Zori Noi, noiembrie 1973 (Anul 26, nr. 8043-8068)

1973-11-08 / nr. 8049

V PROLETART DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA­L ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SUCEAVA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVIII NR. 8049 Joi 8 nOiemBrie 1973 4 PAGINI 30 BANI CICLULUI IUTS DE ILDW DIN CRONICA ÎNTRECERII SOCIALISTE Avans în actualul cincinal Printre unitățile sucevene care au raportat îndepli­nirea înainte de termen a sarcinilor de plan pe primii trei ani ai cincinalului se situează și fabrica de tricota­­je „Zimbrul". Calculele efectuate arată că, pînă la înche­ierea perioadei, tînărul colectiv al fabricii, care depune susținute eforturi pentru continua­ perfecționare a activi­tății, va înscrie o depășire a planului producției globale de peste 80 milioane lei. O valoroasă inițiativă Valoroasa inițiativă „Să lucrăm o zi pe trimestru cu bușteni economisiți", reflectînd preocupările susținute ale lucrătorilor din economia forestieră a județului nostru de a gospodări cu­ mai bine lemnul, se aplică cu succes de către colectivul de muncă al Fabricii de cherestea Dorna- Foresta din Vatra Dornei. Acționînd pentru efectuarea unei sortări riguroase,­în vederea creșterii procentului de lemn­ de lucru, ca și în scopul sporirii randamentului tehnic la debitare, colecti­vul fabricii dornene a economisit, în perioada care a tre­cut de la începutul anului, peste 3.000 m.c. de bușteni. Studii cu eficiență economică In unitățile aparținînd Combinatului ,pentru prelu­crarea lemnului din Suceava au fost­ aplicate,­ în perioa­da care a trecut de la începutul anului, 20 de studii pri­vind organizarea producției și­ a­ muncii, ele vizînd folosi­rea mai bună a forței de muncă­ și­ a spațiilor de­ pro­ducție și diminuarea cheltuielilor. Prin finalizarea stu­diilor, se obține un spor la producția globală de 4,2 mi­lioane lei și economii la prețul de cost în valoare de pes­te 500.000 lei. Prin muncă patriotică Locuitorii comunei Dumbrăveni și-au adus anul a­­cesta contribuția, prin muncă patriotică, la: construirea u­­nor­­ importante obiective de interes local : școala, alimen­tarea­ cu apă, a spitalului,­anexe la magazin­ul universal, extinderea morii de grîu, repararea­­ â .8 km. drumuri etc., •valoarea­ lucrărilor ridicîndu-se la­­ peste­­ 1,4­ milioane lei. in FOLOSIM fIrME ELECTRICE U FABRICA MI LUCH» „SCURTCIRCUIT“ IN SPIRITUL GOSPODĂRESC Scopul anchetei noastre: ve­rificarea felului cum un ma­re consumator industrial își respectă angajamentele stabi­lite, de comun acord cu I.R.E. Suceava, pentru rea și economisirea raționaliza­energiei electrice. Ne-am prezentat la fabrica­călțăminte de în­pielărie „Stră­și durița", din mu­nicipiu. O primă surpriză, în sens critic, ne-a prezentat-o tova­rășul ing. Radu Olaru, res­ponsabil energetic. — Prin cele două planuri de măsuri, dv. v-ați propus o economie anuală de 258 Mwh. energie electrică. Cum o evidențiați, dacă vă lipsesc tocmai mijloacele de acționar­­e și de verificare ? Bunăoa­ră, acel automat de stingere și aprindere funcționează ? — Să fiu sincer, eu­ sunt nou angajat în întreprindere nu prea am verificat. De ast­și fel de probleme s-a ocupat mai mult maistrul energeti­­cian care, acum, este bolnav. N-am văzut ceasul, dar știu că se află defect. — Cîți electricieni de între­ținere au lucrat la secționarea iluminatului în secții ? — Păi ... tot „meșterul" cunoaște numărul exact. Eu știu că sunt foarte puțini, unii dintre ei fiind plecați la cali­ficare . . . ” Baiul stă într-un beculeț, nu în... „glasul roților de tren** Constatările la fața locului­ sunt grăitoare, prin nerealiza­­rea sarcinilor propuse. La a­­telierul mecanic, în plină zi inundată de soare, ard­ 32 de tuburi fluorescente. Din fieca­re fereastră, cîte o­ jumătate este­­ vopsită. Tovarăși din­ conducerea