimînd sentimente de recunoștință pentru aprecierea pozitivă, pentru criticile îndreptățite, pentru indicațiile deosebit de prețioase pe care le-a dat. Vom depune, tovarășe secretar general — a spus vorbitorul — toate eforturile, străduința și priceperea de care dispunem pentru a traduce in viață aceste valoroase indicații și a ridica agricultura de stat la nivelul condițiilor ce au fost create prin grija partidului și statului nostru, prin grija permanentă a dumneavoastră. Indicațiile date de dumneavoastră, tovarășe Nicolae Ceaușescu, vor constitui călăuză permanentă și de mare preț pentru noi, pentru toate întreprinderile agricole de stat, pentru toate fermele, pentru toți lucrătorii din unitățile agricole de stat, pentru toți lucrătorii ministerului nostru, în munca lor pentru progresul continuu al agriculturii noastre. Avem posibilitatea și sîntem ferm hotărîți să îndeplinim înainte de termen sarcinile trasate agriculturii de stat prin Directivele Congresului al X-lea al partidului, de a spori producția și productivitatea muncii la nivelul celor mai bune realizări obținute de statele cu agricultură dezvoltată. Conducerea ministerului, participanții la consfătuire, toți lucrătorii din agricultura de stat ne angajăm ca prin mai buna folosire a pămîntului și a celorlalte mijloace de producție, prin aplicarea creatoare la condițiile țării noastre a tot ceea ce este mai nou și înaintat în știința și practica agricolă să obținem peste actualele prevederi ale cincinalului un milion tone cereale, 100.000 tone legume, 30.000 tone struguri și fructe, 120.000 tone carne, 500.000 hectolitri lapte și 300 milioane ouă, produse ce însumează circa 3,5 miliarde lei producție globală. Aceste angajamente nu însumează însă tot ceea ce poate da sectorul agricol de stat. Vom analiza încă o dată unitate cu unitate, cultură cu cultură și produs cu produs, astfel ca să găsim și să punem în valoare toate rezervele de care dispun întreprinderile agricole de stat. Pe deplin conștienți de rolul și de răspunderea ce revin întreprinderilor agricole de stat pentru dezvoltarea întregii agriculturi, vom produce cantități sporite de semințe, în ferme specializate, vom generaliza încă din acest an cooperarea cu unitățile cooperatiste în producția cărnii de pasăre și o vom extinde la porcine, la taurine și ovine și în alte domenii în care trebuie să acordăm sprijinul necesar cooperativelor agricole de producție. Ne exprimăm — a spus în încheiere vorbitorul — deplina adeziune pentru politica internă și externă a partidului nostru, deplina satisfacție pentru transformările profund înnoitoare care au loc în viața economică și socială a țării și sîntem hotărîți să depunem toate eforturile pentru realizarea sarcinilor trasate de Directivele Congresului al X-lea al partidului nostru. Vă mulțumesc încă o dată tovarășe Ceaușescu pentru înaltele distincții acordate lucrătorilor din unitățile agricole de stat, pentru tot ceea ce ați făcut și faceți în vederea dezvoltării întreprinderilor agricole de stat, pentru dezvoltarea întregii noastre agriculturi, pentru progresul și propășirea României socialiste. Intr-o atmosferă însuflețită, de entuziasm, participanții la consfătuire au adoptat o chemare către toți lucrătorii din fermele și întreprinderile agricole de stat, prin care adresează un vibrant îndemn la o activitate creatoare, menită să asigure avîntul întregii noastre agriculturi socialiste. Participanții la consfătuire au manifestat îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general. Se scandează „P. C. R. — Ceaușescu", „P. C. R. — Ceaușescu". Este o expresie grăitoare a dragostei pe care lucrătorii din întreprinderile agricole de stat o poartă conducerii de partid, a recunoștinței lor pentru măsurile permanente adoptate în vederea modernizării rapide a acestei ramuri a economiei naționale și totodată a hotărîrii ferme de' a munci' cu toată Însuflețirea pentru sporirea producției agricole vegetale și animale, pentru prosperitatea și progresul patriei noastre socialiste. (Agerpres). W"> DIN CRONICA MARILOR ÎNFĂPTUIRI • „Cea mai mare parte a fondurilor de investiții — 86 la sută din total — a fost orientată spre construirea de obiective productive, în vederea creșterii potențialului economic al țării. Din întregul volum de investiții, 55,5 la sută au fost realizate în industrie, 12,7 la sută în aricultură, 11,5 la sută în transporturi și telecomunicații“. • „Fondurile fixe nou construite în cincinal reprezintă peste o treime din totalul fondurilor fixe existente în economia națională la sfîrșitul anului 