fabricii ,­ne expli­că rațiunea inițiativei: „calea ferată trece pe lingă incinta unității. Tinerii muncitori e­­rau distrași de la lucru, în clipa cind se deplasau trenu­rile". Poate ar fi fost util ca, îna­inte de a se iniția măsura, să fi fost consultat și un specia­list în psiholo­gia muncii. Dis­cutăm și­­ cu muncitorul spe­cialist de mașina de recti­li­ficare, Aurel Vatamaniuc. — E nevoie de risipa a­­ceasta de lumină, vă deranjați trenurile ? — Nu cred că sînt necesare atîtea tuburi fluorescente a­­prinse. Oricît ai fi de curios, nu poți privi la infinit niște vagoane. Altul e­ baiul. Eu lu­crez­ la un utilaj de mare pre­cizie. Pentru fiecare mașină este adaptată­ și o lampă de i­­­luminat..,cu. becuri . de. 24 W. RODICA TEODOSIU Inginer energetician VICTOR MICII (Continuare în pagina a 11-a) wwww ^VWW.rfVWV^^*­lWW>ftWWWV>,BVWWW^WWffli Ritmul alert al progresu­lui tehnic, al științelor apli­cate, în general, implică pe specialistul modern într-un continuu și decisiv proces de perfecționare profesională. Necesitatea acestei „școli per­manente“ este de la sine în­țeleasă, gîndindu-ne că industrie modernă înseamnă o competitivitate, beneficii, e­­conomii, calitate. In temeiul acestor imperative, conduce­rea de partid și de stat a ri­dicat perfecționarea profesio­nală la rang de preocupare centrală, oferindu-i un ca­dru organizat. Perfecționarea continuă a calificării se de­tașează astfel ca o preocupa­re de cel mai atent interes în viața socială. Intre factorii care concură la menținerea climatului de continuă instruire, cărții teh­nice îi revine unul din locu­rile privilegiate. Larga ei ac­cesibilitate, promptitudinea cu care ajunge la beneficiar sunt atributele care ne în­dreptățesc la această consi­derație. Organizată în biblioteci de întreprindere, specializată pe profile,­ cartea tehnică func­ționează, de altfel,, și a tu­turor factorilor interesați și La întreprinderea de uti­laje și­­ piese de schimb din Suceava am­­ avut ,ca interlo­cutorii pe această temă, pe Constantin Florea, președin­tele sindicatului din între­prindere, și pe tehnicianul Dumitru Alexevici, responsa­bilul cabinetului tehnic. Înființată în urmă cu cinci ani, biblioteca întreprinderii numără acum aproape patru mii de volume, aparținînd li­teraturii tehnice, cărora li se alătură cele peste 20 de ti­tluri de periodice de specia­litate. Această înzestrare, ți­nută la zi cu cele mai noi­ apariții­ de interes profesio­nal, se constituie într-un va­loros fond­ de­­ carte, pus îndemîna tuturor, dar în pri­m­­mul rînd a elevilor de la cursurile de­ calificare de scurtă durată. Aceștia găsesc aici, atît literatura­­de infor­mare, cît și ultim­ele contri­buții din domeniul pentru care se califică. MIHAI SPÎNU (Continuare în pagina a IV-a) lonarea obiectul atenției cabinetului responsabili de :■ perfecționa­ [UNK] tehnic, pe lingă care ftine­, real pregătirii profet sicmale. * É Filatura de bumbac din Cîmpulung Moldovenesc. Lucrări de montaj în secția ringuri Foto : D. VÎNTU m SOCIALISTE DE LA IMPERATIV LA AFIRMAREA IN VIAȚA • O meserie a curajului și elanului • Florile recunoștinței • PARAFRAZÎND UN VECHI PROVERB : Parazitismul are picioare scurte... PAGINA 3 Consiliul popular al județului Suceava Comitetul Executiv DECIZIE pentru convocarea Consiliului popular al județului Suceava In temeiul dispozițiilor articolelor nr. 23 și 47 dinn Legea nr. 57/1968, de organizare și funcționare a consilii­lor populare. Comitetul executiv al Consiliului popular al județu­lui Suceava decide : Articol unic : Se convoacă Consiliul popular al j­ude­­țului Suceava în cea de-a XII-a sesiune ordinară, pentru ziua de 17 noiembrie 1973, orele 9 dimineața, în sala de ședințe a Consiliului popular județean Suceava. Suceava, la 7 noiembrie 1973 Nr. 503 Președinte MIU DOBRESCU Secretar GHEORGHE FLORESCU ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Ieri, a avut loc ședința co­mitetului executiv al consiliu­lui popular al județului, în ca­drul căreia au fost analizate stadiul realizării obiectivelor din contribuția­­ bănească și în muncă a locuitorilor pe anul 1973 și lucrările de interes obștesc propuse a se executa în anii 1974 — 1975. în continuare, comitetul e­­xecutiv a adoptat unele deci­zii. De asemenea, a fost infor­mat asupra deciziilor adopta­te de biroul său permanent de la precedenta ședință de comitet executiv și pînă în prezent. Au fost stabilite data și proiectul ordinii de zi pentru cea de-a XII-a sesiune ordi­nară a consiliului popular ju­dețean. PLENARA COMITETU­LUI JUDEȚEAN AL U.T.C. Ieri, a avut loc plenara Co­mitetului județean Suceava al U.T.C., în cadrul căreia, în spiritul programului ideologic al partidului, al Hotărîrii C.C. al P.C.R. privind dezvoltarea și perfecționarea învățămîntu­­lui în patria noastră, au fost analizate activitatea comite­tului județean al U.T.C. și a consiliului județean al elevilor privind educarea prin muncă și pentru muncă a­ tineretului școlar, preocuparea comitetu­lui județean, a organelor organizațiilor de tineret pen­­i­tru întărirea vieții interne de organizație. La plenară au participat, ca invitați, secretari ai comitete­lor U.T.C. municipal, orășe­nești și comunale, comitetelor U.T.C. din licee, școli profe­sionale, școli generale și din întreprinderi, profesori îndru­­mători ai organizațiilor U.T.C. din instituții de învățămînt, reprezentanți ai consiliului ju­dețean al organizației pionie­rilor, inspectoratului școlar județean, directori de școli. Au fost prezenți tovarășii Ștefan Panaitiu, secretar al comitetului județean de partid, Cristina Luca, secretar al C.C al U.T.C., Ioan Comănescu, adjunct de șef de­ secție la C.C. al U.T.C., Nichifor Ines­­cu, inspector general în Mi­nisterul Educației­ și învăță­­mîntului. După prezentarea infor­mărilor referitoare la temele supuse­­ analizei , în cadrul ple­narei au­­­ luat­­ cuvîntul tova­rășii Teodorovici Doina, Iliuș­­că Fănica,­­­ Maxim Cîmpan, Barbhiș Rodica,­ loan Cuciu­reanu, Coștiuc Mihai, Buțin­­cu Cornelia, Simion Sfarghie, Axinte Pavel, Mihai Chiricu­­că, care au relevat preocupa­rea organizațiilor U.T.C. din școli de a sprijini, sub con­ducerea organizațiilor de par­tid, dezvoltarea și perfecțio­narea activităților care vizea­ză educarea tineretului șco­lar în spiritul dragostei față de muncă, al înaltelor valori ale­ eticii comuniste, integra­rea lui corespunzătoare în viața social - economică a ju­dețului nostru, de a-și perfec­ționa stilul și metodele de muncă. Luînd cuvîntul în cadrul ple­narei, tovarășul Ștefan Panaitiu s-a referit pe larg la sarci­nile actuale ce stau în fața or­ganelor și organizațiilor U.T.C. din școli pe linia formării unui tineret multilateral dez­voltat, înarmat cu temei­nice cunoștințe și deprin­deri de muncă practică. Relevînd stadiul actual al dotării atelierelor școlare și organizării instruirii tehnico­­productive, vorbitorul a sub­liniat necesitatea diversificării și profilării atelierelor școla­re în funcție de caracteristi­cile structurii economice a județului, acordîndu-se o a­­tenție sporită unor ramuri moderne ale activității indus­triale, orientării muncii educa­tive a tuturor factorilor răs­punzători către formarea idea­lurilor comuniste de muncă și viață ale tinerilor. In cuvîntul său, tovarășa Cristina Luca a precizat di­recțiile principale care tre­buie să coordoneze activita­tea de viitor a comitetului județean, organelor și­­ organi­zațiilor U.T.C. din școli și în­treprinderi pentru instaurarea unui climat favorabil perfec­ționării și diversificării forme­lor și metodelor de educare a tinerei generații prin muncă și pentru muncă. Adoptînd unele­ măsuri orga­nizatorice, plenara a aprobat