1970“. • „Semnificativ pentru forța dinamică a economiei noastre, pentru marile sale resurse și posibilități este faptul că IN ANII 1966—1970, S-A INVESTIT DIN FONDURILE CENTRALIZATE ALE STATULUI MAI MULT DECÎT IN CEI ZECE ANI PRECEDENȚI (1956 — 1965)“.Din Comunicatul cu privire la îndeplinirea planului de dezvoltare economico - socială a Republicii Socialiste România în perioada 1966—1970) In pagina 3 : Raportul tovarășului ANGELO MICULESCU jPwcfilfCuVooPs ’’ ^ ^eI^iI SOLEMNITATEA INMINARI UNOR ÎNALTE DISTINCȚII ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA In cadrul lucrărilor Consfătuirii pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat a avut loc solemnitatea înmînării unor înalte distincții ale Republicii Socialiste România. Pentru merite deosebite în întreaga activitate desfășurată în anii construcției socialiste, pentru contribuția personală adusă la dezvoltarea unităților agricole în care lucrează, precum și pentru obținerea an de an a unor producții sporite, ridicarea continuă a productivității muncii și a rentabilității unităților, a fost conferit titlul de „Erou al Muncii Socialiste" și medalia de aur „Secera și Ciocanul" tovarășilor , Vasile Bratu — mecanizator la I.A.S. Mircea Vodă, județul Ialomița, Marin Dobre — mecanic agricol la I.A.S. Hîrșova, județul Constanța, Gheorghe Lungu — mulgător la I.A.S. Iași, Cristache Musler — tractorist la I.A.S. Teremia Mare, județul Timiș, Nicolae Sechel — mulgător la I.A.S. Turda, județul Cluj, Mihai Stănescu — medic veterinar, director la I.A.S. Arad, loan I. Vlad — inginer agronom, director la I.A.S. Insula Mare a Brăilei. ■ Pentru merite deosebite în muncă și contribuția adusă la dezvoltarea agriculturii socialiste, a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I tovarășilor: Iosif Banc — vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministru al agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, Angelo D. Miculescu, — ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, Nicolae Giosan, — președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice. Pentru merite deosebite în activitatea de producție și economico - financiară a întreprinderilor agricole de stat, a fost conferit „Ordinul Muncii" clasa I tovarășilor , Ion P. Bora — inginer agronom, director la I.A.S. Segarcea, județul Dolj, Gheorghe St. Costache — maistru mecanic la I.A.S. Puchenii Mari, județul Prahova, Iacob D. Deneș — maistru grădinar la I.A.S. Codlea, județul Brașov, Vasilica Diaconu — inginer agronom, șef de fermă la I.A.S. Popești- Sere, municipiul București, Ana C. Fîșcu — mulgătoare la I.A.S. Variaș, județul Timiș, Adolf Mihai Kristoff — maistru viticol, șef de fermă la I.A.S. Mediaș, județul Sibiu, Valerian Negoiță— inginer agronom, director la I.A.S. Bacău, Marin Gh. Tudoran — inginer horticultor, director la I.A.S. Medgidia, județul Constanța, Stan M. Țîrlea — inginer zootehnist, director general la Trustul pentru producția avicolă, Constantin Zgîrvaci — tractorist la I.A.S. însurăței, județul Brăila. „Ordinul Muncii" clasa II-a tovarășilor , Urania Steaua Alexandrescu — medic veterinar, șef de fermă la I.A.S. Buzău, județul Buzău, Lucia T. Bîrca — inginer zootehnist la I.A.S. Mihăilești, județul Ilfov, Ana T. Brătianu — îngrijitoare de păsări la I.A.S. Avicola Craiova, județul Dolj, Ion V. Breban — tractorist la I.A.S. Deta, județul Timiș, Dumitru I. Călin — mulgător la I.A.S. Turnu Măgurele, județul Teleorman, Alexandru M. Cocoșilă — inginer agronom, director general la I.A.S. Urziceni, județul Ilfov, Vasile Cosmuța — inginer zootehnist, director general al Trustului pentru îngrășarea porcilor, Ștefan Demeny — inginer zootehnist, director la I.A.S. Avicola Mureș, județul Mureș, Constantin F. Gip — inginer agronom, director la I.A.S. Ograda, județul Ialomița, Gheorghe N. Heluța — mulgător la I.A.S. Bîrlad, județul Vaslui, Mihail T. Kantz — mecanizator la I.A.S. Sibiu, județul Sibiu, Octavian N. Lambru inginer agronom, director — I.A.S. Murfatlar, județul Contastanța, Gheorghe Manu — inginer agronom, director general al direcției agricole, județul Vaslui, Ion Moldovan — șeful Departamentului Industriei Alimentare din Ministerul Agriculturii, Industriei A(Continuare în pagina a lll-a) FĂURIREA PARTIDULUI UNIC AL CLASEI MUNCITOARE - ÎNCUNUNAREA LUPTEI PENTRU TRIUMFUL MARXISM - LENINISMULUI Noua etapă istorică în care a intrat țara noastră după desăvîrșirea sarcinilor revoluției burghezo - democratice — etapa revoluției socialiste — impunea în mod necesar clasei muncitoare, clasă conducătoare, să aibă un singur