e­­liberarea tovarășului Petru Știrbu din funcția de președinte al consiliului tineret sătesc, din biroul și secretariatul comi­tetului județean al U.T.C. Ca președinte al consiliului ti­neret sătesc și membru al bi­roului și secretariatului c­imi­­tetului județean al U.T.C. a fost ales tovarășul Roman Tohaniuc. AZI ORIENTARE PROFESIONALA Comitetul orășenesc Vatra Dornei al U.T.C., fiind preocu­pat de orientarea profesiona­lă a tinerilor din localitate, a organizat o întîlnire a elevilor de la liceu cu Eroul muncii socialiste Ion Ardeleanu. In­vitatul — muncitor petrolist la schela Moinești, județul Bacău — a vorbit cu acest prilej despre dezvoltarea in­dustriei petroliere din țara noastră, făcînd, totodată, cu­noscute meseriile din acest sector de activitate. înființarea livezii INTENSIVE CERE PREOCUPARE INTENSIVA" _ 99k Comuna j Rădășeni are repu­tația unui mare bazin pomi­col. Numai în cadrul coope­rativei­ agricole de producție, plantările pomicole ocupă o suprafață de 387 ha., din care pe 60 ha. se întinde livada intensivă. Dezvoltarea în per­spectivă a acestei unități vi­zează și extinderea livezilor intensive cu încă 200 ha., ma­terializarea prevederii urmînd să înceapă cu acest an. In­ a­­cest sens, potrivit studiului de zonare a producției agricole din județul nostru, cît și mă­surilor stabilite­­ de comitetul județean de partid și comite­tul executiv­­ al consiliului popular județean, prin planul de măsuri privind organizarea și desfășurarea lucrărilor a­­gricole din campania de toam­nă, consiliul de conducere al C. A.P. Rădășeni, cu sprijinul: D. G.Al.A.Á., Stațiunii expe­rimentale pomicole Fălticeni și al I.L.F. Suceava, trebuia ca, pînă la data de 30 octombrie, să extindă suprafața de livadă intensivă cu 40 ha. Pe data de 6 noiembrie, a.c. ne-am deplasat la C.A.P. Ră­dășeni pentru a constata cum au înțeles factorii răspunză­tori să se achite de sarcinile ce le reveneau. Cele văzute relevă că dintre cei investiți cu sarcina înființării livezii intensive nici­ unul n-a mișcat măcar un deget. . Tovarășul Mircea Peiu, secretarul comi­tetului de partid, primarul co­munei Rădășeni, și-a manifes­tat surprinderea văzînd că ci­neva se interesează totuși des­pre problema extinderii live­zii intensive. — In acest an sînteți primul care urmăriți această proble­mă — ne declara interlocuto­rul. Cît a fost vara de lungă, prin comuna noastră au ve­nit, în interes de serviciu, mulți delegați trimiși de către D.G.A.I.A.A., U.J.C.A.P., I.L.F., Stațiunea pomicolă Fălticeni etc., dar nici unul nu ne-a în­trebat despre înființarea plan­tației. Au tăcut ei, am tăcut și noi. • 1 — Extinderea livezii intensive este unul dintre obiectivele prezente și în planul de mă­suri al comitetului comunal ION BANCESCU (Continuare în pagina a ll-a) * EXPOZIȚIE DE ARTA CULINARA Recent, în localul cofetăriei „Macu Roșu“, din str. Ștefan cel Mare nr. 72 Rădăuți, s-a deschis o expoziție de artă cu­linară. Sînt expuse peste 150 de preparate din carne, peș­te, legume, produse de cofe­tărie, torturi, prăjituri gătită de mîna iscusiților cofetari și lucrători de la laboratoarele pentru alimentația publică din orașul Rădăuți. încă din pri­­­­ma zi, expoziția a fost vizitată de numeroase gospodine, și alți cetățeni ai orașului. Coresp. A. HUTOPILA PENTRU VIITOARELE EXCURSII Elevii clasei a VIII-a de la Școala generală din Milișăuți și-au sporit cu încă 3.000 lei fondul destinat excursiilor pe care le vor face în timpul va­canțelor. Muncind cu hărnicie în perioada care le-a fost afec­­tată pentru practica producti­vă în cadrul secției din locali­tate a Fabricii de conserve din legume și fructe Burdujeni, ei au reușit să aducă școlii un venit de 6.000 lei. Merită, de asemenea, consemnat faptul că jumătate din acești bani con­stituie contribuția elevilor la dotarea atelierelor școlii. »

Next