partid, puternic închegat din punct de vedere politic, ideologic și organizatoric, capabil să asigure conducerea oamenilor muncii în opera de construire a socialismului în țara noastră. Potrivit învățăturii marxistleniniste, unitatea clasei muncitoare este o necesitate istorică ce izvorăște din însăși dezvoltarea sa ca o clasă de sine stătătoare în orînduirea burgheză, din cerințele luptei sale revoluționare pentru doborîrea claselor exploatatoare construirea orînduirii socialissite. Ținînd seama de cerințele ILIE CEAUȘESCU, doctor in istorie ce se ridicau în fața oamenilor muncii din țara noastră, P.C.R., încă din primele zile de după eliberare, și-a îndreptat atenția spre lărgirea raidurilor lui și întărirea sa organizatorică, spre organizarea clasei muncitoare — clasa cea mai revoluționară a societății, desfășurînd o intensă activita țILE DE ISTORIE e pentru realizarea unității ei politice și organizatorice, pe baze marxist - leniniste. Făurirea partidului unic al clasei muncitoare din România a fost rezultatul unui îndelungat proces istoric, factorul determinant constituindu-l Partidul Comunist Român. Născut în locul marilor bătălii de clasă din anii avîntului revoluționar 1918 — 1921, avînd rădăcini viguroase în lupta îndelungată a poporului român pentru eliberarea sa socială și națională, P.C.R. a fost întotdeauna purtătorul ideii de unitate politică și organizatorică, militînd consecvent pentru înfăptuirea acesteia. Un moment important pe linia realizării partidului unic al clasei muncitoare din țara noastră l-a constituit înfăptuirea Frontului Unic Muncitoresc, în aprilie 1944. Frontul Unic Muncitoresc a devenit coloana vertebrală a unirii tuturor forțelor patriotice și democratice pentru înfăptuirea insurecției armate, eliberarea țării și instaurarea puterii populare, marcînd, totodată, o etapă decisivă pe calea lichidării sciziunii mișcării muncitorești din România, a realizării unității ei depline. Unitatea de acțiune a clasei muncitoare s-a consolidat în condițiile luptei pentru întărirea regimului democrat-popular, pentru desăvîrșirea revoluției burghezo - democratice și trecerea la revoluția socialistă. Spre sfîrșitul anului 1947 și începutul anului 1948, existau toate condițiile pentru înfăptuirea partidului unic al clasei muncitoare. „Colaborarea timp de aproape patru ani în cadrul Frontului Unic Muncitoresc — arăta secretarul general al P. C. R., cu prilejul celei de-a XXV-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist — a dus la o mai bună cunoaștere între comuniști și social - democrați, la izolarea liderilor de dreapta ai socialdemocrației care se opuneau unității, a creat condițiile pentru înfăptuirea deplinei unități politice organizatorice a clasei muncitoare" In condițiile unei ample clarificări politice și ideologice din mișcarea muncitorească și ale unei intense activități organizatorice, în cadrul căreia au fost alese, pînă la (Continuare în pagina a ll-a) BUM«« CQHTEMPORftME MODERNIZARE ȘI CONFORT Nervuri de transmisie a pulsului vieții cotidiene trepidante, telecomunicațiile au devenit ele însele o imagine grăitoare a evoluției acesteia. Pentru municipiul Suceava, observația apare și mai concludentă dacă ne gîndim la ritmul spectaculos al dezvoltării localității. Ne convingem vizită în noul printr-o scurtă sediu pentru poștă și telecomunicații. A intrat în funcție in 1969, ca soluție a unor probleme pe care le-au impus afirmarea industrializării, creșterea populației, a gradului ei de confort. Holul modern pentru prestații servicii P.T.T.R., ocupînd cea mai mare parte a parterului, înseamnă timp social cîștigat, un grad de civilizație în plus. Tehnica de telecomunicații, instalată la nivelele 2 și 3, demonstrează modernizare și soluții pentru perspectivă. Ambele concepții sunt prezente în sălile teleimprimatoarelor, comunicațiilor la mare distanță (locul permite instalarea altor sisteme de mare capacitate), centralei telefonice automate (de la 2.500 abonați, e posibilă o extindere la 10.000). Pretutindeni de unde se emite și se receptează, puritatea cuvîntului fost extrasă din a _________ zgura zgomotelor prin soluții tehnice folosite în studiourile de radio , plăcile fonoabsorbante. Telefonistelor, acelor salariate ai căror nervi vibrează, uneori, pe aceeași frecvență ca impulsurile din cabluri, li s-a asigurat, astfel, o protecție. Inaugurarea acestui obiectiv de largă utilitate publică a încheiat, de fapt, o VICTOR MICU (Continuare în pagina a ll-a) REPORTAJ In secția filtre a Stației de ren minieră Vatra Dornei flotație Iacobeni — Exploata-